Tag: proteste

  • Discuţii cu sindicaliştii din sănătate

    Discuţii cu sindicaliştii din sănătate

    Pe fondul nemulţumirilor, în principal de ordin salarial, mai multe categorii de angajați au protestat în ultima perioadă în România, între aceștia numărându-se și cei din sistemul de sănătate. Reprezentanții Sanitas și Solidaritatea Sanitară au avut mai multe întâlniri cu reprezentanți ai guvernului cărora le-au prezentat revendicările lor legate de salarizare și de deficitul de personal.


    Vicepreşedintele Sanitas, Răzvan Gae, într-o postare pe o reţea de socializare: La acest moment, toată lumea suferă pentru că sporurile sunt undeva la 2018, pentru anumite categorii, chiar mai mult de 2018, mai în spate, chiar 2010-2012, iar sistemul sanitar suferă de o lipsă acută de personal. Şi aici, aş vorbi în mod special de asistenţi, infirmiere, îngrijitoare, brancardieri, personal TESA, ş.a.m.d. Din fericire, noua grilă de salarizare a dus acolo unde era necesar medicul primar, poate şi medicul specialist. Restul … un medic rezident în anul 1 mai mult de 3.500 de lei în mână nu ia. Un medic rezident anul IV undeva la 4.700 de lei, în contextul în care acesta face şi gărzi, iar o infirmieră dintr-un ambulatoriu de specialitate, undeva la 2.400 – 2.500 de lei. Iar o asistentă dintr-o secţie de chirurgie dintr-un spital foarte mare nu ia mai mult de 3.800 de lei.


    În cadrul noii runde de discuții de luni cu premierul Marcel Ciolacu liderii sindicali, care au cerut o majorare de 20%, au obţinut promisiunea unei creşteri salariale de 15%, pe lângă indexarea cu 5% de la începutul anului. Cele două părţi au stabilit ca aceste procente să fie acordate în două tranşe: 10% în luna martie şi 5% în luna iunie. Nu este însă clar cum va fi distribuită această majorare, care îi nemulţumeşte totodată pe unii dintre participanţii la discuţii


    Într-o primă reacție după ieșirea de la discuții, reprezentanţii Sanitas au spus că nu au toate datele legate de câte persoane lucrează în sistemul public de sănătate şi strâng în aceste momente informaţiile de care au nevoie. Acestea sunt importante pentru că trebuie să ştie cu cât vor creşte salariile tuturor categoriilor din domeniu: medici, asistente, infirmieri, brancardieri şi personalul TESA. După ce vor deţine toate aceste informaţii, au spus ei, vor vedea dacă vor continua sau nu acţiunile de protest.


    Pe de altă parte, reprezentanţii sindicatului Solidaritatea Sanitară susţin că, în practică, majorarea salariilor de bază nu se va face cu 20%, aşa cum susţine guvernul, ci cu mai puțin. Aceasta pentru că majorarea ar viza salariul de bază, astfel că veniturile angajaţilor, care includ şi sporuri, ar creşte de fapt cu mai puţin de 14%. Tot ei au spus că vor continua negocierile cu executivul, dar şi protestele, care prevăd pe 11 martie un miting în fața sediului Guvernului, după care se va lua decizia legată de greva generală, în funcţie de numărul de angajaţi care au semnat pentru aceasta.


  • Protest

    Protest

    Într-o țară cu
    democrație funcțională și de tradiție, protestul nu ar trebuie să există. Nu
    pentru că ar trebui interzis, ci pentru că societatea ar trebui să ofere toate
    mecanismele necesare ca problemele să fie rezolvate imediat ce au apărut sau
    chiar înainte să apară. De mult timp se
    fac studii și previziunii astfel încât decidenții să nu fie luați prin
    surprindere. Vocea poporului trebuie să se audă în permanență, exprimarea sa
    este o necesitate, nu o excepție. Protestul este impus de disperare, este un
    strigăt în stradă pentru că în instituții vocea nu este ascultată. Ar trebui ca
    poporul să nu mai aibă ce cere prin protest iar guvernanții să nu ajungă la
    astfel de negocieri.

    Aleșii funcționează pe toate treptele de reprezentare: local,
    în comune și orașe, sau la nivel de state federale sau landuri, sunt aleși la
    nivelul statului, sunt și aleși la nivel de organizație integratoare, cum este
    Uniunea Europeană, sau de organizații regionale care merg după acest model. Orice politică publică intră în
    atenția unui ales votat, aflat la unul sau mai multe dintre aceste probleme.

    Respectarea drepturilor omului se regăseşte la orice nivel de organizare a
    societății, subiectele economice, de asemenea. Apărarea și politica externă
    sunt tratate la nivel național și internațional. Există în științele politice
    un principiu care cere ca problemele să fie tratate la nivelul potrivit, cel
    care dă cele mai bune soluții. Cu siguranță nu un minister decide asfaltarea
    unei străzi, nici vreo primărie nu decide în marile acorduri interstatale.
    Subsidiaritatea este o virtute de care societatea contemporană trebuie să se
    folosească, mereu, cu cât mai mare sinceritate.

    Și, totuși, protestele nu
    lipsesc în țările dezvoltate, nici chiar în țările Uniunii Europene, care sunt
    sinonime cu bunăstarea și democrația. În principiu, protestele sunt și ele
    reglementate prin legi democratic adoptate, echilibrate, care evită represiune
    nedemocratică dar nici nu lasă frâu liber debandadei. Și cu toate acestea,
    protestele nu lipsesc în țările comunitare, dimpotrivă sunt masive, epice,
    pline de culoare și sunet. Cele de la Bruxelles ale agricultorilor au o
    tradiție îndelungată și sunt spectaculoase. Jurnaliștii acreditați în capitala
    Belgiei pentru a relata subiecte europene au avut mereu imagini deosebite de la
    protestele periodice agricultorilor.

    Și, totuși, domeniul agricol se bucură, de
    la începutul construcției europene de o atenție specială și o abordare
    temeinică. Politica agricolă comună, celebra PAC, a apărut în 1962, când erau
    doar șase state în organizația comunitară europeană și este cea mai veche
    politică europeană comună aflată încă în vigoare. În mai bine de 60 de ani ai
    PAC, au fost create și puse în funcțiune numeroase mecanisme care aduc la zi producția
    agricolă și viața fermierilor. Creșterea numărului țărilor membre ale UE a dus
    la creșterea complexității vieții comunitare, pe măsură ce și domeniul
    integrării s-a lărgit spre domenii noi sau mai vechi. Mai mult, situația
    internațională, inclusiv de pe continentul european, se află într-un moment
    acut, extrem de periculos.


    În acest context, protestele agricultorilor rămân
    parte a peisajului, aducând aspecte tot mai dure și extreme. Parisul nu se află
    prea departe de Bruxelles și acolo, în capitala Franței, protestele au o
    tradiție remarcabilă dar și un episod
    incredibil, îmbrăcat în veste galbene.


    Mai nou, protestele fermierilor au
    apărut și în România. Pare o politică europeană implementată acum și în această
    parte a Uniunii Europene. Dacă nu ar fi o situație tristă, am putea spune că,
    deși România nu este în Schengen, protestele de tip agricol european au trecut
    granița fără opreliști și au ajuns până în jurul Bucureștiului. Tot fără a fi
    primită încă în Schengen, România face eforturi și chiar sacrificii pentru a
    face un succes din politica europeană de susținere a Ucrainei. Fermierii și
    transportatorii români care protestează la București reproșează asta
    guvernanților dar la Bruxelles nu se aude. Poate din cauza altor proteste de
    acolo sau poate că ar trebui să meargă și ei la Bruxelles. S-ar putea ca, la un
    moment dat, când oamenii se vor plictisi de utilizarea comunicării democratice,
    să creadă că protestul este și el o politică europeană comună.

  • Nachrichten 03.02.2024

    Nachrichten 03.02.2024

    Bukarest: Ministerpräsident Marcel Ciolacu und die Vertreter der Landwirte und Spediteure haben am Freitag eine Einigung erzielt, die die Proteste zu Ende bringen könnte. Am Montag soll das Büro des Premierministers einen interministeriellen Ausschuss einrichten, der die besten Lösungen für die Forderungen der Demonstranten finden soll. Landwirte und Spediteure in Rumänien protestierten drei Wochen lang gegen hohe Betriebskosten, die niedrigen Preise für ihre Produkte, die Einfuhr billiger Lebensmittel aus der Ukraine und die von der EU im Rahmen ihrer Klimaschutzma‎ßnahmen eingeführten Beschränkungen.



    Bukarest: Am Samstag hat in der Gedenkstätte für die Opfer des Kommunismus in Sighetu Marmaţiei (Nordwesten) eine Gedenkfeier für den prominenten Politiker Iuliu Maniu, ehemaliger Ministerpräsident Rumäniens und Vorsitzender der Nationalen Christlich-Demokratischen Partei, stattgefunden. Maniu starb in der Nacht des 4. Februar 1953 im politischen Gefängnis von Sighet, wo er eine lebenslange Haftstrafe wegen Hochverrats verbü‎ßte, die vom kommunistischen Regime verhängt worden war. Sein Name wurde 1998 durch ein Urteil des Obersten Gerichtshofs rehabilitiert, und ihm zu Ehren wurde auf dem Revolutionsplatz in Bukarest ein Denkmal errichtet.



    Chişinău: Chişinău hat das Einreiseverbot gegen den Vorsitzenden der rumänischen nationalistischen Partei AUR, George Simion, um weitere fünf Jahre verlängert. Nach den Rechtsvorschriften der Republik Moldau können Ausländer zu unerwünschten Personen erklärt werden, wenn sie Aktivitäten durchführen, die die nationale Sicherheit oder die öffentliche Ordnung des Landes gefährden könnten, oder wenn es triftige Gründe für die Annahme gibt, dass sie dies beabsichtigen. Nach Angaben der Republik Moldau wurden die rumänischen Behörden davon in Kenntnis gesetzt, und George Simion hat die Entscheidung vor Gericht angefochten. Der AUR-Führer wurde 2018 aus der Republik Moldau ausgewiesen und mit einem Einreiseverbot für fünf Jahre belegt.



    Washington: Die USA haben zahlreiche Luftangriffe gegen Ziele durchgeführt, die von iranisch kontrollierten Gruppen im Irak und in Syrien betrieben werden. Das Pentagon erklärte, die Angriffe seien eine Reaktion auf den jüngsten Drohnenangriff von Kämpfern, die vom Iran unterstützt werden, bei dem drei US-Soldaten auf einem Militärstützpunkt in Jordanien getötet wurden, berichtet die BBC. An den Angriffen vom Freitag waren B1-Langstreckenbomber beteiligt, die von den USA aus flogen. Der Iran verurteilte die Angriffe und behauptete, sie verletzten die Souveränität Syriens und des Irak”, berichtet AFP. In Bagdad gab ein Regierungssprecher bekannt, dass bei den US-Angriffen im Westirak mindestens 16 Menschen getötet wurden, darunter auch Zivilisten. In der Zwischenzeit wird der US-Au‎ßenminister Antony Blinken vom 4. bis 8. Februar nach Saudi-Arabien, Ägypten, Katar, Israel und ins Westjordanland reisen, um eine Einigung über die Freilassung aller israelischen Geiseln zu erzielen, die nach dem Hamas-Terroranschlag vom 7. Oktober im Gazastreifen festgehalten werden.




  • Portugalia – Circulație rutieră afectată de protestele fermierilor

    Portugalia – Circulație rutieră afectată de protestele fermierilor

    În Portugalia continua mișcarea de protest a lucrătorilor din sectorul agricol, începută pe 1 februarie 2024, informează MInisterul Afacerilor Externe de la Bucureşti (MAE). Protestatarii şi-au declarat intenţia de a intra în capitala Lisabona, fapt care poate afecta circulația rutieră pe principalele trasee de acces spre capitală. Manifestările se pot prelungi și în zilele următoare.

    Forțele de ordine publică portugheze recomandă evitarea podurilor Vasco da Gama și Marechal Carmona din Vila Franca de Xira, precum și continuarea călătoriei spre zona metropolitană a Lisabonei doar pe rute ocolitoare, folosind Podul 25 Aprilie.

    Cetățenii români sunt sfătuiți să respecte recomandările autorităților locale și consulte paginile oficiale de Internet ale poliției rutiere și administrației capitalei portugheze, unde pot găsi informații actualizate privind circulația rutieră,

    Localitățile Beja (drumul național EN 520) și Vila Verde de Ficalho (drumul național EN 260) continuă să fie afectate de manifestările de protest.

    Românii pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Lisabona: +351213968812, +351213979982, +351213966463, +351213960866 +351927411628.


    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://lisabona.mae.ro, www.mae.ro și pagina de Facebook a Ambasadei României în Republica Portugheză.

  • Franţa – Posibile blocaje în Paris, prevăzute pentru 26 ianuarie 2024

    Franţa – Posibile blocaje în Paris, prevăzute pentru 26 ianuarie 2024

    În Franţa, la Paris şi în zona pariziană, sunt prevăzute vineri, 26 ianuarie 2024, începând cu ora 14:00, până la miezul nopții, cu posibilitatea prelungirii și după această dată, blocaje, informează Ministerul român al afacerilor Externe (MAE).

    Diferite segmente de autostrăzi și drumuri naționale sau stații de taxare de pe autostradă, în drumul către Paris, sunt blocate cu tractoare și alte mașini agricole. Totodată, agricultorii prevăd blocarea, în special, a următoarelor căi de acces în regiunea pariziană: autostrăzile A1, A6, A10-11, A13, A15.

    Pe paginile (https://www.mercipourlinfo.fr/actualites/vie-pratique/manifestations-et-blocages-des-agriculteurs-a-paris-et-dans-toute-la-france-le-trafic-en-temps-reel-1055349), cetățenii români pot urmări evoluția mișcărilor de protest pentru a preîntâmpina disfuncționalități în activitățile preconizate Asistență consulară pot obţine la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Paris: +33147052966 și +33147052755.

    În situaţii urgente, românii au la dispoziție următoarele telefoane de permanență, în funcție de circumscripția consulară de reședință, astfel:

    • Consulatul General al României la Paris: +33680713729

    • Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164;

    • Consulatul General al României la Lyon: +33643627736;

    • Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022.


    Paginile de Internet:

    http://paris.mae.ro, https://cgparis.mae.ro/, http://lyon.mae.ro, http://marsilia.mae.ro, http://strasbourg.mae.ro, www.mae.ro, sunt recomandate de MAE, care reamintește faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • Retrospetiva săptămânii 14.01 – 20.01.2024

    Retrospetiva săptămânii 14.01 – 20.01.2024


    Săptămână plină de proteste în România


    Guvernul de la București a adoptat măsuri care rezolvă o parte din problemele agricultorilor și transportatorilor, care protestează de mai bine de o săptămână, generând perturbări ale traficului în proximitatea unor orașe mari, între care și capitala,și blocaje în puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Lista revendicărilor cu care protestatarii au mers la discuțiile cu guvernanții este una stufoasă, numitorul comun al nemulțumirilor ținând de costul ridicat al motorinei, tarifele de asigurare, dar şi de presiunile de pe piaţa internă generate de produsele agricole ucrainene importate. Protestatarii au solicitat, între altele, un moratoriu asupra rambursărilor împrumuturilor, plăţi mai rapide ale subvenţiilor şi linii separate la punctele de trecere a frontierei şi în portul Constanţa de la Marea Neagră pentru camioanele din UE şi, respectiv, pentru camioanele din afara blocului, inclusiv din Ucraina.


    În urma discuțiilor, au fost reglementate aspecte ce țin de cântărirea camioanelor, efectuarea inspecției tehnice periodice a vehiculelor și atestarea profesională a șoferilor. Sunt progrese și în ce privește noile reguli pentru polițele RCA, Autoritatea de Supraveghere Financiară anunțând că ia în calcul mai multe măsuri menite să diminueze efortul financiar pentru asigurarea obligatorie a vehiculelor de transport. În domeniul agricol este vorba despre ajutoare financiare și de modificări ale normelor privind folosirea utilajelor. Măsurile includ despăgubiri de 100 de euro pe hectar şi până la 280.000 de euro care vor fi acordaţi fermierilor pentru pierderile suferite din cauza războiului din Ucraina. Executivul a analizat și propunerea de amânare temporară a plății ratelor la creditele producătorilor agricoli afectați de seceta din 2023. Protestele agricultorilor din întreaga Europă au fost, miercuri, și pe agenda eurodeputaţilor reuniţi la Strasbourg. Ei au cerut surse financiare suplimentare Comisiei Europene şi o nouă politică agricolă comună.



    Medicii de familie și cei din ambulatorii îngheață protestele


    În această săptămână, și medicii de familie şi cei din ambulatoriile de specialitate din toată ţara au protestat pentru a arăta că nu vor diminuarea sumelor pentru decontarea serviciilor medicale, aşa cum propuneau autorităţile în noul contract cadru. La negocierile de joi cu reprezentanţii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate s-a decis că bugetul actual prevăzut pentru aceștia se menţine până la 30 iunie 2024, urmând ca până atunci să fie identificate soluţii pentru suplimentarea fondurilor, astfel încât banii să fie suficienţi până la sfârşitul anului. Protestatarii spun că dacă de la 1 iulie nu se vor găsi soluţii pentru finanţarea corespunzătoare a sistemului de asigurări de sănătate, acest sistem nu va mai exista, nu vor mai exista contracte nici pe medicină de familie, nici pe ambulatoriu de specialitate. Autoritățile discută și despre majorarea salariilor personalului din sistemul de sănătate, sub amenințarea cu greva lansată de Federația Sanitas, cel mai mare sindicat din sistemul sanitar.



    Compania Pfizer a dat în judecată România


    Compania Pfizer a dat în judecată România pentru a obliga Guvernul să plătească zeci de milioane de doze contractate în pandemie. Ministrul Alexandru Rafila spune că plângerea a fost înregistrată la o judecătorie din Bruxelles şi priveşte un contract neonorat de stat prin care guvernul a cerut zeci de milioane de doze de vaccin anti-COVID, apoi nu a mai acceptat să mai primească şi să le plătească. Ministrul sănătăţii a explicat că, în contextul interesului scăzut pentru vaccinare, România nu avea unde să stocheze şi apoi să distrugă o cantitate aşa de mare de vaccinuri. El a mai precizat pentru Radio România că se aştepta la acţiunea Pfizer, având în vedere că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul altor două state europene, Ungaria și Polonia, ţări care nu au acceptat să semneze amendamentele propuse de compania farmaceutică. În cazul dozelor de vaccin anti-COVID, DNA a început la sfârşitul anului trecut urmărirea penală a fostului premier Florin Cîţu, a foştilor miniştri ai sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, precum şi a fostului secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu. Sunt acuzaţi de abuz în serviciu şi de complicitate la abuz în serviciu, pentru că ar fi comandat cantităţi de vaccin mult mai mari decât era nevoie. Procurorii au calculat că ar fi vorba de un prejudiciu la buget estimat la peste 1 miliard de euro.



    15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale în România şi Republica Moldova


    “Eminescu a fost “un vizionar”, care “a creat în spiritul poporului său, dar a cunoscut şi armonia popoarelor lumii”. “Nu a scris pentru un loc şi pentru un timp anume. Eminescu a scris pentru nesfârşire. De aceea, ziua naşterii copilului zburdător pe cele dealuri de la Ipoteşti e ziua fastă a destinului acestui popor, proclamată în chip înţelept în cele două state româneşti şi în sufletele românilor de oriunde drept Ziua Culturii Naţionale”. Sunt aprecierile preşedintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, făcute la sesiunea festivă comună organizată, în format hibrid, de Academia Română, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale din cele două țări. În România, zeci de muzee, biblioteci, săli de concerte şi spectacole, centre sau institute de cultură au desfăşurat activităţi pentru a marca această sărbătoare. Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită și în străinătate, prin Institutul Cultural Român, care a organizat, cu acest prilej, zeci de evenimente, invitând publicul la concerte, expoziții, spectacole de teatru și balet, recitaluri de poezie.





  • Proteste şi măsuri guvernamentale

    Proteste şi măsuri guvernamentale

    Guvernul
    român a luat, joi, un prim set de măsuri convenite cu transportatorii şi
    fermierii care protestează, de zile bune, în întreaga țară. În domeniul
    transporturilor, au fost modificate regulile privind cântărirea camioanelor la
    vamă, inspecţia tehnică periodică a vehiculelor sau atestarea profesională a
    şoferilor.

    Potrivit premierului Marcel Ciolacu, s-a găsit, totodată, soluţia
    pentru un nivel decent al poliţei RCA la transportul de marfă.Va fi un preţ sustenabil, inclusiv pentru micii transportatori cu două,
    trei camioane, care nu au posibilităţile firmelor cu flotele mari. În plus, se
    permit plata în rate a RCA-ului şi posibilitatea suspendării poliţei cât timp
    camionul este parcat pe o anumită perioadă, din diverse motive.


    În
    agricultură, cultivatorii de cereale vor primi despăgubiri. Despre acestea, dar
    și despre alte măsuri convenite, din nou, premierul Ciolacu: Acordăm un sprijin direct de 100 euro la hectar cultivatorilor din
    sectorul vegetal, pentru a compensa pierderile suferite din cauza războiului
    din Ucraina la culturile înfiinţate în toamna lui 2022. Compensaţia pe fiecare
    întreprindere agricolă nu poate depăşi 280.000 euro. Estimăm peste 162.000 de
    beneficiari şi un efort bugetar de aproape 250 de milioane de euro, sumă, deja,
    prevăzută în buget. În plus, mi s-a părut de bun simţ şi cererea de echivalare
    a permisului auto la categoriile B şi B1 pentru a conduce tractoare. Rezolvăm
    şi problema utilajelor agricole, extinzând excepţiile de la înmatriculare şi
    inspecţie tehnică periodică la categoria vehiculelor lente. Registrul Auto
    Român va putea efectua ITP-ul la vehicule agricole sau forestiere cu
    laboratoare mobile, chiar la sediul fermei.


    Nu în ultimul rând, a
    fost analizată, în primă lectură, propunerea de amânare temporară a plăţii
    ratelor la creditele producătorilor agricoli afectaţi de seceta de anul trecut,
    propunere ce trebuie, însă, definitivată împreună cu sistemul bancar.

    În pofida
    măsurilor anunțate de Executiv, protestele au
    continuat, chiar dacă amploarea lor s-a mai diminuat. La Bucureşti, Primăria a
    autorizat o manifestaţie pentru zilele de duminică, luni şi marţi, în plin
    centrul Capitalei, pentru 5.000 de persoane și 200 de tractoare şi capete de
    TIR.


    Proteste în toată țara au organizat și medicii de familie şi cei din ambulatoriile de specialitate,
    pentru a arăta că nu vor diminuarea sumelor pentru decontarea serviciilor
    medicale, aşa cum propuneau autorităţileîn
    noul contract-cadru. În urma negocierilor, s-a decis că bugetul actual se
    menţine până la 30 iunie, dată după care Guvernul României va trebui să
    identifice soluţii, astfel încât banii să fie suficienţi până la sfârşitul
    anului.



  • Nachrichten 18.01.2024

    Nachrichten 18.01.2024

    PROTESTE: Am heutigen Donnerstag will die rumänische Regierung eine erste Reihe von Ma‎ßnahmen verabschieden, die von den Fernfahrern und Landwirten mit dem Verkehrsministerium und dem Landwirtschaftsministerium vereinbart wurden. Laut Regierungsquellen sind mehrere Gesetzesentwürfe in Vorbereitung, mit denen die Forderungen der LKW-Fahrer gelöst werden sollen. Darüber hinaus sind vorübergehende Unterstützungsma‎ßnahmen für Landwirte vorsehen, um die Auswirkungen der Bodendürre des vergangenen Jahres zu bewältigen. Au‎ßerdem lud Landwirtschaftsminister Florin Barbu am Donnerstagmorgen weitere Landwirte, die sich von den bisherigen Verhandlungspartnern nicht vertreten fühlten, zu Gesprächen ein. Er kündigte an, dass er die Leiter der staatlichen Agenturen unter der Obhut seines Ressorts entlassen werde, sollte es sich bewahrheiten, dass bestimmte Subventionen für Landwirte vereuntreut sein worden. Der Minister sagte noch, dass die Kontrollbehörde der Regierung in den kommenden Wochen Überprüfungen durchführen werde. Indessen sind die Landwirte und Fernfahrer nicht bereit, ihre Proteste einzustellen, und werden weiterhin eine Spur der Nationalstra‎ße in der Nähe von Bukarest und den Zoll an der Grenze zur Ukraine mit Fahrzeugen blockieren. Ferner protestieren seit einigen Tagen auch die Hausärzte und die behandelnden Fachärzte in den Kliniken. Sie sind unzufrieden mit der Kürzung der von der Krankenkasse geleisteten Beiträge für ihre Leistungen. Vertreter der Ärzte wollen ebenfalls am Donnerstag an Verhandlungen mit Regierungsbeamten und der Krankenkasse teilnehmen. Finanzminister Marcel Boloş hatte Mittwochabend eingeräumt, die Krankenkassenleistungen auf dem Niveau des Vorjahres bleiben werden.



    LANDWIRTSCHAFT: In Stra‎ßburg haben Abgeordnete aller Fraktionen des Europäischen Parlaments über die Probleme der Landwirte in vielen Ländern der EU debattiert. Der rumänische Europaabgeordnete Daniel Buda (von den Liberalen) betonte, dass die Landwirte in der EU von Inflation, Dürre, Überschwemmungen und dem Krieg in der Ukraine betroffen seien und neue finanzielle Zuweisungen benötigten. Der sozialdemokratische Europaabgeordnete Victor Negrescu betonte, dass die Landwirte in Rumänien und in ganz Europa Unterstützung brauchen und forderte ein aktiveres Engagement des EU-Kommissars in dieser Hinsicht. Der Europaabgeordnete Dacian Cioloş von der RENEW-Fraktion sagte, dass die Forderungen der Landwirte und Spediteure, die in Rumänien und in weiteren Ländern Europäischen Union protestieren, berechtigt seien, unabhängig davon, ob sich ihre Forderungen auf nationale oder europäische Entscheidungen bezögen. Er kritisierte die Europäische Kommission für ihre Untätigkeit.



    DEFIZIT: Das rumänische Haushaltsdefizit wird im Jahr 2024 rund 5 % des Bruttoinlandsprodukts betragen, sagte Finanzminister Marcel Boloş. Er erklärte, dass Rumänien zu den Ländern mit einem recht hohen Defizit gehöre und dass aus diesem Grund gegen zehn Länder, darunter Polen und Frankreich, ein EU-Verfahren eingeleitet wurde. Boloş wies darauf hin, dass die Regierung in Bukarest in diesem Zusammenhang weiterhin die steuerlichen Haushaltsma‎ßnahmen anwenden müsse, um die Projekte im Zusammenhang mit der Digitalisierung, der besseren Steuererhebung und der Bekämpfung von Steuerhinterziehung umzusetzen. Der rumänische Minister betonte, dass all diese Ma‎ßnahmen im Einklang mit den auf EU-Ebene auferlegten Haushaltsregeln stehen. Gegen Rumänien läuft seit 2020 ein Verfahren wegen des übermä‎ßigen Haushaltsdefizits.



    INFLATION: Rumänien gehört zu den Ländern der Europäischen Union mit der höchsten Inflationsrate im Dezember 2023, so die von Eurostat veröffentlichten Daten. Auf EU-Ebene lag die durchschnittliche Inflationsrate im Dezember 2023 bei 3,4 %, verglichen mit 3,1 % im Vormonat. Die EU-Mitgliedsstaaten mit den höchsten Inflationsraten waren die Tschechische Republik — 7,6 %, Rumänien — 7 % und die Slowakei — 6,6 %. Die niedrigsten Inflationsraten meldeten Dänemark (0,4 %) sowie Italien und Belgien (jeweils 0,5 %). Im Vergleich zu November 2023 ging die jährliche Inflationsrate in 15 Mitgliedstaaten zurück, in Spanien blieb sie stabil und in 11 Ländern stieg sie an.



    WETTER: Bedeckter Himmel am Donnerstag in ganz Rumänien, mit Regen im Westen, Norden und Südwesten. Im Hochland werden gemischte Niederschläge mit stärkeren Windböen im Westen und Nordwesten gemeldet. Dennoch sind die Temperaturen höher als saisonal üblich und die Tageshöchstwerte liegen zwischen 4 und 15 Grad. Dies gilt auch für die Hauptstadt Bukarest, wo der Himmel bedeckt ist und gegen Mittag 11 Grad Celsius gemessen wurden.

  • Dezbatere privind fermierii din Uniunea Europeană

    Dezbatere privind fermierii din Uniunea Europeană

    De peste o săptămână, fermierii români protestează pe arterele din apropierea marilor oraşe. Ei cer, în principal, compensarea pierderilor cauzate de importurile grânelor ieftine din Ucraina şi reintroducerea taxelor vamale pentru mărfurile de origine ucraineană, credite cu dobândă subvenţionată şi actualizarea valorii ajutorului de stat privind acciza la motorină.



    Fermierii germani au protestat, şi ei, recent, în inima Berlinului, iar nemulţumirile lucrătorilor din domeniu se fac auzite peste tot în Europa. Agricultorii de pe întregul continentul solicită alocări financiare suplimentare de la Comisia Europeană şi o nouă politică agricolă comună. Dificultăţile cu care ei se confruntă au fost subiect de dezbatere în plenul legislativului european de la Strasburg.



    Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat că principala problemă pentru agricultori o reprezintă Rusia, războiul său de agresiune împotriva Ucrainei şi efectele sale. El a menţionat că fermierii au primit ajutoare în valoare de 9 miliarde de euro în ultimii doi ani, în contextul în care în 2021 doar 16% din exporturile agricole de pe piaţa europeană proveneau din Ucraina, iar în prezent acestea se ridică la 50%. Comisarul pentru agricultură a afirmat că un motiv de nemulţumire este tranziţia ecologică prevăzută de Politica Agricolă Comună.



    Eurodeputaţi de la toate grupurile parlamentare şi din toate statele membre au subliniat că este nevoie de o nouă politică agricolă, întrucât agricultorii nu vor supravieţui pe termen lung. Eurodeputatul român Daniel Buda a afirmat că sectorul agricol din UE este astăzi afectat de inflaţie, secetă, inundaţii, lipsa forţei de muncă şi războiul din Ucraina şi are nevoie de noi resurse financiare.



    La rândul său, europarlamentarul Dacian Cioloş din grupul RENEW, fost comisar european pentru Agricultură, a criticat Comisia pentru inacţiune:


    Prin inacţiunea ei, Comisia riscă să arunce în aer un demers justificat legat de ambiţii climatice ale Uniunii, dar pus în aplicare cu superficialitate şi fără viziune. Da, avem nevoie de o mai bună gestiune a resurselor naturale, a calităţii solului, apei, a biodiversităţii. Da, trebuie să ajutăm Ucraina să exporte cerealele în zonele care au nevoie de ele, dar asta trebuie să se facă împreună cu fermierii, cărora trebuie să le oferim coerenţă atunci când le cerem să investească masiv şi pe termen scurt în tehnologii de producţie verzi, în condiţiile în care ei deja au costuri de producţie ridicate la energie, carburanţi, îngrăşăminte şi mai trebuie să facă faţă şi perturbărilor de pe piaţă”.



    Eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan, raportor pentru bugetul UE pe 2024, a declarat că există o rezervă de 450 de milioane de euro în bugetul comunitar pentru situaţii neprevăzute în agricultură, iar în ultimii ani, Uniunea a mobilizat o parte a acestei rezerve tocmai pentru a ajuta fermierii.






  • Nemulţumiri sociale la început de an

    Nemulţumiri sociale la început de an

    Anul 2023 a fost
    unul agitat din punct de vedere social, marcat de proteste care au culminat cu greva
    cadrelor didactice ce risca să compromită finalul de an şcolar.

    2024, anul
    tututor alegerilor posibile într-o democraţie europeană, a început încă şi mai
    abrupt, cu proteste masive ale transportatorilor şi fermierilor, care au
    generat perturbări ale traficului în proximitatea marilor oraşe, precum şi cu
    tensiuni şi îngrijorări în sistemul medical, în special în zona medicilor de
    familie.


    Şoferii de TIR cer plafonarea poliţelor de asigurare obligatorie, RCA,
    şi după 31 martie, evitarea dublei taxări, măsuri de fluidizare a traficului
    prin vămi şi recunoaşterea transportului rutier drept sector economic
    strategic. De partea lor, agricultorii spun că sunt obligaţi să producă scump
    şi să vândă ieftin. Ei solicită plata în regim de urgenţă a subvenţiilor,
    compensarea pierderilor suferite de fermierii români afectaţi de importurile
    din Ucraina şi reintroducerea taxelor vamale pentru mărfurile de origine
    ucraineană. Reprezentanţii agricultorilor mai solicită acordarea de credite cu
    dobândă subvenţionată de maximum 2% şi actualizarea valorii ajutorului de stat
    privind acciza la motorină.


    După lungi discuţii cu reprezentanţii unei
    asociaţii a fermierilor, executivul a fost de acord cu plata în regim de
    urgenţă a subvenţiilor, compensarea pierderilor suferite de fermierii români
    afectaţi de importurile din Ucraina, acordarea de credite cu dobândă
    subvenţionată precum şi cu actualizarea valorii ajutorului de stat pentru
    acciza la motorina folosită în agricultură. Ulterior, premierul Marcel Ciolacu
    a declarat, într-o emisiune televizată, că 99% dintre solicitările fermierilor
    au fost rezolvate şi a dat asigurări că cerealele din Ucraina nu se vând în
    România, mai ales de când există un sistem de licenţiere convenit de cele două
    state.


    În privinţa transportatorilor, sunt negocieri în continuare privind RCA
    şi acciza la motorină. El a explicat că România nu-şi mai permite falimente la
    firmele de asigurări şi de aceea este riscantă plafonarea RCA la un preţ pe
    care asigurătorii nu-l pot suporta. Marcel Ciolacu a promis soluţii la toate
    revendicările şoferilor profesionişti şi a atras atenţia asupra riscului pe
    care l-ar presupune blocarea economiei prin aceste proteste.


    Pe de altă parte,
    premierul a dat asigurări că niciun cabinet de medic de familie nu se va închide
    şi că valoarea serviciilor medicale decontate pentru această categorie este în
    curs de negociere. Şeful Guvernului a pledat, totuşi, pentru echilibru între
    câştigul unui medic care profesează în oraş şi cel al unui doctor de familie de
    la ţară. Medicii de familie şi cei din ambulatoriile de specialitate din mai
    multe oraşe din ţară au declanşat proteste, nemulţumiţi de sumele propuse de
    autorităţi pentru decontarea serviciilor medicale. Punctul lor de vedere este
    susţinut de sindicatele din domeniu, care apreciază că scăderea bugetului
    cabinelor de medicină de familie va avea consecinţe negative pentru întregul
    sistem de sănătate.



  • Protest der Landwirte und Spediteure: vorerst keine Einigung in Sicht

    Protest der Landwirte und Spediteure: vorerst keine Einigung in Sicht





    Die Transportunternehmer und die Landwirte sind in erster Linie über die Verteuerung der Haftpflichtversicherungen und die Erhöhung der Verbrauchssteuer für Kraftstoff unzufrieden. Au‎ßerdem würden weitere gesetzliche Unzulänglichkeiten sie in existenzielle Schwierigkeiten bringen, hie‎ß es. Die seit nahezu einer Woche andauernden Proteste mit Fahrzeugen und landwirtschaftlichen Maschinen haben in mehreren Landesteilen zu erheblichen Verkehrsbehinderungen geführt. Die Spediteure beteuern, dass ihr Protest spontan und weder von einem Berufsverband organisiert noch von einer politischen Partei gesteuert worden sei.



    Im Finanzministerium fanden indessen Gespräche zwischen den Behörden und den Vertretern der Landwirte und Fuhrunternehmen statt, die bislang ergebnislos ausgingen. Finanzminister Marcel Boloş sagte, dass einem Teil der Forderungen — insbesondere dem Anspruch auf steuerliche Erleichterungen — nur durch den Nationalen Aufbau- und Resilienzplan (PNRR) nachzukommen sei, dessen Umsetzung noch ausstünde. Hingegen seien Forderungen, die gegen europäische Regelungen versto‎ßen, an die EU-Kommission zu richten, da Rumänien nicht im Alleingang handeln könne und etwaige Eingriffe in den Arbeitsmarkt letztendlich noch schwerwiegendere Folgen haben könnten.



    Die Vertreter der Protestierenden trafen des weiteren mit Premierminister Marcel Ciolacu im Regierungspalast zusammen. Bei den Gesprächen präsentierten die Protestierer eine Liste von insgesamt 40 Forderungen, und es wurde ein Terminkalender für weitere Treffen mit Vertretern der zuständigen Ministerien vereinbart. Ministerpräsident Ciolacu versprach nur vage, dass die Regierung sich um konkrete Lösungen bemühen werde.



    Zuvor hatte eine Delegation der beiden Berufsgruppen auch das Landwirtschaftsministerium, das Verkehrsministerium und die Finanzaufsichtsbehörde besucht, um über ihre Forderungen, einschlie‎ßlich der Haftpflichtversicherungstarife, zu diskutieren. Für Transportunternehmer ist das der brennende Punkt, seitdem beginnend mit dem 1. Januar die Versicherungsgebühren deutlich angehoben wurden. Die Finanzaufsicht lie‎ß verlauten, man arbeite an einer Abänderung der einschlägigen Gesetzgebung, mit der die Tarife nach unten gedrückt werden sollen, insbesondere für Spediteure, die weniger anfällig für Unfälle seien. Au‎ßerdem soll eine zeitweilige Aussetzung der Zahlungspflicht für saisonal agierende Fuhrunternehmen geplant sein sowie die Möglichkeit einer Ratenzahlung erwägt werden.



    Im Hinblick auf die Forderungen der Landwirte sagte Landwirtschaftsminister Florin Barbu, dass das Kartellamt zunächst zustimmen müsse, bevor die Regierung darauf eingehen könne. Er versprach jedoch, dass sich das Kabinett noch diese Woche mit den Forderungen der Landwirte befassen werde, und gab sich optimistisch: Der diesjährige Staatshaushalt würde unterschiedliche Möglichkeiten der Subventionierung beinhalten und au‎ßerdem sei allein für die Viehzucht eine Zuwendung in Höhe von 2 % des Bruttoinlandsprodukts vorgesehen. Insgesamt würden Landwirte in diesem Jahr 1,6 Mrd. Euro als Subventionen erhalten, versprach der Minister.

  • Retrospectiva săptămânii 07-13.01.2024

    Retrospectiva săptămânii 07-13.01.2024

    Angajări în sistemul sanitar


    Executivul de la
    Bucureşti a deblocat 7.600 de posturi în sistemul medical şi cel de asistenţă
    socială, pe fondul deficitului cronic de personal de specialitate. O treime din
    ele sunt rezervate medicilor. Măsura nu creează probleme financiare, a precizat
    premierul Marcel Ciolacu, întrucât bugetul Ministerului Sănătăţii este, anul
    acesta, cu 40% mai mare decât cel de anul trecut. Practic, toate spitalele
    importante care au deficit de medici, asistente şi infirmieri vor putea face
    angajări. Acestea ar trebui, însă, să se reflecte în servicii mai bune pentru pacenţi,
    a insistat premierul. Ministrul de resort, Alexandru Rafila, a cerut unităţilor
    sanitare să iniţieze imediat procedurile legale pentru organizarea
    concursurilor de angajare. În ceea ce priveşte nemulţumirile Federaţiei
    Sindicale SANITAS, care ameninţă cu greva, ministrul Rafila a recunoscut că
    există o problemă sensibilă, legată, în special, de salarizarea personalului
    auxiliar din spitale, dar se încearcă ca în perioada următoare să se identifice
    o soluţie.



    Date şi previziuni economice


    Economia
    românească a înregistrat în 2023 un avans de 1,8%, cu 0,8 puncte procentuale
    mai mic decât se estima anterior, conform celui mai recent raport privind
    ‘Perspectivele Economice Globale’, publicat marţi de Banca Mondială. Au fost
    revizuite în jos şi estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2024 şi
    2025, când creşterea reală a PIB-ului ar urma să fie de 3,3%, respectiv 3,8%. Veşti
    mai bune au venit de la Institutul Naţional de Statistică: deficitul balanţei
    comerciale în perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2023 a fost de 25,5 miliarde de
    euro, mai mic cu 5,450 miliarde decât cel înregistrat în perioada similară a
    anului 2022. În ce priveşte previziunile Băncii Mondiale, aceasta a avertizat
    că economia mondială va încetini, în 2024, pentru al treilea an consecutiv. Potrivit
    instituţiei financiare internaţonale, dacă este exclusă contracţia economică
    provocată de pandemie în 2020, creşterea din acest an ar urma să fie cea mai
    slabă de după criza financiară din 2009.



    Proteste ale transportatorilor şi
    fermierilor


    Au fost două
    zile de proteste ale transportatorilor români, cărora li s-au alăturat zeci de
    fermieri cu tractoare, care au îngreunat circulaţia pe şoseaua de centură a
    Bucureştiului. Transportatorii sunt nemulţumiţi de tarifele ridicate ale
    poliţelor RCA, iar agricultorii cer despăgubiri pentru culturile afectate de
    secetă. Transportatorii susţin că tarifele RCA au crescut foarte mult într-un
    timp relativ scurt. O altă problemă ar fi faptul că două maşini cu capacităţi
    tehnice similare şi lipsite de evenimente rutiere au poliţe de valori diferite.
    Reprezentanţii şoferilor de TIR au avut discuţii, la guvern, cu consilierii premierului.
    S-a convenit ca săptămâna viitoare să aibă loc o întâlnire de lucru între
    reprezentanţii transportatorilor şi cei ai Autorităţii de Supraveghere
    Financiară, pentru a discuta chestiunea poliţelor de asigurare obligatorii.



    România şi NATO


    România a
    devenit al XV-lea membru al Forţei pentru Sprijin şi Lovire a NATO -
    STRIKFORNATO. Şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral Mihai Panait,
    a participat miercuri, în Portugalia, la ceremonialul de ridicare a drapelului
    naţional al României la sediul Comandamentului acestei forţe. La începutul
    anului în care se împlinesc două decenii de la aderarea la Alianţa
    Nord-Atlantică, România a devenit membru al celui mai puternic grup naval de
    lovire al NATO.

    STRIKFORNATO reprezintă Comandamentul Aliat Întrunit, cu accent
    pe domeniul maritim, care înglobează capabilităţi cu capacitate foarte ridicată
    de lovire, precum grupuri de luptă a portavioanelor, grupuri expediţionare şi
    grupuri de lovire formate din crucişătoare, distrugătoare şi fregate. Tot în
    domeniul naval, România, Bulgaria şi Turcia, au semnat, joi, la Istanbul,
    memorandumul de înţelegere privind constituirea grupului operativ pentru
    combaterea minelor marine în Marea Neagră. Iniţiativa celor trei aliaţi
    riverani la Marea Neagră e menită să faciliteze siguranţa navigaţiei prin combaterea
    ameninţărilor reprezentate de acestea şi va asigura un nivel continuu de
    vigilenţă şi pregătire, contribuind şi la întărirea posturii aliate de
    descurajare şi apărarea flancului estic.



    Iarnă grea în estul ţării


    Judeţele din
    estul şi sud-estul României s-au confruntat, în prima parte a săptămânii, cu un
    episod de vreme severă, caracterizat de ger, ninsori abundente şi viscol. Mai multe localități au rămas fără energie
    electrică, iar circulația rutieră a fost serios perturbată din cauza vântului
    puternic și a zăpezii depuse pe carosabil.
    Autorităţile
    au închis, temporar, circulaţia pe mai multe tronsoane de drum național. Şi
    trenurile au înregistrat întârzieri. Intemperiile au afectat şi activitatea
    şcolilor, abia redeschise după vacanţa de iarnă, iar în câteva judeţe cursurile
    s-au ţinut online. Gerul a provocat victime umane. Ninsorile şi viscolul au
    creat probleme şi în Republica Moldova vecină.



    Radu Drăguşin – cel mai scump fotbalist român


    Vestea
    săptămânii în sport este transferul tânărului fotbalist român Radu Drăguşin de
    la clubul italian Genoa la gruparea londoneză Tottenham Hotspur.
    Internaţionalul de 21 de ani a semnat până în 2030 cu Spurs
    și a costat 25 de milioane de euro, plus alte 6 milioane bonusuri, o sumă
    record pentru un jucător român. Născut în București, fundașul central a făcut
    pasul spre fotbalul mare în 2018, când a fost transferat de Juventus. Radu
    Drăguşin este al patrulea fotbalist român care va evolua la Tottenham, după
    Gheorghe Popescu, Ilie Dumitrescu şi Vlad Chiricheş.


  • Nachrichten 12.01.2024

    Nachrichten 12.01.2024

    Rumänien hat gute Chancen, eine wichtige Position auf europäischer Ebene einzunehmen – so Premierminister Marcel Ciolacu. Er sprach über die Möglichkeit, dass der Staatschef, Klaus Iohannis, nach dem möglichen Rücktritt des derzeitigen Präsidenten Charles Michel die Präsidentschaft des Europäischen Rates übernehmen könnte. Einem Szenario zufolge, das kürzlich in der Bukarester Presse kursierte, hätte Klaus Iohannis gute Chancen, das höchste europäische Amt zu übernehmen, da die Staats- und Regierungschefs der Mitgliedsländer versuchen würden, den ungarischen Premierminister Viktor Orban von der Übernahme des Amtes abzuhalten. Sollte Klaus Iohannis vor Ablauf seiner Amtszeit als rumänischer Präsident zurücktreten, würde die Verfassung Nicolae Ciucă, den Vorsitzenden der Nationalliberalen Partei, zum vorläufigen Staatsoberhaupt machen. In diesem Jahr finden in Rumänien Präsidentschafts-, , Parlaments- und Kommunalwahlen statt.



    In Rumänien setzen die Spediteure ihre am Mittwoch begonnenen Proteste fort. Dutzende von Lastwagen und Zugmaschinen bewegen sich mit geringer Geschwindigkeit auf der Ringstraße der Hauptstadt und blockieren den Verkehr, nachdem sie am Vortag auf mehreren Straßen im ganzen Land demonstriert hatten. Die Spediteure haben spontane Proteste gestartet, weil sie mit der Erhöhung der Straßenbenutzungsgebühren, aber auch mit der Erhöhung der Steuern und der Kraftstoffpreise unzufrieden sind. Ein spontaner Protest der Landwirte findet an der Zollstelle von Nadlac im Westen Rumäniens statt. Dutzende von Traktoren, Mähdreschern und landwirtschaftlichen Maschinen behindern den Verkehr an der Grenze. Einem Korrespondenten von Radio Rumänien zufolge bitten sie die Regierung um Hilfe gegen den unlauteren Wettbewerb durch Getreideimporte aus der Ukraine. Fahrer von mehr als 700 Lastwagen, Maschinen und Traktoren nehmen an Protesten in 12 Kreisen des Landes teil, deren Vertreter zu Gesprächen mit Ministerpräsident Marcel Ciolacu in die Regierung eingeladen wurden.



    Der Gouverneursrat der Rumänischen Nationalbank hat beschlossen, den Zinssatz bei 7% pro Jahr zu belassen. Dies ist das gleiche Niveau, das im vergangenen Jahr unverändert beibehalten wurde. Analysten hatten erwartet, dass die Zentralbank angesichts der Verlangsamung der Wirtschaft und des drastischen Rückgangs der Kreditvergabe eine erste Senkung dieses Indikators beschließen würde. Andererseits gab das Nationale Statistikamt bekannt, dass die jährliche Inflationsrate im Dezember leicht auf 6,61 % gesunken ist, gegenüber 6,72 % im November. Die für das gesamte Jahr 2023 berechnete durchschnittliche Inflationsrate sank im Vergleich zu 2022 ebenfalls von 13,8 % auf 10,4 %.



    Die Regierung in Bukarest hat unter starkem Druck des Gesundheitswesens beschlossen, mehr als 7.600 Stellen in unterbesetzten medizinischen Abteilungen zur Ausschreibung freizugeben. 2.500 davon sind für Ärzte vorgesehen, und 365 Personen können in Ambulanzdiensten eingestellt werden. Die Gesundheitseinrichtungen, die sich um die Ausschreibung der Stellen beworben haben, müssen unverzüglich mit den Einstellungsverfahren beginnen. Premierminister Marcel Ciolacu erklärte, das Budget des Gesundheitsministeriums sei um 40 % höher als im vergangenen Jahr. Er betonte, dass sich jede Einstellung in besseren Leistungen für die Patienten niederschlagen muss.



    Nach dem neuen Gesetz, das Präsident Klaus Iohannis vor kurzem verkündet hat, werden Rumänen im Ausland online Zugang zu konsularischen Diensten haben. Es sieht vor, dass von Rumänen angeforderte Dokumente den Begünstigten elektronisch oder per Kurierdienst zugestellt werden können. Die Dokumente können auch persönlich in den diplomatischen oder konsularischen Vertretungen abgeholt werden. Darüber hinaus werden die Konsularbediensteten in der Lage sein, elektronische Signaturen zu verwenden.



    Die neue Exekutive in Paris ist heute zum ersten Mal unter der Leitung von Gabriel Attal zusammengetreten, der mit 34 Jahren der jüngste Regierungschef in der Geschichte Frankreichs geworden ist. Das neue Kabinett wurde gestern bekannt gegeben: 14 Minister – 7 Frauen und 7 Männer. Die große Überraschung des aktuellen Teams ist Rachida Dati, die zur Kulturministerin ernannt wurde. Sie ist eine enge Vertraute des ehemaligen Präsidenten Nicolas Sarkozy und war während seiner Regierungszeit Justizministerin. Die republikanische Rechte schloss Frau Dati sofort aus ihren Reihen aus und bekräftigte ihre Entscheidung, in der Opposition zu bleiben. Zum Außenminister wurde Stéphane Séjourné ernannt. Dieser ist Vorsitzender der präsidialen Renaissance-Partei, Europaabgeordneter und Vorsitzender der Gruppe Renew Europe im Europäischen Parlament. Privat ist er der Partner von Premierminister Gabriel Attal, mit dem er vor einigen Jahren eine Lebenspartnerschaft einging.

  • Evenimentele interne ale anului 2023

    Evenimentele interne ale anului 2023

    Rocada guvernamentalăpremieră în istoria politică democratică a României


    Guvernarea a fost marcată în România, în 2023, de rotativa la nivel de prim-ministru între principalele partide ale coaliţiei, Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, urmată de ieşirea imediată din Executiv a UDMR. Guvernul a fost condus până la mijlocul lunii iunie de liberalul Nicolae Ciucă, acesta cedând apoi funcția de premier, conform înțelegerii vechi de un an și jumătate, social-democratului Marcel Ciolacu. Anul 2023 a însemnat pentru Executiv continuarea îndeplinirii angajamentelor asumate prin PNRR, renegocierea cu Bruxellesul a unor puncte din aest plan, dar şi asumarea în Parlament a unui pachet de măsuri fiscal-bugetare. Acesta vizează, între altele, reducerea risipei bugetare și sustenabilitatea finanţelor ţării pe termen lung, prin eliminarea unor excepţii fiscale, taxarea suplimentară a luxului şi reducerea evaziunii. Scena politică a fost în 2023 una agitată, în condițiile în care miza este uriașă — România va avea, în anul care începe, alegeri europarlamentare, locale, legislative și prezidențiale.



    Încă un an în afara Spațiului Schengen


    Dosarul Schengen, o prioritate majoră pentru România în ultimul deceniu, a marcat și anul 2023, când Bucureștiul a făcut, însă, paşi spre aderare. După negocieri intense, Austria, sigura țară care se mai opunea intrării în Schengen, a acceptat ca România şi Bulgaria să adere la spaţiul de liberă circulaţie cu frontierele navale şi aeriene, din martie 2024. Pentru frontierele terestre nu există o dată certă, dar negocierile vor continua în 2024. La Consiliul European de la mijlocul lunii, Viena avansase ideea că ar accepta Bucureștiul în spaţiul aerian Schengen, iar acesta a cerut un plan clar de aderare, inclusiv pentru cel terestru. România îndeplineşte încă din 2011 toate criteriile de aderare, beneficiază în demersul său de sprijinul instituţiilor europene, care i-au fost recunoscut în mod repetat progresul în domeniul controlului frontierelor, al migraţiei şi azilului – probleme indicate de Austria când a refuzat aderarea şi neconfirmate de documente sau statistici.



    Corupție la nivel înalt


    Scena politică din România a fost zdruncinată în acest an şi de scandalul achizițiilor din pandemie. Fostul premier liberal Florin Cîţu, un secretar de stat şi doi foşti miniştri ai Sănătăţii au fost pusi sub urmărire penală de DNA pentru complicitate la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, aceştia ar fi aprobat achiziţia unui număr mult mai mare de doze de vaccin decât erau necesare şi ar fi creat un prejudiciu statului român de un miliard de euro. Tot într-un caz de corupție, de data aceasta privind achiziția de măști neconforme în pandemie, au fost implicaţi fostul selecţioner al echipei naţionale de fotbal, Victor Piţurcă, fiul acestuia şi Gabriel Ţuţu, directorul Romarm, principala companie naţională de produse militare. Cazuri de coruptie au fost şi în rândul reprezentanţilor autorităţilor publice, dar şi în rândul medicilor, acuzați că luau mită de la pacienți.



    2023 marcat de proteste și mitinguri


    În mai, înainte de vacanța de vară, când erau programate examenele și evaluările elevilor, profesorii au fost în grevă pentru trei săptămâni, situaţie fără precedent în învățământul românesc. S-au raliat mișcării peste 150 de mii de cadre didactice, plus zeci de mii de oameni din personalul didactic şi auxiliar, nemulțumiți de politicile salariale și sociale ale guvernului. Politicienii le-au îndeplinit majoritatea revendicărilor și au adoptat legile Educaţiei, care, spun susţinătorii ei, ar reforma sistemul în profunzime. La baza lor se află proiectul de țară “România educată” pe care președintele Klaus Iohannis, el însuși cadru didactic, și l-a asumat pe parcursul ambelor sale mandate. Grevă a fost și în Sănătate, tot din cauza salariilor mici, dar și a condițiilor de muncă. Tot anul care se încheie a fost presărat cu proteste și mitinguri organizate de sindicatele nemulţumite. Judecători, procurori, magistrați, functionari publici, feroviari, polițiști, silvicultori s-au declarat toți nemulțumiți și au cerut guvernanților să ia măsuri.



    Timișoara — Capitală Culturală Europeană 2023


    2023 a fost Anul Capitalei Culturale Europene — Timişoara (vestul României). Orașul a găzduit peste 2.000 de evenimente la care au participat sute de mii de artiști și vizitatori. Pe lângă evenimente culturale, spectacole, concerte și proiecții de filme în premieră, s-a numărat și expoziția dedicată marelui sculptor român Constantin Brâncuși. Aproape 900 de organizaţii şi peste 3.000 de voluntari s-au implicat în proiect. Între 27 august și 24 septembrie s-a desfăşurat şi a XXVI-a ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu. Considerat unul dintre cele mai importante evenimente internaţionale de muzică clasică la nivel mondial, festivalul a adus în faţa publicului peste 3.500 dintre cei mai renumiţi artişti ai lumii şi peste 40 de orchestre din 16 ţări.



    Succes pentru fotbalul românesc


    A fost un an mai bun pentru fotbalul românesc. După o pauză de opt ani, naţionala de fotbal s-a calificat la turneul final al Campionatului European din Germania. Conform tragerii la sorţi, anul viitor va juca în Grupa E, alături de Belgia şi Slovacia. Iar la minifotbal, România a reușit să câștige primul titlu de Campioană Mondială după ce tricolorii au învins în finală selecționata Kazahstanului. Echipa națională de minifotbal a României este cea mai titrată națională din istoria minifotbalului european, cu 6 titluri continentale și 2 medalii de argint. Cât priveşte tenisul, Simona Halep, dublă câştigătoare de Grand Şlem, la Roland Garros şi Wimbledon, şi fost număr unu mondial, a fost susupendată, în septembrie, pe o perioadă de 4 ani pentru dopaj de Agenţia Internaţională pentru Integritate în Tenis. Sportiva a contestat decizia la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, în Elveţia, iar în februarie va fi audiată.



  • Retrospectiva săptămânii 12.11 – 18.11.2023

    Retrospectiva săptămânii 12.11 – 18.11.2023

    Turneu prezidențial în țări africane


    Turneul pe care preşedintele Klaus Iohannis îl face în această perioadă în Africa include vizite de stat în Kenya, Tanzania, Capul Verde şi Senegal. Potrivit Administraţiei prezidențiale de la București, turneul reprezintă primul demers politico-diplomatic la acest nivel din ultimii 30 de ani şi vizează relansarea relaţiilor României cu continentul african, dar și nevoia de revigorare a relaţiilor Uniunii Europene cu Africa, în spiritul unui nou parteneriat. În cadrul discuţiilor cu omologii săi, dar şi cu alţi înalţi demnitari africani, președintele Klaus Iohannis urmărește identificarea măsurilor pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale şi creşterea schimburilor economice, impulsionarea cooperării în domenii de interes comun, dar şi consolidarea profilului României ca furnizor de educaţie, pornind de la tradiţia cooperării în acest domeniu cu ţările din regiune.



    Noua lege a pensiilor, în Parlament


    Senatul de la București a adoptat proiectul de lege al Guvernului privind sistemul public de pensii. Legea a fost examinată în procedură accelerată, deoarece guvernul de coaliţie PSD-PNL doreşte ca aceasta să fie adoptată de Parlament până pe 20 noiembrie, pentru a fi aplicată de la 1 ianuarie. Aceeaşi procedură va fi şi la Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz. Din opoziție, USR a transmis că situaţia este nemaiîntâlnită şi de neacceptat în cazul unei legi atât de importante, iar Alianţa pentru Unirea Românilor susţine că noua lege vine în beneficiul celor cu pensii mari. Deşi aflată în opoziţie, după ce a guvernat până acum câteva luni alături de PSD şi PNL, UDMR a votat în favoarea documentului. Proiectul prevede două majorări ale veniturilor pensionarilor în 2024: una în ianuarie şi alta în septembrie.



    Proteste în România


    Circa 2000 de angajaţi din numeroase domenii s-au adunat în faţa sediului guvernului din București, într-o acţiune de protest organizată de Confederaţia Sindicală Naţională Meridian. Principalale nemulţumiri sunt legate de sistemul noii legi a sistemului public de pensii și de unele măsuri fiscal-bugetare. Cererile sindicaliștilor au vizat normele de ieșire la pensie, care, spun ei, le suprimă anumite beneficii în ceea ce privește vârsta de ieșire din sistem și cuantumul pensiilor. De asemenea și legea supranumită a austerității va avea un impact major asupra bugetarilor, mai spun protestatarii. Proteste au avut loc și în țară. Nemulțumiți, în principal de condiţiile şi volumul mare de muncă, au protestat, în această săptămână, și funcţionari de la casele de pensii, de la agenţiile de ocupare a forţei de muncă şi cele pentru plăţi şi inspecţie socială, de la direcţii județene de sănătate publică, angajați de la Ministerul Sănătății și farmaciști.



    Date și previziuni economice


    În România, rata anuală a inflaţiei a scăzut în octombrie la 8,1%, de la 8,8 procente în septembrie, potrivit datelor prezentate, în această săptămână, de INS. Pe de altă parte, previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene arată că România va înregistra o diminuare a creşterii economice din cauza inflaţiei ridicate. Astfel, creşterea PIB al României este corectată în scădere la 2,2%, din cauza inflaţiei mai ridicate decât media europeană, a cererii externe scăzute şi a condiţiilor restrânse de finanţare. Creşterea reală a PIB-ului României ar putea fi de 3,1% în 2024 şi 3,4% în 2025, iar deficitul public este prognozat că va scădea de la 6,3% din PIB anul acesta, la 5,3% în 2024 şi 5,1% în 2025, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală ce urmează să fie implementate în ianuarie. România este în procedură de deficit excesiv şi, dacă nu reuşeşte să reducă diferenţa dintre cheltuielile publice şi venituri, riscă să piardă fonduri europene de zeci de miliarde.



    Centrul European de Instruire F-16


    La Baza 86 Aeriană de la Feteşti, în sud-estul României, a fost inaugurat, luni, Centrul European de Instruire F-16, în prezenţa miniştrilor apărării român și olandez. Va fi un hub internaţional pentru pregătirea piloţilor de pe acest tip de aeronave, din statele aliate şi partenere, inclusiv din Ucraina. Totodată, va contribui la accelerarea procesului de formare a piloţilor români, în contextul în care Armata română va primi 32 de aeronave F-16, achiziţionate din Norvegia. Centrul de antrenament are, deja, în dotare cinci avioane F-16, iar alte 18, din Țările de Jos, vor ajunge în România până la sfârșitul anului. Flota aeriană a Armatei Române deține în momentul de faţă 17 F-16, achiziționate din Portugalia. Centrul European de Instruire a fost realizat în baza unui acord de colaborare prin care România pune la dispoziţie baza, facilităţile de instruire şi sprijinul naţiunii-gazdă, Forţele Aeriene Regale Olandeze pun la dispoziţie aeronave F-16, iar compania americană Lockheed Martin, producătoare a aparatelor de zbor, asigură instructorii şi partea de întreţinere.



    Noi repatrieri din Gaza


    În această săptămână, alți cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost evacuaţi din Fâşia Gaza și au ajuns în România, la bordul unor curse speciale operate de compania naţională TAROM – a transmis Ministerul de Externe de la Bucureşti. Cei evacuați au ajuns pe teritoriul Egiptului prin punctul de frontieră Rafah fiind preluaţi, ulterior, de reprezentanţii Ambasadei României în Egipt. O echipă mobilă a Celulei de Criză a MAE i-a însoţit, apoi, până la Cairo, de unde au fost îmbarcaţi spre România. MAE precizează că dialogul cu autorităţile israeliene şi egiptene continuă, în vederea facilitării evacuării şi a celorlalţi cetăţeni români şi membri de familie aflaţi în Fâşia Gaza care au solicitat plecarea, în funcţie de evoluţiile din teren şi de acordul părţilor implicate.