Radio România Internațional

Tag: proteste impotriva gratierii

  • Retrospectiva săptămânii 22.01-28.01.2017

    Retrospectiva săptămânii 22.01-28.01.2017

    Un nou raport MCV pentru România


    România nu scapă de Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Raportul de miercuri al Comisiei Europene asupra reformei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei confirmă tendinţele pozitive din ultimii ani şi evidenţiază caracterul ireversibil al măsurilor luate. Potrivit documentului, în cei 10 ani de când este membră a Uniunii Europene, în ciuda unor perioade în care ritmul a fost încetinit, România a reuşit să înregistreze progrese majore în justiţie. Comisia Europeană are, însă, câteva recomandări pe care Bucureştiul va trebui să le urmeze, dacă doreşte eliminarea MCV-ului, în vigoare din 2007. Este vorba de implementarea unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor cu rang înalt, de prevederi clare în codul de conduită al parlamentarilor, aflat în pregătire, prevederi clare şi cu privire la respectul reciproc între instituţii şi precizarea clară că parlamentarii trebuie să respecte independenţa sistemului juridic. O altă recomandare este continuarea punerii în aplicare a strategiei anticorupţie. Preşedintele Klaus Iohannis a salutat faptul că raportul Executivului de la Bruxelles recunoaşte progresele României. A atenţionat, însă, asupra îngrijorărilor formulate la adresa celor două proiecte de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal, aflate în atenţia actualului Guvern PSD-ALDE.



    Graţiere şi referendum


    Intenţia Guvernului român de a adopta două ordonanţe de urgenţă privind acordarea unei graţieri colective şi modificarea Codului penal l-au determinat pe preşedintele Klaus Iohannis să declanşeze, la începutul săptămânii, procedura pentru organizarea unui referendum prin care cetăţenii să îşi exprime voinţa cu privire la continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. PSD, principala formaţiune din coaliţia la putere, spune că demersul preşedintelui Klaus Iohannis este politicianist, şeful statului sperând să recupereze din capitalul de susţinere afectat de pierderea scrutinului de către opoziţie. Aceasta, reprezentată de PNL şi USR, a anunţat că susţine iniţiativa prezidenţială de organizare a unui referendum. Duminică, Klaus Iohannis participase la un protest masiv organizat în Bucureşti împotriva schimbărilor pe care Executivul vrea să le promoveze. Manifestaţii au avut loc şi în mai multe oraşe din ţară. Executivul este bănuit că, prin reglementările vizate, ar urmări graţierea unor persoane corupte sau dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu. Guvernul susţine, în schimb, că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale. Cum graţierea nu poate fi subiect de iniţiativă legislativă cetăţenească, rămâne de văzut cum va fi formulată întrebarea pentru referendum.



    Preşedintele Iohannis la Strasbourg


    În vizită oficială de două zile la Strasboug, preşedintele Klaus Iohannis a discutat, între altele, despre proiectele privind graţierea şi amnistia şi cu preşedintele CEDO, Guido Raimondi. După întrevedere, şeful statului a asigurat că nu se pune problema unor presiuni sau a unei amenzi de 80 de milioane de euro aplicate de Curte cu privire la situaţia din închisorile din România. O decizie-pilot a CEDO va fi făcută publică în prima jumătate a acestui an: va arăta ce nu funcţionează, unde sunt problemele, iar România va primi un termen pentru a găsi soluţii. Graţierea – a spus Klaus Iohannis – este doar o mică posibilă soluţie. Pe de altă parte, însă, potrivit unui raport al CEDO, dat publicităţii săptămâna aceasta, România ocupă locul 3, după Rusia şi Turcia, cu cele mai multe condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar majoritatea se referă la condiţiile din penitenciare. Preşedintele CEDO, Guido Raimondi, a precizat că aceste probleme se repetă şi necesită măsuri complexe din partea României.



    SRI şi controlul parlamentar


    Serviciul Român de Informaţii va adopta un cod de etică profesională al angajaţilor instituţiei, care va fi publicat în câteva zile în Monitorul Oficial – a anunţat directorul instituţiei, Eduard Hellvig. El a explicat, după audieri de peste şapte ore în Comisia parlamentară de control al SRI, că documentul va clarifica fără echivoc eventuale situaţii de incompatibilitate în care s-ar putea plasa un ofiţer de informaţii în relaţiile cu diverse persoane, cum ar fi politicieni, funcţionari publici sau oameni de afaceri. Şeful SRI a mai spus şi că, în ultimele zile, au avut loc atacuri fără precedent la adresa instituţiei pe care o conduce, dar a dat asigurări că Serviciul nu s-a implicat şi nu se va implica în niciun tip de joc de putere. Aceste decizii şi precizări intervin pe fondul unui scandal de proporţii în care a fost implicat generalul Florian Coldea, timp de 12 ani prim-adjunct al SRI. Fostul deputat Sebastian Ghiţă, un fugar inculpat într-un dosar penal, dat în urmărire internaţională, a lansat acuzaţii grave la adresa lui Coldea. Deşi o comisie internă de anchetă din SRI l-a găsit nevinovat, generalul a făcut un pas în spate, renunţând la funcţie, iar directorul Eduard Hellvig a solicitat preşedintelui României trecerea lui în rezervă.



    O româncă la Oscar


    Ada Solomon a devenit, săptămâna aceasta, primul producător român în cursa pentru premiul OSCAR la categoria cel mai bun film străin, cu pelicula Toni Erdmann a regizoarei germane Maren Ade. Lungmetrajul, filmat aproape integral în România, este singura peliculă lansată în 2016 inclusă de BBC Culture în topul celor mai bune 100 de filme ale secolului 21. Toni Erdmann a fost proiectat în premieră mondială anul acesta, la Cannes, unde a fost recompensat cu Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film din competiţia oficială.

  • Graţierea, în dezbatere publică

    Graţierea, în dezbatere publică

    Intenţia Guvernului de a adopta proiectele de ordonanţe privind graţierea colectivă şi unele modificări la Codul penal care ar dezincrimina parţial fapte penale a generat valuri uriaşe de indignare în România. Ordonanţele, promovate de ministerul Justiţiei, au scos mii de oameni în stradă în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării, unde au avut loc proteste faţă de legile pe care Guvernul Grindeanu voia să le adopte săptămâna trecută. Manifestanţii cred că inculpati sau condamnaţi celebri, persoanaje influente din clasa politică sau din administraţie ar putea ieşi din închisoare sau ar putea cere închiderea dosarelor.



    Însuşi preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat împotriva acestor modificări ale legilor justiţiei şi a declanşat procedurile pentru organizarea unui referendum pe această temă. In temeiul Legii privind transparenţa decizională în administraţia publică, luni, ministerul Justiţiei va organiza o dezbatere publică privind proiectele de OUG. O



    campanie uriaşă de dezinformare a dus la tensiunile din spaţiul public pe această temă, iar adoptarea ordonanţelor nu va afecta continuarea luptei împotriva corupţie, a sustinut preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, la postul public de radio: Nu există nicio pedeapsă de corupţie care să fie graţiată, nu sunt graţiate pedepsele celor care au înfăptuit acte cu violenţă, omoruri, violuri, nu există niciun fel de prevedere de amnistie ca să se creadă că este vorba de vreo dedicaţie, aşa cum s-a discutat.”



    De cealaltă parte, principalul partid de opoziţie din Parlament, PNL, ameninţă cu moţiunea de cenzură în cazul adoptării de către Executiv a celor două ordonanţe. Preşedintele interimar al liberalilor, Raluca Turcan: Iniţiativa guvernului de a pune înaintea bugetului de stat ordonanţe privind graţierea şi modificarea Codului Penal pentru clientela politică arată că de fapt guvernul nu este preocupat de problemele reale pe care le-a clamat în campania electorală, ci de interesele celor care gravitează în jurul grupului de decizie.”



    Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectelor de ordonanţă de urgenţă. Avizul, insa, este consultativ. Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a subliniat, la rândul său, că nu este vorba de nicio urgenţă. Ele ar fi de natură să slăbească acea capacitate instituţională a statului român de a lupta cu corupţia.”



    Discuţiile în jurul ordonanţelor de urgenţă privind graţierea unor pedepse şi modificarea Codului penal şi de procedură penală au loc în contextul în care România se află între primele trei ţări din Europa cu cele mai multe condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Iar potrivit preşedintelui Curţii, Guido Raimondi, cele mai multe dintre acestea se referă la condiţiile din penitenciare.

  • Demonstraţii de amploare în România

    Demonstraţii de amploare în România

    Zeci de mii de oameni au cerut, şi duminică seara, ca Guvernul PSD-ALDE să renunţe la proiectele de ordonanţe privind graţierea colectivă şi care ar dezincrimina fapte penale. Acestea prevăd graţierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 5 ani inclusiv. Ar putea fi, de asemenea, înjumătăţite termenele de detenţie pentru cei care au împlinit 60 de ani. Graţierea ar fi condiţionată de achitarea – în cel mult un an de la punerea în libertate – a despăgubirilor stabilite de instanţă.



    Ordonanţa care modifică prevederi din Codurile penale stipulează că denunţătorii nu vor mai scăpa de răspundere penală, dacă nu depun denunţul în termen de şase luni de la săvârşirea faptei. În plus, abuzul în serviciu va fi infracţiune doar dacă prejudiciul creat e mai mare de 200.000 de lei (echivalentul a circa 50 de mii de euro). Ministrul social-democrat al Justiţiei, Florin Iordache, susţine că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor, unde sunt cu aproape nouă mii de deţinuţi mai mult decât spaţii de detenţie, şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale.



    Ministrul aminteşte că România a fost condamnată, deja, la CEDO, pentru rele tratamente şi pentru ceea ce numeşte condiţiile inumane” din închisori. De legea graţierii, adaugă Iordache, vor beneficia circa 2.500 de persoane. Parchetul General, DNA, Curtea Supremă, DIICOT, asociaţiile magistraţilor şi organizaţii ale societăţii civile s-au pronunţat, în schimb, împotriva modificării în regim de urgenţă, fără analize obiective şi în condiţii de totală netransparenţă, a cadrului legislativ referitor la corupţie, abuz în serviciu şi integritate.



    La Cluj sau Ploieşti, la Timişoara sau Iaşi, starea de spirit a protestatarilor a fost indignarea. Voce 1: Mie, sincer, ca tânăr al poporului român, nu mi se pare normal ca oamenii care au prejudiciat statul în primul rând şi care au dosare să fie eliberaţi. Adică mie mi se pare că e o lege care e cu dedicaţie.”


    Voce 2: Eu sunt de acord să îi elibereze pe ăia care au furat o găină, trei conserve, nu au avut ce mânca şi aşa mai departe, dar pe ăia care au jefuit o ţară, nu se poate.”



    Cei mai mulţi protestatari — circa 30 de mii — s-au adunat în Capitală, unde au mărşăluit pe marile bulevarde centrale, făcând escale la sediile Guvernului şi partidelor din coaliţie. Bucureştiul cere: fără graţiere!”, La închisoare, nu la guvernare!” sau În democraţie hoţii stau în puşcărie!” au fost doar câteva dintre scandările participanţilor, care, dincolo de virulenţa retorică, au manifestat absolut paşnic.



    În mijlocul lor s-a aflat, pentru circa un sfert de oră, şi preşedintele Klaus Iohannis. El însuşi opozant al iniţiativei Guvernului, şeful statului a precizat că a venit să-şi exprime indignarea faţă de oamenii politici cu probleme penale ce ar vrea să slabească statul de drept: Klaus Iohannis: Este inadmisibil să se schimbe legislaţia şi zeci, sute de politicieni certaţi cu legea să se găsească cu dosarele curate, să continue fărădelegile. Românii pe bună dreptate sunt indignaţi.”



    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a apreciat că, prin prezenţa la marş, şeful statului s-a situat în afara legii, vizând avantaje politice personale. Unii comentatori îi dau dreptate şi-l acuză pe preşedinte că şi-a încălcat neutralitatea de mediator. Alţii, însă, nu obosesc să repete că nicăieri în programul cu care, luna trecută, PSD câştiga la un scor zdrobitor alegerile parlamentare nu apărea promisiunea că prima sa grijă va fi să scoată hoţii din puşcării.