Ucraina, punct central al summitului aliat de la Washington
Cinci lideri din NATO, între care preşedintele american, Joe Biden, şi cel român, Klaus Iohannis, au semnat, la summitul aliat de la Washington, o declaraţie în care se angajează să livreze Ucrainei sisteme de apărare aeriană Patriot. Kievul va putea folosi, astfel, baterii Patriot donate de Statele Unite, Germania şi România, la care se adaugă componente oferite de Ţările de Jos şi un sistem donat de Italia.
„Facem toate aceste lucruri: sprijinim Ucraina, donăm Patriot, ajutăm Moldova, ajutăm şi pe alţii din regiune, pentru că putem şi pentru că noi considerăm că aşa este corect”, a declarat preşedintele Iohannis. Potrivit acestuia, România s-a transformat dintr-un stat care se ruga să primească ajutor de orice fel într-un stat care are forţa, energia şi capacităţile să exporte securitate în întreaga regiune.
În plan bilateral, Klaus Iohannis şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au semnat, la Washington, un acord de cooperare în domeniul securităţii. Este un document politic care sistematizează cooperarea existentă între cele două ţări în diverse domenii şi cuprinde inclusiv aspecte legate de angajamentul Kievului de a continua reformele necesare în parcursul său european şi euroatlantic, de respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, precum şi de cooperarea în combaterea criminalităţii transfrontaliere. Ajutorul pentru Ucraina a fost principalul punct pe agenda summitului NATO. „Intenţionăm să eliberăm un pachet de bază de cel puţin 40 de miliarde de euro pentru anul viitor, iar apoi să menţinem asistenţa de securitate la un nivel sustenabil, pentru ca Ucraina să câştige”, s-au angajat ţările membre.
Protest deschis, protest mascat
În plan intern, săptămâna a debutat cu un protest mai puţin obişnuit, organizat de contabili şi economişti sub deviza “Fără haos în legislaţia fiscală”. La Bucureşti şi în alte oraşe, participanţii au denunţat actele legislative şi măsurile fiscale pe care le consideră opresive, deoarece ar afecta profund fiecare antreprenor, economist, contabil precum şi contribuabili din România. Protestatarii spun că introducerea unor mecanisme precum e-Factura sau e-TVA, creşte, de fapt, birocraţia. Protestul contabililor a fost unul anunţat din timp.
Nu la fel au stat lucrurile la Aeroportul Internaţional Otopeni, unde zeci de zboruri interne şi externe ale companiei naţionale TAROM au fost anulate după ce o parte dintre piloţi s-au declarat inapţi de zbor. Ulterior, s-a dovedit a fi un soi de grevă mascată, declanşată intempestiv, care a afectat numeroşi pasageri şi a provocat noi pierderi companiei. Zborurile s-au reluat a doua zi, după ce conducerea TAROM a încheiat un acord pe chestiuni salariale cu personalul navigant.
Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a spus că problema de la Tarom nu este de bun augur, în condiţiile în care compania beneficiază de un ajutor de stat aprobat de Comisia Europeană. TAROM suferă, anual, pierderi financiare însemnate, iar analiştii îşi pun întrebarea dacă eforturile statului de a o reorganiza şi salva nu sunt cumva zadarnice.
Probleme în transporturi
Circulaţia pe DN7 Valea Oltului, arteră vitală care străbate Meridionalii şi asigură legătura cu tronsoanele central-vestice de autostradă s-a închis, pentru o lună, pe timpul zilei, pentru lucrări de defrişare în vederea construirii Autostrăzii Sibiu-Piteşti, aşteptată de peste 3 decenii. Restricţiile dau dureri de cap transportatorilor şi nu numai lor, iar efectele nu au întârziat să apară: mai multe ambuteiaje s-au format pe deja suprasolicitatul DN1 între Ploieşti – Braşov. Iar asta nu e tot în materie de transporturi: Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse peste Dunare a intrat, miercuri, în reparaţie, pe partea bulgară, pentru o perioadă de doi ani. Cetăţenilor români li se recomandă să folosească şi celelalte puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria, destinaţie turistică pentru români dar şi ţară de tranzit pentru Grecia şi Turcia, două destinaţii majore în perioada estivală.
O ordonanţă controversată
Guvernul a modificat, joi, ordonanţa de Urgenţă privind testarea antidrog a şoferilor, după ce actul normativ a fost intens criticat de societatea civilă. Şoferilor care sunt găsiţi pozitivi la testare sau o refuză li se suspendă carnetul, dar îl primesc înapoi în 3 zile, dacă laboratoarele de medicină legală nu oferă, în acest timp, rezultatul preliminar al analizelor de sânge. O asociaţie neguvernamentală a cerut anularea ordonanţei referitoare la testele antidrog, pentru că ar conţine prevederi abuzive, precum apariţia unor rezultate pozitive chiar şi în cazul consumului de medicamente banale de răceală.
Val de caniculă peste România
Meteorologii români au emis, pentru sfârşitul săptămânii, cel mai extins cod roşu de caniculă de până acum, care vizează trei sferturi din teritoriul ţării. Week-end-ul a fost precedat de cinci zile fierbinţi, cu temperaturi care au urcat spre 39 de grade şi va fi urmat, potrivit prognozelor, de alte trei zile cu temperaturi extreme, ce vor depăşi 40 de grade. Guvernul a cerut autorităţilor centrale şi locale să fie pregătite să intervină eficient atunci când va fi nevoie.
Debut încurajator în competiţiile intercluburi de fotbal
După un European bun făcut de naţionala României, atenţia microbiştilor se mută către echipele de club angrenate în competiţiile continentale. Iar debutul de sezon a fost unul reuşit: Campioana FCSB (Bucuresti) a surclasat-o pe campioana San Marino, Virtus, cu 7-1, marţi, in deplasare, în prima manşă din turul întâi preliminar al Ligii Campionilor, iar deţinătoarea Cupei, Corvinul Hunedoara, a învins, tot în deplasare, cu 4-0, vicecampioana şi câştigătoarea Cupei Ungariei, Paksi, în prima manşă a turului întâi preliminar al Europa League. În cazul unor foarte probabile calificări, FCSB o va întâlni in turul secund preliminar pe Maccabi Tel Aviv, din Israel, iar Corvinul va înfrunta formaţia croată Rijeka.
