Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Franceză că sindicatele care grupează majoritatea fermierilor locali au anunțat că vor continua manifestațiile și blocajele căilor de acces spre capitala franceză, pe o perioadă nedeterminată.
În acest context, cetățenii români sunt sfătuiți să urmărească informațiile privind circulația rutieră, consultând pagina de Internet oficială https://www.bison-fute.gouv.fr, disponibilă și în versiune mobilă: http://m.bison-fute.gouv.fr.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe informează că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Paris: +33147052966 și +33147052755. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefoanele de permanență, în funcție de circumscripția consulară de reședință, astfel:
• Consulatul General al României la Paris: +33680713729;
• Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164;
• Consulatul General al României la Lyon: +33643627736;
• Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet: https://cgparis.mae.ro/, http://paris.mae.ro, http://lyon.mae.ro, http://marsilia.mae.ro http://strasbourg.mae.ro și www.mae.ro.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat joi dialogul strategic privind viitorul agriculturii. Cu această ocazie, circa 30 de reprezentanți ai organizațiilor agricole, sectorului agroalimentar, ONG de mediu şi experţi s-au întâlnit la Bruxelles sub cu scopul de a ajunge la o viziune comună asupra dezvoltării sectorului agricol și alimentar al UE.
Reuniunea a fost promisă încă din septembrie, când șefa Executivului comunitar a susținut tradiționalul discurs cu privirea la starea Uniunii Europene 2023. Discuțiile de la Bruxelles de joi vin după luni de zile de proteste ale fermierilor europeni. În România, Franța, Germania – pentru a numi doar câteva state – au fost blocate drumuri naționale și de autostrăzi, iar fermierii au defilat cu tractoare în marile orașe. Principale nemulțumiri ale fermierilor sunt legate de standardele europene pentru protejarea mediului, dar şi de importurile considerate abuzive.
Există o polarizare în creştere legată de teme pe pe agricultură
Ursula von der Leyen cunoaște probleme pe care sectorul agricol le reclamă și, deși recunoaște că nu este uşor să se ajungă la o viziune comună, șefa CE speră ca dialogul să fie cât mai constructiv:
Fermierii şi industria alimentară din UE le oferă cetăţenilor noştri alimente sănătoase şi de înaltă calitate (…). De asemenea, ei depun un efort enorm pentru a contribui la tranziţia noastră colectivă verde şi la cea digitală. Dar, în același timp, se confruntă cu o serie largă de provocări, de la schimbările climatice la inflație, la impactul volatil al pieţei Există o polarizare în creștere pe teme legate de agricultură. Sunt profund convinsă că o putem depăşi doar prin dialog.
Ultimii ani s-au dovedit atât pentru fermieri și lucrătorii din acest sector. Cât și pentru transportatori și alte entități care activează în domeniul agricol. Prețurile tot mai mari după începerea războiului de agresiune din Ucraina, importul de cereale, dar și seceta extinsă au afectat fermierii din statele UE, unii fiind nemulțumiți și de compensațiile primite.
Dialogul strategic privind viitorul agriculturii (Sursă: YouTube / European Comission) – video în limba engleză
Fluctuații ale prețurilor în sectorul agricol
În anul ce tocmai s-a încheiat, unele cheltuieli ale agricultorilor s-au diminuat, în timp ce altele au crescut. Situația diferă între cele 27 de state membre. Astfel, prețul mediu la îngrășăminte şi amelioratori de sol a scăzut cu 23% În UE, iar cel la lubrifianți cu 12%, potrivit Eurostat. Însă produsele de uz fitosanitar şi pesticide s-au scumpit în medie cu 9%, un avans similar fiind la prețul pentru seminţe şi material săditor.
Îngrășămintele s-au ieftinit față de 2022 în 22 din cele 26 state membre pentru care sunt disponibile datele. Luxemburgul a înregistrat cea mai semnificativă scădere (-46%), urmat de Suedia (-41%) şi Finlanda (minus 39%). Însă, prețurile au fost mai ridicate anul trecut în Cipru (14%), Malta (9%), Grecia (6%) şi România (3%).
În ceea ce privește produsele agricole, anul 2023 a adus o creștere galopantă de preţ la uleiul de măsline (54%), dar și la cartofi, inclusiv cartofii de sămânţă (23%), porci (22%) şi ouă (20%). De cealaltă parte, prețul la cereale (grâu, porumb, orz, secară ș.a.) a înregistrat o scădere substanțială de 26 de puncte procentuale, mai arată datele Eurostat.
Fluctuații ale prețurilor la produsele agricole și la cele folosite în acest sector (Sursa: Eurostat)
Derizoriu — astfel cataloga, de curând, ministrul Agriculturii de la București, Petre Daea, ajutorul primit de România din partea Comisiei Europene, menit să compenseze pierderile suferite de fermierii autohtoni ca urmare a afluxului masiv de cereale ieftine din Ucraina. Comisia a decis să deblocheze, din rezerva de criză, circa 56 de milioane de euro pentru compensarea pierderilor economice şi limitarea dezechilibrelor pe pieţele din Polonia, România şi Bulgaria.
Aproape 30 de milioane de euro revin Poloniei, peste 16 milioane – Bulgariei, iar României – 10 milioane de euro, extrem de puțin raportat la pierderile suferite. Însuși președintele țării, Klaus Iohannis, prezent la Bruxelles cu prilejul recentului Consiliu European, a cerut Executivului comunitar o re-evaluare a ajutorului. Comisia trebuie să ţină cont că România a făcut sacrificii pentru a înlesni exportul de cereale ucrainene — declara, atunci, Klaus Iohannis, care considera “foarte ciudat ca, în Comisia Europeană, pe aceste speţe, să nu se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate contabiliceşte.” — conchidea președintele.
Doar câteva zile mai târziu, săptămâna aceasta, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunțat că ajutorului inițial de 10 milioane de euro i se va adăuga un altul, printr-un nou mecanism de sprijin. Potrivit corespondentului Radio România la Bruxelles, care citează surse oficiale, 75 de milioane euro vor fi distribuite către Polonia, România şi Bulgaria, dar și Ungaria şi Slovacia. Negocierile pentru împărţirea acestei sume vor începe curând, aşa că cele cinci state trebuie să ofere cât mai multe date şi argumente pentru a atrage cât mai mulţi bani. La o primă vedere, România ar mai putea obţine între 15 şi 20 de milioane de euro. În felul acesta, suma totală a celor două tranşe ar putea fi de 25 – 30 de milioane de euro.
Între timp, pentru a menține presiunea asupra decidenților naționali și europeni, fermierii protestează. Zilele acestea, traficul de marfă prin mai multe puncte de trecere a frontierei româno-bulgare a fost foarte aglomerat, șoferii de camioane aşteptând ore întregi pentru formalităţi uzuale. Motivul : protestele fermierilor bulgari, nemulţumiţi că pe piaţa bulgărească au ajuns foarte multe produse agricole ieftine din Ucraina, fără taxe vamale.
Unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, aceasta şi-a văzut porturile la Marea Neagră blocate după invazia rusă, fiind nevoită să găsească rute alternative de transport. Doar că mari cantităţi de cereale, mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, au rămas în ţări central-europene, lovind în preţurile şi vânzările agricultorilor locali. Comisia Europeană, hotărâtă să ajute Ucraina până la capăt, trebuie să găsească soluții pentru proprii fermieri. Pe 7 aprilie se anunță un protest comun al agricultorilor din toate ţările afectate.
