Tag: protest 10 august

  • Jurnal românesc – 07.08.2019

    Jurnal românesc – 07.08.2019

    Primăria Generală a Bucureştiului a autorizat desfăşurarea, pe 10
    august, a unei manifestaţii în Piaţa Victoriei. Mitingul este organizat de
    Grupul de Acţiune Civică Diaspora pentru România. Peste 200.000 de oameni sunt
    aşteptaţi să participe, potrivit organizatorilor, iar mobilizarea se face pe
    reţelele sociale. Aceştia au informat că adunarea se doreşte o reacţie față de
    ce s-a întâmplat la protestul din 10 august 2018 şi faţă de evoluţiile de pe
    scena politică și socială. Asociaţia Românilor din Italia a transmis însă că nu
    susţine şi nu va participa la manifestaţiile de la Bucureşti. Reprezentanţii
    acesteia spun că nu vor să fie o masă de manevră în contextul în care, aprciază
    aceştia, protestul este startul campaniei electorale pentru alegerile
    prezidenţiale şi are un caracter partizan politic. Ministrul
    interimar de Interne, Mihai Fifor, a făcut un apel către cei care vor fi
    prezenţi în faţa sediului Guvernului să manifesteze în mod paşnic şi să
    respecte legea. Suntem un stat european, un stat în care cetăţeanul are
    dreptul să se exprime în mod liber (…) Nu ne dorim sub niciun fel de formă
    (…) să mai vedem ceea ce am văzut anul trecut pe 10 august, a declarat
    Fifor. Protestul din 10 august 2018 a fost marcat de violenţe atât din partea
    manifestanţilor cât şi din cea a forţelor de ordine şi s-a soldat cu răniți în
    ambele tabere. Au fost deschise mai multe dosare penale, care sunt
    instrumentate, în prezent, de procurorii DIICOT.




    Un grup de 15 persoane, alcătuit din români şi membrii familiilor
    acestora, cetăţeni sirieni, au fost repatriaţi din Siria, informează Ministerul
    Afacerilor Externe. Acţiunea a fost posibilă cu sprijinul Ambasadelor României
    la Damasc, Ankara, a Consulatului General al României la Istanbul şi a Consulului
    onorific al României la Iskenderun. Oamenii au părăsit Siria luni, pe cale
    terestră către Turcia, de unde şi-au continuat deplasarea spre România, pe cale
    aeriană pe ruta Hatay – Istanbul – Bucureşti. MAE precizează că membrii
    grupului au fost însoţiţi, în permanenţă, de reprezentanţi ai misiunilor
    diplomatice şi oficiilor consulare ale României şi că statul român a suportat
    în întregime costurile aferente procedurilor de repatriere. 784 de cetăţeni
    români şi membrii familiilor acestora au fost repatriaţi din Siria din 2011, de
    la începutul operaţiunilor de evacuare. Ministerul de Externe reaminteşte că
    pentru această ţară este publicat, în continuare, un avertisment de călătorie,
    care conţine nivelul maxim de alertă, respectiv Pericol major – părăsiţi
    imediat zona sau ţara!.




    Patru noi puncte fixe de control al valabilităţii rovinietei au fost
    puse în funcţiune în zona vămilor de la Calafat, Nădlac, Turnu şi Săcuieni, a
    anunţat Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Prin
    intermediul acestora vor fi înregistrate vehiculele care circulă fără achitarea
    corespunzătoare a tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale şi
    autostrăzi, în vederea sancţionării cu amendă contravenţională. Potrivit CNAIR,
    numărul punctelor fixe de control de pe întreaga reţea a ajuns la 86. Compania
    îi îndeamnă pe şoferi să verifice valabilitatea rovinietei pe portalurile web
    www.cnadnr.ro şi la adresa www.erovinieta.ro, unde există un instrument prin
    care se poate efectua verificarea prin introducerea datelor de identificare a
    maşinii. Pentru neplata taxei de drum, amenzile sunt cuprinse între 250 şi
    4.500 de lei, în funcţie de categoria autovehiculului.



  • Drepturile omului în România, văzute de la Washington

    Drepturile omului în România, văzute de la Washington

    Justiţia
    ocupă un loc central în raportul Departamentului de stat privitor la România
    . Insuficienţa
    personalului, a spaţiului fizic şi a tehnologiei din sistemul judiciar
    împiedică celeritatea şi eficienţa actelor de justiţie şi lungesc excesiv
    procesele, observă Washingtonul. Potrivit acestuia, Consiliul Superior al
    Magistraturii, responsabil cu protejarea independenţei judiciare, a acţionat
    pentru a suspenda judecătorii şi procurorii suspectaţi de încălcări ale legii.
    Cu toate acestea, s-a raportat că Inspecţia Judiciară, o unitate disciplinară
    autonomă în cadrul Consiliului, a fost supusă unei influenţe politice în
    creştere şi, uneori, a fost folosită pentru a ancheta magistraţi care au
    efectuat urmăriri judiciare sau au pronunţat hotărâri împotriva unor
    responsabili sau aliaţi ai coaliţiei de guvernământ, mai constată raportul
    american. În general, guvernul a respectat independenţa şi imparţialitatea
    judecătorilor, însă CSM a stabilit că unele declaraţii publice ale
    politicienilor au încălcat independenţa judecătorească.


    Corupţia a rămas larg
    răspândită
    – notează Departamentul de Stat – în pofida numeroaselor urmăriri
    penale, şi există multe rapoarte despre astfel de practici la nivel
    guvernamental. Oficialii s-au angajat uneori cu impunitate în practici de
    corupţie, se mai spune în document. DNA a continuat investigarea şi urmărirea
    penală a cazurilor de corupţie care implicau oficialităţi politice, judiciare
    şi administrative, scrie raportul, însă verdictele în astfel de cazuri au fost
    adesea inconsistente, cu pronunţări care variază foarte mult în cazul unor
    infracţiuni similare. Corupţia a fost larg răspândită în achiziţiile publice,
    iar mita un lucru obişnuit în sectorul public, în special în domeniul sănătăţii.


    Potrivit Departamentului de Stat, discriminarea faţă de romi a continuat să fie
    o problemă majoră
    . Grupuri de romi s-au plâns că hărţuirea şi brutalitatea
    poliţiei, inclusiv bătăile, au devenit rutină, iar media, observatori interni
    şi internaţionali au raportat discriminare socială împotriva acestora. Romii au
    avut o rată a şomajului mai mare şi o speranţă de viaţă mai mică decât cetăţenii
    aparţinând celorlalte etnii.


    În privinţa libertăţii presei, Departamentul de
    Stat notează că mass-media independente au fost active şi au exprimat o mare
    varietate de puncte de vedere fără restricţii explicite
    . În schimb, în cazul
    mijloacelor de informare controlate sau aflate în legătură strânsă cu
    politicieni sau grupuri politice, ştirile şi orientarea editorială ar fi
    reflectat frecvent opiniile proprietarilor, conţinând critici la adresa
    oponenţilor politici şi a altor organizaţii media. Documentul semnalează,
    citând organizaţii media internaţionale, că la protestul antiguvernamental din
    10 august de la Bucureşti, cel puţin 15 jurnalişti au suferit atacuri fizice,
    verbale sau cu gaze lacrimogene din partea jandarmilor
    . Au existat, pe de altă
    parte, rapoarte din partea unor organizaţii neguvernamentale şi a mass-media că
    poliţia şi jandarmii au maltratat şi abuzat persoane deţinute Raportul mai
    constată că închisorile au fost, şi in 2018, supraaglomerate şi nu au respectat
    standardele internaţionale.