Obstacole în campania de vaccinare
Autoritățile sanitare din România speră ca, până la finalul lunii martie, să primească cele trei milioane de doze de vaccin anti-Covid contractate pentru această perioadă și ca, până în septembrie, zece milioane de români să fie imunizați prin vaccinare. Până atunci, însă, au hotărât ca peste 35 de mii de persoane din domenii considerate esențiale, programate zilele acestea la administrarea primei doze de vaccin, să fie reprogramate cu zece zile întârziere. Acest lucru se întâmplă după ce, săptămâna trecută, România a primit doar jumătate din dozele de vaccin programate pentru a fi livrate, iar prioritate în această a doua etapă a imunizării trebuie să aibă vârstnicii și bolnavii cronici.
În altă ordine de idei, Ministerul Sănătăţii consideră că sunt necesare schimbări în privinţa indicilor din raportările infectărilor cu noul coronavirus şi în cea referitoare la volumul de teste realizate zilnic. Secretarul de stat Andreea Moldovan spune că, în prezent, datele oficiale nu reflectă situaţia actuală din România, întrucât se testează mai puţin decât ar fi cazul, iar multe teste pozitive nu sunt raportate. Medicul a mai spus că, în condiţiile în care în toate ţările europene, și nu numai, numărul cazurilor de COVID-19 crește alarmant, iar acestea adoptă restricții suplimentare, și autoritățile din România sunt obligate să fie cu garda sus şi să ştie exact ce au de făcut. Potrivit ultimelor statistici, România este între primele țări în ceea ce privește rata de vaccinare anti-Covid, atât în Europa, cât și în lume.
Pe de altă parte, în această săptămână, Bucureştiul a scăpat, de o serie de restricţii, după ce mai multe zile la rând a înregistrat o rată de incidenţă de sub 3 la mia de locuitori. S-au redeschis, în anumite condiţii, restaurantele, barurile, cinematografele, teatrele şi sălile de jocuri și vor rămâne deschise atât timp cât rata se va menține în acest interval. Cât privește redeschiderea școlilor începând cu cel de-al doilea semestru al anului școlar, pe 8 februarie, autoritățile au anunțat că vor lua o decizie săptămâna viitoare, în funcție de situația epidemiologică. Din nefericire, săptămâna se încheie cu un alt incediu într-un spital din România, după cel din noiembrie de la Spitalul Județean de Urgență din Piatra Neamț, unde au murit 10 oameni. Vineri, patru saloane ale Institutului Matei Balș din București, care tratează bolnavi de COVID, au luat foc. S-au înregistrat victime, iar peste o sută de pacienți au fost evacuați, fiind transferați în alte pavilioane ale unității medicale și la alte spitale din Capitală.
Executivul român păstrează ținta de deficit bugetar la 7 la sută din PIB
Proiectul bugetului de stat pe acest an va fi însoţit de un pachet amplu de reforme în trei domenii – salarizarea bugetarilor, sistemul de pensii şi administrare fiscală. Sunt proiecte care ar trebui finalizate în următoarele două săptămâni şi pe care se va fundamenta bugetul statului nu numai anul acesta, ci şi în viitor, a explicat premierul liberal Florin Cîţu: “Trebuie să ajungem în Parlament cu tot pachetul, nu doar cu bugetul. Este vorba şi despre pachetul de reforme pe care se aşează acest buget şi care va avea un impact pentru economia României pe termen mediu şi lung, dar impact care se va vedea mai mult în 2022.
Şeful Executivului a reamintit că ţintele bugetare se păstrează: un deficit în jurul valorii de 7% din PIB şi susţinerea relansării economice. Anul trecut, deficitul bugetar s-a apropiat de zece procente, ceea ce înseamnă aproape dublu faţă de sfârşitul lui 2019. Social-democraţii, aflați în opoziție, au elaborat propriul proiect de buget de stat care, potrivit lor, are ca obiective Sănătatea, Educaţia, relansarea economiei şi creşterea nivelului de trai al cetăţenilor. Preşedintele social-democrat Marcel Ciolacu: “Este pentru prima oară în cei 30 de ani când partidul de opoziţie vine cu o propunere de buget alternativ. Noi considerăm că cetăţenii trebuie să ştie care este alternativa la austeritatea propusă de această guvernare. Iar noi punem astăzi în dezbatere publică soluţiile concrete pentru creşterea nivelului de trai al cetăţenilor. Social-democraţii pregătesc amendamente la proiectul de buget al Guvernului.
O nouă săptămână de proteste în România
Atât în capitală, cât și în alte orașe din România au avut loc, în această săptămână, proteste. Membrii Federatiei Solidaritatea Sanitară au organizat pichetări și mitinguri în fața mai multor ministere, nemultumiţi că Guvernul nu majorează salariile tuturor angajaţilor din domeniu, după un an în care Sănătatea a fost în prima linie a luptei împotriva Covid-19. Şi sindicaliștii din Cartel Alfa au continuat acţiunile sindicale începute încă din 14 ianuarie, nemulţumiţi de salariile şi pensiile mici. Ei anunță proteste și luna viitoare.
Poliţiştii au ieşit, de asemenea, în stradă în mai multe oraşe, criticând hotărârea Guvernului de îngheţare a salariilor și ameninţă cu blocarea activităţii, dacă cerinţele lor nu vor fi soluţionate. Se adaugă la tabloul general acţiunile de protest ale pensionarilor, care se consideră umiliţi de indexarea de 3% a pensiilor. De partea cealaltă, ministerul Muncii a dat startul unui nou proces de recalculare a pensiilor, un proces care ar urma să se încheie cu înlăturarea inechităţilor din sistem. Pentru început, se va face o evaluare a tuturor celor aproape 5 milioane de dosare de pensii, evaluare în baza căreia va începe ulterior procesul efectiv de recalculare, a anunţat ministrul de resort, Raluca Turcan. Ultima recalculare a pensiilor în România a avut loc în perioada 2005-2010.
