Radio România Internațional

Tag: protesti

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Yiurtuseari. Țeremonii militari și relighioasi, spectacoli și expoziții s-facu adzâ tu tuț mărlli câsâbadz ali Românie, ți yiurtusescu Fâțearea Unâ a Prințipatilor Români. Tu bâserițlli ortodoxi s-feațirâ dyeavasi, iara câmbăñilli bâturâ ti unu minutu. Aoa ș-166 di añi, tu 24 di yinaru 1859, Alexandru Ioan Cuza fu aleptu cumândaru a Valahillei, dupâ ți fu aleptu cumândaru ali Moldovâ tu 5 di yinaru. Apofasea politicâ a prințipatiloru ta s-facâ unâ fu protlu stadiu tu adrarea a cratlui românescu. Cumândarilli politiț pitricurâ mesaji ti Dzuua anda Prințipatili Români s-feațirâ Unâ. “Dzuua di 24 di yinaru easti dzuua cându lipseaști s-nâ minduim la cllirunumia ți nâ u alâsarâ strâpâpâñilli ș-la borgea ți u avem ta s-u țânemu și s-u duțemu ma largu“, cundille prezidentul Klaus Iohannis. Premierlu Marcel Ciolacu scoasi tu migdani că Unirea easti unâ paradigmâ di turlia cumu unu proiectu politicu di simasie adratu deadunu cu vrearea a popului poati s-facâ dealihea. Româñilli s-hârsescu di unâ șcurtâ vacanțâ cu aestâ arasti, di cara Dzuua ali Uniri fu spusâ dzuuâ pisimâ dupâ nomu. Mulțâ oamiñi aleapsirâ șâ-și treacâ aesti dzâli tu stațiunili di munti. Cu tuti aesti, di cara s-deadi hâbarea că va s-facâ ma multi protesti deadunu cu multili evenimenti castine minduiti ti aestâ aradâ ți va s-dizvârteascâ tu tutâ vâsilia, furâ bâgaț pi lucru cama di 22.000 di lucrâtori a Ministerlui di Nuntru ta s-asiguripseascâ irinea ș-isihia publicâ.

    Mutarea capu/Protestu. Lucrâtorilli pi calea di heru, ofițeri tu rezervâ, personal di poliție, mineri, pâdurari, lucrâtori tu cilechi, lucrâtori la Metrou București și pensionari dzâsirâ că va s-llia parti adzâ la unâ mutari a caplui/protestu dinintea a scamnului ali Chivernisi. S-așteaptâ s-yinâ dzăț di ñilli di oamiñi. Oamiñilli suntu nihârsiț di cumandulu ali chivernisi ți anglliță crișterli a tiñiiloru di cathi mesu tu ahurhita a anlui ș-că pensiili publiți nu mata va s-creascâ uidisitu cu inflația. Dzâlili aesti fu datâ tu șteari ș-unâ andridzeari a instituțiilor publiți țentrali, cumu ș-a companiilor di statu. Uidisitu cu spusa a premierlui Marcel Ciolacu, ñicurarea a sectorlui public easti unu lucru di prota thesi ti coaliția di guvernari di tora adratâ ditu Partia Suțialu Dimucratâ, Partia Național Liberalâ ș-Uniunea Dimucratâ a Etnițlor Maghiari ditu Românie.

    Diplomație. Ministrul românu ti lucri di nafoarâ, Emil Hurezeanu, va s-aibâ unâ andamusi cu secretarlu gheneral NATO, Mark Rutte, la scamnul ali NATO di Bruxelles, marțâ, 28 di yinaru, s-aspuni tu unu comunicat ali Alianțâ Nordu-Atlanticâ. Tu 14 di yinaru, Emil Hurezeanu lu-apruche Asistentul a Secretarlui di Stat ali SUA ti Emburlâchi Evropeanâ și Evrâasiaticâ, James O’Brien. Uidisitu cu unu comunicat a Ministerlui ti lucri di nafoarâ, cu ațea arasti, ufițiallu românu tiñisi lucurlu a SUA la sigurlâchea ș-apârarea a partillei ditu apiritâ ali NATO, cata cumu și criștearea a lucurlui strateghicu tu naia ali Amari Lai. Doilli ufițiali tiñisirâ și ligâtura bilateralâ, cundiliindalui, rezultati buni cata cumu suntu bâgarea ali României tu programlu Visa Waiver, crișteara a lucurlui deadunu tu sectorlu icunomic ș-energheticu ș-acțiunea coordonatâ România – SUA – UE.

    Alidzeri. Liberalli va s-adunâ dumânicâ tu unâ Andamusi ahoryea a Consiliului Național ta s-vuluseascâ alidzearea a prezidentului di ma ninti a partidlui, Crin Antonescu, ți s-hibâ candidat comun ti coaliția di cumândârseari ditu Românie la alidzerli prezidențiali ți va s-facâ tu meslu mai. Suțial-dimucrațlli va s-facâ unâ ahtari andamusi cu idyiul scupo tu 2 di șcurtu, iara UDMR va s-llia apofasea tu ahurita a stâmânâllei ți yini. Protlu și doilu turu ti alidzerli prezidențiali va s-facâ tu 4 și 18 di maiu. Pânâ tora, primarlu/dimarhul a Bucureștiului, Nicușor Dan, candidatlu independentu Călin Georgescu și prezidentul ali Uniuni Ascâpaț România, Elena Lasconi, ș-aspusriâ vreaera ta s-candideadzâ ca prezidențâ. Aeșțâ doi di ma nâpoi furâ pi protlu locu la alidzerli prezidențiali ți furâ anulati anlu ți tricu. Di cara protlu turu ditu 24 di brumaru fu vulâsitu, Curtea Constituționalâ ali Românie anulă alidzerli acutotalui tu dzuua di 6 di andreu, a că, tu xeani, oamiñilli avea ahurhitâ chiola sâ-și bagâ vula. Curtea Constituțională lo aestâ apofasi dupâ ți Consiliul Suprem di Apârare scoasi tu migdani unu raportu ți dzâți că tu proțeslu electoral s-mintirâ forți xeani, ama investigațiili nu puturâ s-dzâcâ maca dealihea ași s-feați. Dzăț di ñilli di româñi inșirâ pi geadei ta s-caftâ s-facâ diznău turlu doi a alidzeriloru prezidențiali.

    Arușfeti. Primarlu a multu cânâscutâllei stațiuni montanâ româneascâ Sinaia, liberallu Vlad Oprea, fu bâgatu gioi sum viglleari giudicâtoreascâ, i s-pâlteascâ 100.000 di evradz ta s-hibâ anchetatu tu libirtati, ti unu cazu di arușfeti. Elu easti aflatu câbâtli di abuz tu thesea ți u ari ș-ți dusi la darea-mpadi a lui di pi scamnulu di dimarhu/primar. Uidisitu cu spusa a procurorilor di la Direcția Naționalâ Antiarușfeti, pritu alti lucri, Vlad Oprea câftă pâradz di la unu pârmâteftu, aproapea 240.000 di evradz, ti ayuñiuseara a niscântoru acti ti adrarea a unui hotelu tu stațiuni.

    Avinari. Ambasada ali Românie tu Belgrad câftă limbidzâri di la autoritățli sârbeșțâ tu ți mutreaști furnia ti cari un țetățean român fu datu nafoarâ ditu vâsilie. Tu lucrul aestu furâ mintiț ma mulțâ țetățeñi ditu UE și alti vâsilii ți loa parti la unâ andamusi di anvițari ti ONG. Românlu, ți easti membru ali unâ organizație mintitâ tu proiecti suțiali, fu dusu la unâ secție di poliție di Belgrad, deadunu cu alțâ partițipanțâ di la seminaru. Fârâ canâ exighisi, ama dzâcândalui că s-adarâ aestu lucru ditu furnii di sigurlâchi națională, lâ si deadi cumandu s-fugâ ditu Sârbie iruși, tu 24 di sâhăț, și nu mata au izini s-intrâ tu aestâ vâsilie chiro di unu anu. Țetăţeanlu român agiumsi ghini tu Românie. Avinarea a niscântoru țetățeñi UE ditu Sârbie nu s-ari faptâ pânâ ma ninti.

    Fotbalu. Campioana ali Românie la fotbal, FCSB, azvinsi, gioi dicsearâ, tu capitala Baku, cu 3-2, echipa azerbaidjanâ Qarabag FK, tu etapa 7-a a Ligâllei Evropa. Cu aestâ nichi di simasie, FCSB nu mași că ș-asiguripsi biletlu ti etapa di astrițeari ți va s-yinâ, ama ari și șansi mări s-agiungâ-ndreptu tu optimili ditu soni. Tu 30 di yinaru, româñilli va s-gioacâ București contra ali formație anglicheascâ Manchester United.

    Autoru: Udălu a Hâbărloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

    Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

    România bitiseaști 2024 cu unâ ixichi di 8,6%, spuni isapea a Ministerlui di Finanțe. Experțâlli facu tâmbihi că aesta easti para mari ș-că easti pritu cama analtili scări ditu UE. Criștearea icunomică nu esti vârtoasâ, di sibepea că s-facu aspârdzeri di zigâ multu mări, emu nuntrul ali vâsilii, emu nafoara a llei, iara Chivernisea lipseaști s-țânâ sum cumandu sertu hărgiurli. Ixichea lipseaști sâ scadâ estanu, lucru zori te-adrari, dzâți ș-ministrul a finanţilor, Tánczos Barna.

    El luyurseaști că scupolu ti 2025 easti țânearea tu zigâ, apridunarea a hârgiuearillei a pârălui publicu, di cara 2024 fu unu anu cu zori ti Românie tu tuti dumeniili.

    Tánczos Barna : „Fu unu anu cu multi alidzeri, tu cari fâțearea isapi a pensiiloru criscu, idyealui criscurâ și arudzli/tiñiili di cathi mesu ș-furâ andrupati ș-investiţii cu pâradz mulțâ ași cumu nu s-ari faptâ ma ninti. Ş-aestu easti unu lucru di mari simasie ti bugetlu pi 2024, bași cara anlu s-bitisi cu unâ ixichi di 8,6%.

    Anlu 2025 va s-dzâcâ unâ bagari tu unâ ixichi di 7% şi, dealihea, unu lucru greu te-a adrari di cara vremu s-țânemu pâradzlli daț ti investiţii, lipseaști s-pâltimu tiñiili di cathi mesu tu scara a meslui brumaru şi pensiili tu scara a meslui brumaru 2024.

    Lipseaști s-andrupâmu sistemlu di anviţâmintu, sistemul di sânâtati, tuti instituţiili publiți, și s-nâ bâgămu tu arada a aliștei ixichi, ama tu idyiul chiro lipseaști s-hibâ ș-anlu tu cari ahurhimu s-adrămu ațea vâsilii ți s-adunâ multu ghini taxili și, tutnâoarâ, s-da serviții cu numiru mari di lucrâtori, cu hărgiuri mări.”

    Tánczos Barna adusi aminti că, tu 2024, România simnă unâ borgi pi 7 añi cu Comisia Evropeanâ, iara tu bitisita a vadelui lipseaști s-agiungâ la unâ ixichi di 3%. Elu adâvgă că, tu construcţia a bugetlui di stat pi 2025, autorităţli nu au tu umuti unâ crișteari a TVA-lui ş-niți vârâ alâxeari a impozitlui pi tiñiili di cathi mesu. Ministrul dzâsi că proiectul di buget va s-hibâ spusu dinintea ali coaliţie di cumândâseari tu 27 di yinaru, ta s-hibâ aprucheatu di Parlamentu tu prota stâmânâ ditu meslu șcurtu.

    Aduțemu aminti că, Chivernisea cumândâsitâ di suțial-dimucratlu Marcel Ciolacu fu di câbuli, aoa și șcurtu chiro, cu unâ ordonanţâ di ananghi mutrindalui niscânti misuri fiscal-bugetari tu dumeanea a hărgiurloru publiți, ti fundamentarea a bugetlui gheneral pi 2025.

    Misurli dusirâ la nihâristisearea a mediului privat, ți fați tâmbihi ti impredictibilitatea leghislativâ și alâxearea a nomurloru fiscali di dzuuâ-dzuuâ. Tu arada a loru, sindicatili dzâcu că va s-facâ protesti tu chirolu ți yini ș-âlli câftarâ a Avocatlui a Popului s-atacâ la Curtea Constituţionalâ articollu ți pruveadi angllițarea a indexarillei a pensiilor. Ordonanța ți intră tu practico tu 1 di yinaru, pruveadi nica ș-angllițarea a salariilor, scutearea a niscântoru fațilităț fiscali şi s-angârdeascâ hâirli ți potu s-li veadâ mași niscânțâ oamiñi.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024

    Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024

    Protestili a arugațlor ditu Românie

    Stâmâna ahurhi cu protestul a Bloclui Național Sindical ditu Românie ș-a aților 29 di federații afiliati andicra di livellu criscut a impozitarillei pi lucru. Ândauâ ñilli di sindicalișțâ andreapsirâ unâ adunari dinintea a Chivernisillei, câftândalui scâdearea a impozitilor, ți li luyursescu para mări andicra di tiñia di cathi mesu. Protestatarilli minduescu că aestâ catastisi di tora nu lâ da curai a oamiñlor ta s-lucreadzâ, iara taxili mări duc la crișterea a lucrului pi pâzarea lai. Uidisitu cu Bloclu Național Sindical, România easti singura vâsilie ditu lumi iu contribuţiili a mediului di emburlâchi la sistemlu di securitati suțialâ furâ bâgati pi zverca a arugațloru ahurhiindalui cu anlu 2018.

    BNS feați tâmbihi că România ari, tora di oarâ, unâ ditu nai ma mărli borgi fiscali pi custusearea a forţâllei di lucru ditu UE: 42,8% andicra di 38,6% media evropeanâ. Tutnâoarâ, uidisitu cu BNS, ți scoati tu migdani datili Eurostat, arudzli ñiț şi taxarea multu mari u feațirâ România s-aibâ treia nai ma scâdzutâ ratâ a forţâllei di lucru ditu UE tu 2023, dupâ Italia ş-Gârția. Mași 69% ditu româñilli cu ilichia anamisa di 20 şi 64 di añi lucreadzâ, ți va s-dzâcâ că aproapea unâ treimi ditu româñi nu lucreadzâ.

    Pi di altâ parti, datili a Institutlui Național di Statisticâ scotu tu padi că tiñia medie brutâ di cathi mesu agiumsi tu meslu martsu la 8.500 lei (vârâ 1.700 di evradz), iara valoarea netâ fu di 5.185 lei (1.040 di evradz), ți va s-dzâcâ unâ crișteari di cama di 6% andicra di meslu di ma ninti ş-aproapea 14 proțenti andicra di meslu marțu 2023. La pârâstâseara a raportului ti inflație, guvernatorlu Mugur Isârescu feați tâmbihi că tu Românie tiñia di cathi mesu creaști di arada ma multu di productivitati, iara aestu lucru agudeaști și inflaţia. Ași, BNR alâxi pi crișteari prognoza di inflație ti bitisita aluștui anu, di la 4,7 la 4,9%. Uidisitu, ama, cu prognoza di primvearâ ali Comisie Evropeanâ, România va s-aibâ tu bitisita a anlui 2024, unâ inflație di aproapea 6 proțenti, ma mult di diplâ andicra di media evropeanâ minduitâ. Mugur Isârescu exiyisi, tu contextu, că România avu un ritmo ma ayalnicu di crişteari a inflaţillei tu añilli di ma nâpoi ș-tora, ari idyealui, un ritmo cama ayalnicu di scâdeari a aluștui indicator andicra di vâsiliili ditu reghiuni cu cari fțemu biani.

    Nomuri ma serti tu Românie

    Parlamentul di București apruche unu nomu prit cari șoferilli acâțaț ambitaț i drogaț la volan pot s-armânâ fârâ permis auto ti unu chiro di pânâ di dzați añi. Documentul nu lâ da izini, tutnâoarâ, ta s-amânâ pideapsa cu ahapsea ti ațelli condamnaţ că vâtâmarâ cu aftuchina pi vârâ, anda eara ambitaț i avea loatâ substanţi psihoactivi. Ițido omu, acâțatu tu trafic, anda u duțea amaxea sum influenţa a alcoollui ică a substanţilor psihoactivi, pi ninga pideapsâ, nu va s-aibâ izini s-u ducâ aftuchina pânâ di 10 añi, iara nu 5 añi, cum easti tora. Maca ei adarâ unu acțidentu rutier ș-vatâmâ pi vârâ, pideapsa va s-hibâ anamisa di 15 şi 25 di añi di zundani. Ma multu, actul normativ pruveadi că oamiñilli acâțaț cu substanţi ți suntu paranomu, nu va s-pâlteascâ mași girimé, ama va s-adarâ ș-ahapsi. Leghislativlu român apruche ș-nomlu ți pruveadi că oamiñilli ți lipseaști s-hibâ arcaț tu zundani, ama fudzirâ ditu vâsilie, va s-lipseascâ s-pâlteascâ ti turnarea loru tu Românie. Cratlu va ș-llia nâpoi hargea ti aduțearea a loru tu vâsilie. Uidisitu cu ministrul a Giustiţillei, Alina Gorghiu, pâradzlli hârgiuiț ti cathi omu turnatu tu vâsilie, ta sâ-și adarâ aoa pideapsa, easti anamisa di ndauâ ñilli di evradz şi 25.000 di evradz, pâradz ți tora âlli pâlteaști cratlu, ama numirlu a condamnațloru ți llea calea a xeaniloru creaști di anu-anu.

    România ari unâ Strateghie naționalâ contra a traficlui di oamiñi

    Câtâyursitâ tu añilli di ma ninti ti misurli fârâ hâiri di dânâseari a traficlui di oamiñi, România anchisi luni Strateghia naționalâ contra a traficlui di oamiñi 2024-2028 pritu cari-și pripuni sâ scadâ aestu fenomenu, s-aflâ victimili, s-lâ da asistențâ și s-pidipseascâ traficanțâlli. Andicra di ahurhita a añilor 2000, vâsilia adră jgllioati trâ ninti tu gairețli di dânâseari a fenomenlui, emu ti adrarea a planlui legal, emu ti andridzearea instituţionalâ di cari easti ananghi, ama ari nica multi lucri te-adrari, dzâcu ațelli ți loarâ parti la anchisita a strateghillei. Uidisitu cu Ministerlu di Afaceri di Nuntru, Strateghia contra a traficlui di oamiñi easti adratâ pi patru sturi: s-lucreadzâ di ninti ta s-nu s-facâ ahtări lâieț, s-pidipseascâ, s-veaglji și s-lucreadzâ deadunu cu alti instituții. Tutnâoarâ, da unu planu limbidu di lucru ți ari tu umuti fâțearea ma bunâ a capațitatillei a tâtâloru structurlor ți lucreadzâ ti dânâsearea a traficlui di oamiñi. Uidisitu cu datili ali Aghenție Naționalâ Contra a Traficlui di Oamiñi, di la thimillusearea ali aghenție, tu 2005, dirmi aoa ș-19 di añi, tu Românie furâ 19.000 di victimi a traficlui di oamiñ și cama di 4.000 di oamiñi giudicaț. Tu contextu, autoritâţli dzâcu că s-aflarâ călliuri di lucru, ari parteneriati şi va s-hibâ dati și resursili uidisiti ti dânâseara a aliștei lâeațâ/bileai.

    Portul Custanța ari 2 năi terminali

    Portul românescu Custanța la Amarea Lai va ș-adarâ ma mari capațitatea di lucru cu dauâ năi terminali. Unlu di eali va s-agiutâ la discârcarea a camioanilor pe arâhotari ândreptu di pi navi ș-va s-lucreadzâ cu pânâ la 80.000 di aftuchini tu anu, iara unu terminalu cargo va s-lucreadzâ cu echipamenti agabaritiți ti pârmâtii greali ş-voluminoasi. Năili fațilităț va s-ducâ la criştearea a ligâturloru anamisa di servițiili ți suntu tora di transportu maritim şi feroviar (calea di heru) tu Românie, ama va s-aibâ hâiri ș-ti urdinarea a pârmâtiiloru anamisa di Evropa continentalâ ş-Amarea Lai, Amarea Adriaticâ ş-Amarea ditu Arațili/Ncheari. Investiţia fu di vârâ 65 di miliuni di evradz, dezvoltatâ di compania DP WORLD ditu Dubai, Emiratili Arabi Uniti. Custanța easti nai ma marli portu di containeri di la Amarea Lai, iara anlu ți yini lipseaști s-dișcllidâ aoa nica unâ platformâ multitransportu dupâ investiţii di 50 di miliuni di evradz adrati di idyea companie tu Românie.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.03 – 23.03.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.03 – 23.03.2024

    Mutări electorali

    Coaliţia suțial-liberalâ ți cumândâseaști tora tu Româníi lu aleapsi pi yiaturlu Cătălin Cîrstoiu, directorlu a unlui mari spital bucureştean, s-hibâ candidat comun la Primâria a Capitalâllei. Apofasea, datâ tu șteari stâmâna aesta, yini cu nai pţân trei meși ninti di alidzerli locali, cari va s-dizvârteascâ unâ oarâ cu ațeali europarlamentari, tu 9 di cirișaru. Cârstoiu va s-armânâ independentu ş-va s-hibâ agiutatu tu nai ma di simasíi astrițeari electoralâ ditu Româníi dupâ ațea prezidenţialâ di liderlli a organizaţiilor PSD ş-PNL Bucureşti, primarlu gheneral di ma ninti Gabriela Firea ş-ministrul di tora ali Energhíi, Sebastian Burduja.

    Cathi unu di elli u avu umutea că va s-reprezintâ coaliţia tu alumta ti Bucureşti, ama coaliţia apufusi altuțiva. Alidzerli ti primării s-dizvârtescu tu un singur tur, pi minduita “ațelu ți amintâ llia tutu”, ași că yiaturlu Cârstoiu va s-aibâ unâ borgi greauâ, niscânțâ dzâcu că easti dipu imposibilâ, ațea ta s-lu azvingâ pi primarlu gheneral di tora, Nicuşor Dan, andrupâtu tu astrițearea ti unu nău mandat di Alianţa Dreapta Unitâ, adratâ ditu USR, PMP ş-Forţa a Dreaptâllei. Pi aesta, Biroulu Electoral Țentral nu vru s-u anyrâpseascâ tu alidzeri, ama Analta Curti di Casaţíi ş-Giustiţíi âlli deadi diznău ândrepturli. Maca unu independentu easti opţiunea PSD – PNL ti Bucureşti, unâ independentâ fu ș-alidzearea ti protlu loc pi lista comunâ di la evroparlamentari, Ramona Chiriac, şefa a Reprezentanţâllei ali Comisíi Evropeanâ tu Româníi. Ea apruche astrițearea, ama trapsi mânâ ma amânatu.

     

    Fugar avdzâtu, turnatu tu vâsilíi

    Siyura nu va s-poatâ s-candideadzâ la scrutinlu local primarlu di ma ninti a munițipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş. Stâmâna aesta, el fu turnatu nâpoi tu patridâ di autorități di Ghirmâníi, iu deadi s-ascapâ di pideapsa di ținți añi cu executari ți-lli di deadi di itia că lo arușfeti. Tu 24 di brumaru 2023, cu niheamâ chiro ninti s-hibâ spusâ giudicata, Cherecheş fudzi ditu vâsilíi. Ținți dzâli ma amânatu fu acâțatu, tu Bavaria. Şefa di la Giustiţíi, Alina Gorghiu, dzâsi că Ministerlu a llei lâ dadi asiguripseri a autorităţlor ditu Ghirmâníi ligati di condiţiili ditu hâpsanea tu cari Chiricheş fu ancllisu.

    Altâ turlíi, condiţiili ditu hâpsăñlli româneşțâ suntu adusi aminti dipriunâ di fugarlli avdzâț, condamnaţ tu Româníi, dinintea a instanţilor ditu vâsiliili iu caftâ apanghiu. Ministerlu a Giustiţillei pripusi unâ ași-spusu Nomu a “fugarilor”, ți adavgâ unâ pideapsâ ți lâ llia libirtatea ațiloru ți nu nu voru ta s-adarâ pideapsa. Ş-pripusi nica, a condamnaţloru ți fudzirâ ditu vâsilíi s-lâ si bagâ zori s-pâlteascâ pâradzlli ti turnarea a loru tu patridâ. Anlu ți tricu, statlu român hârgiui cama di 10 miliuni di lei (2 miliuni di evradz) ti aduțearea tu vâsilíi a 800 di fugari.

     

    Reformi ditu PNRR amânati

    Unâ nauâ pâzârâpseari a Planlui Naţional di Redresari ş-Rezilienţâ nu mata poati s-facâ, ași că România lipseaști s-aibâ, pânâ tu augustu 2026, 400 di jaloani şi scupadz, facu tâmbihi experţâlli a Comisillei Evropeanâ. Ei dzâcu că Bucureştiul adră reformi di simasíi sum umbrela PNRR, tu dumenii cumu suntu: energhia, giustiţia, alumta contra arușfetillei şi sistemlu di pensii, ama armasi nâpoi la capitolili di prota thesi cata cum: reforma fiscalâ ş-guvernanţa corporativâ tu întreprinderili di stat. Comisia Evropeanâ easti gâilipsitâ ş-di livellu a defițitlui fiscal, ți s-aproachi di 7 proțenti, multu pisti ți lipsea s-facâ estanu. Tu apârarea a llei, chivernisea di Bucureşti dzâsi că avu cripări dupâ criza energheticâ, ligati di criştearea a inflaţillei, efectili a polimlui ditu Ucraina ică dânâseri tu singirlu di aprovizonari ş-deadi asiguripseri că tuti reformili pruvidzuti tu Planlu di Rezilienţâ va s-hibâ implementati.

     

    Protesti suțiali

    Tu mesea a stâmânâllei, salariaţlli a Poştâllei Românâ furâ, ti dauâ sâhăț, tu grevâ di avertismentu, nihârsiț di livelul di pâlteari. Reprezentanțâlli sindicali dzâcu că, cama di 60% ditu angajaţlli a poştâllei lucreadzâ pi unâ arugâ minimâ pi icunumíi ş-caftâ unâ crișteari di 400 di lei, dirmi 80 di evradz, ş-un sporu di fidelitati di 25%. Sindicatlu a lucrâtorilor poştali deadi tu șteari că, ma s-nu lâ si da ațea ți caftâ, va s-intrâ tu grevâ gheneralâ ti unu chiro fârâ vade. Cumândâsearea a companillei naţionalâ dzâți că, ahurhindalui cu meslu cirișaru, salariili va s-creascâ di arada cu 250 di lei. Protestul a poştaşilor s-adavgâ la ațeali fapti, luni, di angajaţlli a primăriilor di hori. Sindicatlu, cari îi reprezintâ pi ațelli 60 di ñilli di funcţionari dzâți că aeşțâ sunt singurlli ditu sistemlu bugetar armași la livellu di salarizari ditu 2021. Nihârsiț suntă ş-tu dumenea sanitarâ. Federaţia Solidaritatea Sanitarâ luyursești că criștearea salarialâ di 20 proțenti pripusâ di chivernisi ti pâltearea a gârdzâloru nu easti duri ş-andreapsi un referendum mutrindalui ahurhearea ali unâ grevâ gheneralâ.

     

    Diznău tu arenâ

    Românca Simona Halep, di isnafi armâneascâ, s-turnă, dupâ cama di unu an ş-giumitati, pi un teren di tenis, aclo iu nu avu acțes di itia a suspendarillei ti dopaj. Numirlu unu mondial di ma ninti, ți amintă ș-di dauâ ori Marli Şlem, giucă tu protlu turu Miami, turneu major, di 1000 di puncti, bircheavis a unlui wild cardu datu di organizatori. Halep fu azvimtâ di spanioloaica Paula Badosa, ama avu unu agiocu bun, ma multu tu protlu setu. Halep, 32 di añi, u lo ditu anchisitâ tu clasamentul WTA. Cazlu va s-alâxeascâ, vahi, regulamentul, ti sportivlli a curi lâ si așteardzi i lâ si ñicureadzâ suspendarea și s-poati s-llia nâpoi unâ parti ditu puncti. Tribunallu di Arbitraj Sportiv di Lausanne scâdzu di la 4 añi la 9 meși pideapsa ali Simoni, ași că ea poati ta s-toarnâ tu astrițeri nica ditu alunaru anlu ți tricu, iara tora vrea s-hibâ tu protili 100 di giucâtoari di pisti locu.

     

     

     

    Autor: Ștefan Stoica

    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

     

     

  • Protestu

    Protestu

    Tu unâ vâsilíi cu dimocrațíi funcționalâ ș-di tradițíi, nu lipseaști s-aibâ protestu. Nu că nu lipseaști s-facâ, ama că suțietatea lipsești s-da tuti mecanismili ti cari easti ananghi ta s-hibâ andreapti cripărli unâ-ș-unâ ți eali s-facu. Di multu chiro s-facu studii/xitâxeri ș-previziuni ta s-nu hibâ loaț dinapandica decidențâlli. Boațea a popului lipseaști s-avdâ totna, exprimarea a llei easti unâ ananghi, nu unâ excepțíi. Protestul s-fați ditu deaspiru, easti unâ aurlari pi geadei anda boațea nu easti ascultatâ tu instituții. Lipseaști s-nu mata aibâ popululu ți s-caftâ pritu protestu, iara guvernanțâlli s-nu agiungâ la ahtări pâzârâpseri.


    Alepțâlli lucreadzâ pi tuti scărli di reprezentari: localu, tu hori, tu câsâbadz, ică la livel di craturi federali i landuri, suntu alepțâ la livelul a statlui, suntu ș-alepțâ la livelul di organizațíi integratoare, cata cumu easti Uniunea Europeanâ, ică di organizații reghionali cari lucreadzâ dupâ aestâ urnechi. Ițido politicâ publicâ intrâ tu menga a unlui om aleptu, votat, ți u veadi zorea s-andreagâ unâ i ma multi ditu aesti cripări.


    Tiñisearea a ndrepturlor a omlui s-fați la ițido livelu di organizari a soțietatillei, subiectili icunomiți, idyea. Apârarea ș-politica externâ suntu andreapti la livelu național ș-internaționalu. Tu științili politiți ari unu prințipiu cari caftâ andridzearea a cripărlor la livelul uidisitu, ațelu ți da nai ma bunili culăi. Siyura, nu unu ministeru apufisești bâgarea di câldârmă pi unâ cali, niți vârâ primăríi/dimarhíi nu apufuseaști tu mărli achicâseri interstatali. Subsidiaritatea easti unâ virtuti di cari suțietatea contemporanâ lipseaști s-filiseascâ, totna, cu cât cama mari dișcllideari.



    Ș-cu tuti aetsi, protestili nu lipsescu tu vâsiliili dizvoltati, niți baremu tu vâsiliili ali Uniuni Europeanâ, ți suntu sinonimi cu prucupsearea ș-dimocrația. Taha protestili suntu ș-eali reglementati/bâgati pi aradâ pritu nomuri dimucraticu aprucheati, echilibrati, ți s-afirescu di represiuni nidimucraticâ, ama niți nu alasâ fârnulu libiru ta s-ducâ lucârli darmadan. Ș-cu tuti aesti, potestili nu lipsescu tu vâsiliili comunitari, tamamu de-acunapuda, eali suntu multu mări, epiți, amplini di buiauâ ș-halatu. Ațeali di Bruxelles a agricultorlor au unâ tradițíi mari și suntu ti anami. Giurnalișțâlli acreditaț tu capitala ali Belghíi ta sâ zburascâ ti subiecti europeni avurâ totna imaghini ahoryea di la protestili fapti cându ș-cându di agricultori.



    Ș-cu tuti aesti, dumenea agricolâ s-hârseaști, ditu ahurhita ali construcțíi europeanâ di unâ mengâ ahoryea ș-unâ abordari salami. Politica agricolâ comunâ, cunuscuta PAC, inși tu 1962, cându avea maș șasi state tu organizația comunitarâ europeanâ ș-easti nai ma veacllea politicâ europeanâ comunâ ți nica lucreadzâ. Tu cama di 60 di añi a PAC, s-thimillusirâ ș-furâ bâgati pi lucru multi mecanisme ți u adarâ modernâ producția agricolâ ș-bana a fermierlor. Criștearea a numirlui a vâsiliiloru membri tu UE dusi la criștearea a complexitatillei ali banâ comunitarâ, unâ oarâ cu tindearea ali dumeni a integrarillei câtâ dumenii ma năi i ma veclli. Ma multu, situația internaționalâ, baș ș-ațea di pi continentul europeanu, easti tu unâ hopâ greauâ, cu piricllu.



    Tu aestu contextu, protestili a agricultorlor armân parti ditu peisaj, aducândalui aspecti tut ma serti ș-ma extremi. Parislu nu easti largu di Bruxelles ș-acolo, tu capitala ali Franțíi/Galíi, protestili au unâ tradițíi ti ciudii, ama ș-un episodu ti nipistipseari, alâxitu tu “șcurtăț galbini”.



    Lucru nău: protestili a fermierlor s-facu ș-tu Româníi. Pari unâ politicâ europeanâ implementatâ tora ș-tu aestâ parti ali Uniuni Europeanâ. Ma s-nu eara unâ catastisi anvirinatâ, vrea s-puteam s-dzâțemu că, ți cara că România nu easti tu Schengen, protestili di turlíi agricolâ europeanâ tricurâ sinurlu fârâ cheadiț ș-agiumsirâ pânâ anvârliga di București. Tut fârâ s-hibâ nica aprucheatâ tu Schengen, România adarâ copus ș-baș ș-curbani ta s-facâ un sucțesu ditu politica europeanâ di andrupari ali Ucrainâ. Fermierlli ș-transportatorlli româñi ți adarâ protesti București ti aestu lucru âlli veadi câbati guvernanțâlli, ama Bruxelles nu s-avdi. Di itia la alti protesti di aclo ică, vahi, lipseaști s-ducâ ș-elli Bruxelles. Unâ hopâ, cându a oamiñlor va lâ si aurascâ s-filiseascâ comunicarea dimucraticâ, s-paoti s-pistipseascâ că protestul easti ș-elu unâ politicâ europeanâ comunâ.



    Armânipseara: Mirela Biolan

  • Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 14.01 – 20.01.2024

    Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 14.01 – 20.01.2024

    Stâmânâ amplinâ di protesti tu Româníi


    Chivernisea di București apruche misuri ți andregu unâ parti ditu criprăli a agricultorlor ș-a transportatorlor, ți facu protesti di cama di unâ stâmânâ, protesti ți dusirâ la ânchidicări a traficlui pi geadeili ți suntu aproapea di mărlli câsâbadz, pritu cari ș-capitala, ș-blocaji tu puncti di trițeari a sinurlui cu Ucraina. Lista a câftărlloru cu cari protestatarlli s-dusirâ la moabețlli cu guvernanții easti multu tâfoasâ, nihâristuseara ți u au tuț easti pâhălu mari ali motorinâ, pâhadzlli di asiguripseari, ama ș-presiuñli di pi pâzarea internâ di itia a produsilor agricoli ucraineni importati. Protestatarlli câftarâ, pritu alti lucri, unâ amânari a rambursărlor a împrumuturlor, pâltearea ma cușia a subvenţiilor ş-călluri ahoryea la punctili di trițeari a sinurlui ş-tu portul Custanța di la Amarea Lai em ti camioanili ditu UE, em ti camioanili ditu nafoara a bloclui, baș ș-ditu Ucraina.


    Dupâ moabeț, furâ andreapti lucri ți țânu di yixeara a camioanilor, adrarea a inspecțillei/mutrearillei salami faptâ cându ș-cându a vehiculilor ș-atestarea profesionalâ a șoferlor. S-au faptâ jgllioati trâ ninti ș-ti năili nomuri tu ți mutreaști polița RCA, Autoritatea di Mutreari Finanțiarâ dzâcândalui că acațâ tu isapi ma multi misuri ți lipseaști sâ scadâ copuslu finanțiar ti asiguripseara fârâ di altâ a vehiculilor di transportu. Tu dumenea agricolâ easti zborlu di agiutoari finanțiari ș-di alâxeri a normilor tu ți mutreaști filisearea a utilajilor. Pritu aesti misuri easti ș-ațea ti dari di 100 di evradz pi ihtaru ş-pânâ di 280.000 di evradz ti fermierlli ți au zñíi di ispetea a polimlui ditu Ucraina. Executivlu mutri ș-pripunirea di amânari ti șcurtu chiro a pâltearillei a ratilor la creditili a producătorlor agricoli ți avurâ zñíi di xerea ditu 2023. Protestili a agricultorlor ditu tutâ Evropa fură, ñiercuri, ș-pi aghenda a eurodiputaţlor ți s-adunarâ Strasbourg. Ei âlli câftarâ sursi finanțiari suplimentari ali Comisíi Evropeanâ ş-unâ nauâ politicâ agricolâ comunâ.



    Yiațârlli di familíi ș-aței ditu ambulatorii anglleațâ protestili


    Stâmâna aesta, yiațrâlli di familíi ș-ațelli ditu ambulatorii di spețialitati ditu tutâ vâsilia adrarâ protesti ta sâ scoatâ tu migdani că nu va sâ scadâ sumili ti decontarea a servițiilor medicali, aşi cumu pripunea autorităţli tu năulu contractu cadru. La pâzârâpserli di gioi cu reprezentanţâlli ali Casâ Naționalâ di Asiguripseri di Sânâtati s-apufusi că bugetlu di tora pruvidzut ti elli va s-armânâ ași pânâ tu dzuua di 30 di cirișaru 2024, iara pânâ atumțea va s-aflâ cearei ti adâvgarea di pâradz la sumili ți li au, ta s-aibâ câtu lipseaști pânâ tu inșita a anlui. Protestatarlli spusirâ că, maca tu dzuua di 1 di alunaru nu va s-aflâ cearei ti finanţarea uidisitâ a sistemlui di asiguripseri di sânâtati, aestu sistemu nu mata va s-hibâ, nu mata va s-aibâ contracti niți pi yiațrâlli di familie, niți pi ambulatoriu di spețialitati. Autoritățli zburăscu ș-ti crișterea a salariilor/arudzlor a personalului ditu sistemlu di sânâtati, sum fuvirsearea cu greva ahurhitâ di Federația Sanitas, nai ma marli sindicatu ditu sistemlu sanitaru.



    Compania Pfizer deadi tu giudico România


    Compania Pfizer deadi tu giudico România ta sâ-lli bagâ zori a Chivernisillei s-pâlteascâ dzăț di miliuni di dozi loati tu pandimíi. Ministrul Alexandru Rafila dzâți că plândzearea fu anyrâpsitâ la un giudico di Bruxelles ti unu contractu nipâltitu di cratu pritu cari chivernisea câfta dzăț di miliuni di dozi di vacțin anti-COVID, iara dapoaia nu mata vru s-li pâlteascâ. Ministrul a sânâtatillei dzâsi că, di cara duñeaua nu vrea ta s-vacțineadzâ, România nu avea iu s-țânâ ș-dapoaia iu s-aspargâ unâ cantitati ahâtu mari di vacținuri. El dzâsi ti Radio România că s-aştipta s-adarâ ahtari lucru Pfizer, di cara idyiul lucru lu pâțârâ ș-alti dauâ craturi evropeni, Ungaria ș-Polonia, vâsilii ți nu vrurâ sâ simneadzâ amendamentili pripusi di compania farmațeuticâ. Ti cazlu a dozilor di vacținu anti-COVID, DNA ahurhi tu bitisita a anlui ți tricu mutrearea penalâ a premierlui di ma ninti Florin Cîţu, a minişțrâlor di ma ninti a sânâtatillei Vlad Voiculescu ş-Ioana Mihăilă, cata cumu ș-secretarlu di statu di ma ninti tu Ministerlu a Sânâtatillei, Andrei Baciu. Elli suntu acuzaţ ti abuz/catahrisi la lucru ş-di complițitati la abuz/catahrisi, ti furnia că ei câftarâ cantităț mări di vacțin, multu ma mări di cât avea anaghi. Procurorlli adrarâ isapea că easti zborlu di unâ zñíi la bugetu luyursitâ la cama di 1 miliardu di evradz.



    15 di yinaru – Dzuua a Culturâllei Naționalâ tu România ş-Republica Moldova


    “Eminescu fu “unu ți veadi tu yinitoru”, cari “scrisi tu spiritlu a popului a lui, ama ți cunuscu ş-armonia a milețlor a lumillei”. ” Nu scrisi casten ti unu locu ş-unu chiro. Eminescu scrisi ti nibitiseari. Ti ațea, dzuua anda s-află zdruditlu fcioru pi ațeali oahti di Ipoteşti easti dzuua cu tihi a mirâllei aluștui popul, ți fu luyursitâ cu mintimineațâ tu dauli craturi româneşțâ ş-tu suflitli a româñlor di iuțido ca Dzuua a Culturâllei”. Suntu minduerli a prezidentului ali Acadimíi Românâ, Ioan-Aurel Pop, mindueri spusi la sesiunea festivâ comunâ andreaptâ, tu formatu hibridu, di Acadimia Românâ, deadunu cu Acadimia di Ştiinţi ali Republicâ Moldova, tu dzuua di 15 di yinaru, ti Dzuua a Culturâllei Naționalâ ditu aesti dauâ vâsilii. Tu România, dzăț di muzei, biblioteț, săli di conțerti ş-spectacoli, țentre ică instituti di culturâ dizvârtirâ activităţ ta s-yiurtuseascâ aestâ sârbâtoari. Dzuua a Culturâllei Naționalâ fu yiurtusitâ ș-tu xeani, pritu Institutlu Cultural Român, ți andreapsi, cu furnia aesta, dzăț di iventuri, câlisindalui oamiñlli la conțerti, expoziții, spectacoli di teatru ș-baletu, recitaluri di poezíi.



    Armânipseara: Mirela Biolan Sima

  • Protesti ş-misuri guvernamentali

    Protesti ş-misuri guvernamentali

    Chivernisea di București lo un protu setu di misuri tu transporturi ş-agriculturâ, di ispetea a protestilor a șoferlor ș-a fermierlor/ciuflicarlor ți facu protesti, di cabaia chiro, tu tutâ vâsilia. Tu dumenea a transporturlor, furâ alâxiti nomuri tu ți mutreaști zixirea a camioanilor la sinuru, inspecţia/mutrearea tehnicâ, faptâ cându ș-cându a vehiculilor, ică atestarea profesionalâ a şoferilor.


    Uidisitu cu spusa a premierlui Marcel Ciolacu, s-află, tutnâoarâ, culaia ti unu nivelu bunu ti poliţa RCA la transportul di pârmâtíi.“Va s-hibâ unu pâhă bunu, tamamu ș-ti ñițlli transportatori cu dauâ, trei camioani, ți nu au posibilităţli a firmilor cu vehiculi multi. Ma multu, va s-poatâ s-hibâ pâltitu prea-ayalea-ayalea RCA-lu, nu tutu dinâoarâ, ș-va s-aibâ ș-posibilitatea s-nu pâlteascâ poliţa cât chiro camionlu easti parcatu tu unu loc di itia a turlii-turlii di furnii.”



    Tu agriculturâ, a cultivatorilor di yiptu va lâ si da pâradz ti zñiili ți va li aibâ. Ti aesti lucri, ama ș-ti alti misuri ți furâ apufusiti, nâ zburaști diznău premierlu Ciolacu: “Va s-aibâ unu andrupâmintu di 100 di evradz ti 1 ihtaru cultivatorilli ditu sectorlu vegetal ti chirerli ți va li aibâ di sibepea a polimlui ditu Ucraina la culturli ditu toamna a anlui 2022. Pâradzlli ti cathi întreprinderi agricolâ nu poate nu poati s-treacâ di 280.000 di evradz. Luyursim că, cama di 162.000 di oamiñi va s-llia aeshtsâ pâradz ş-va s-aibâ unu efortu/copusu bugetar di vârâ 250 di miliuni di evradz, pâradz, ți suntu nica di tora pruvidzuț tu bugetu. Ma multu, easti ti achicâseari ș-câftarea di fâțeari isa a permislui auto la categoriili B ş-B1 ti duțearea a tractoarilor. Andreapsimu ș-cripara a utilajilor agricoli pritu fâțearea ma largâ a excepţiiloru di la inspecţia/mutreaea tehnicâ ți s-fați cându ș-cându ș-a înmatricularillei/anyrâpsearea a lor pânâ la categoria a vehiculilor ți imnâ prea-ayalea-ayalea. Registrul Auto Român va s-poatâ s-adarâ ITP-lu la vehiculi agricoli i forestieri cu laboratoari mobili, bash la sediul/scamnul a fermâllei/ciuflicâllei.”



    Fu mutritâ ș-pripunirea di amânari ti unu chiro, a platâllei a ratilor la creditili a producătorilor agricoli ți avurâ zñíi di xerea ți s-feați anu, pripuniri ți lipseaști, ama, s-hibâ apufusitâ deadunu cu sistemlu bancaru.


    Cu tuti misurli spusi di Executiv, protestili s-dusirâ ma largu, acă numirlu a lor scâdzu. Bucureşti, Primăria autoriză unâ manifestaţíi ti dzâlili di duminicâ, luni ş-marţâ, tu mesea ali capitalâ, ti 5.000 di oamiñi ș-200 di tractoari ş-capiti di TIR.



    Protesti tu tutâ vâsilia andreapsirâ ș-yiațrâlli di familíi ș-ațelli ditu ambulatoriili di spețialitati, ta sâ scoatâ tu migdani că nu voru sâ scadâ pâradzlli ti decontarea a servițiilor medicali, aşi cumu pripunea autorităţli tu năulu contractu-cadru. Dupâ pâzârâpseri, s-apufusi s-hibâ țânutu bugetlu di tora pânâ tu 30-li di cirișaru, dzuuâ cându Chivernisea ali Româníi va s-lipseascâ s-aflâ alti cearei, ta s-agiungâ pâradzlli pânâ tu bitisita a anlui.



    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • Ma mărli iventuri a stâmânâllei ţi tricu 07-13.01.2024

    Ma mărli iventuri a stâmânâllei ţi tricu 07-13.01.2024

    Bâgări pi lucru tu sistemlu sanitaru


    Executivlu di Bucureşti dișcllisi calea ti 7.600 di posturi tu sistemlu medicalu ș-ațelu di asistenţâ suțialâ, di itia a xichillei cronicâ di personalu di spețialitati. Unâ treimi di eali suntu ti yiațrâ. Misura nu va s-aducâ cripări finanțiari, dzâsi premierlu Marcel Ciolacu, câțe bugetlu a Ministerlui a Sânâtatillei easti, estan, cu 40% ma mari andicra di ațelu di anlu ți tricu. Ashi, tuti spitalili di simasíi ți au xichi di yiațrâ, asistenti ş-infirmieri va s-poatâ s-bagâ pi lucru oamiñilli di cari au ananghi. Aestu lucru lipseaști s-veadâ dapoaia tu serviții ma buni ti pacienţâ, dzâsi ma largu premierlu. Ministrul di resortu, Alexandru Rafila, lâ câftă a unităţlor sanitari s-ahurheascâ dinâcali proțedurli legali ti andridzearea a concursurlor di bâgari pi lucru. Tu ți mutreaști nihâristuserli a Federaţillei Sindicalâ SANITAS, ți fuvirseaști cu greva, ministrul Rafila pricunuscu că ari unâ cripari sensibilâ, ligată, maxus, di salarizarea a personalului auxiliaru ditu spitali, ama caftâ s-aflâ unâ culai tu chirolu ți yini.



    Dati ş-previziuni economiți


    Economia româneascâ avu tu 2023 unu avansu di 1,8%, cu 0,8 puncti proțentuali ma ñicu dicât eara luyursitu prota, uidisitu cu nai ma năulu raportu tu ți mutrreaști Perspectivili Economiți Globali, scosu tu padi marţâ di Banca Mondialâ. Furâ fapti ma ñiț luyurserli ti evoluţia ali economíi româneascâ tu 2024 ş-2025, cându criștearea dealihea a PIB-ului lipseaști s-hibâ di 3,3%, respectivu 3,8%. Hâbări ma buni vinirâ di la Institutlu Naţionalu di Statisticâ: xichea a zigâllei comerțialâ tu chirolu 1 di yinaru-30 di brumaru 2023 fu di 25,5 miliardi di euro, ma ñic cu 5,450 miliardi di ațelu ânreghistratu tu idyiul chiro tu anlu 2022. Tu ți mutreaști turlia cumu veadi lucârli tu yinitoru Banca Mondialâ, ea feați tâmbihi că economia mondialâ va s-facâ ma prea-ayalea, tu 2024, ti treilu anu arada. Uidisitu cu instituţia finanțiarâ internaţonalâ, cara sâ scutemu dit isapi contracţia economică faptâ di pandimíi tu 2020, crişterea di estanu lipseaști s-hibâ nai ma slaba di dupâ criza finanțiarâ ditu 2009.



    Protesti a transportatorlor ş-fermierlor


    Furâ dauâ dzâli di protesti ti transportatorlli româñi, iara arada cu elli vinirâ și dzăț di fermieri cu tractoari, ți feațirâ ma greauâ urdinarea pi calea di la mardzina a Bucureştiului. Transportatorlli suntu niefhâristisiț di pâradzlli ândzeanâ a poliţilor RCA, iara agricultorlli pcaftâ âradz ti zñia ți u adră xerea. Transportatorlli dzâcu că pâyadzlli RCA criscurâ para multu tu un chiro relativu șcurtu. Unâ altâ cripari easti că dauâ aftuchini cu capațităţ tehniți ți ș-aducu ş-ți nu avurâ iventuri rutieri, au poliţi di valori ahoryea. Reprezentanţâlli a şoferilor di TIR ș-feațirâ moabeti, la chivernisi, cu consilierlli a premierlui. S-apufusi s-facâ, stâmâna alantâ, unâ andamusi di lucru anamisa di reprezentanţâlli a transportatorlor ş-ațelli a Autoritatillei di Mutreari Finanțiarâ, ta sâ zburascâ ti poliţili ti asiguripsearea ți va adrari fârâ di altâ.



    România ş-NATO


    România agiumsi XV-lu membru ali Forţâ ti Andrupari ș-Aminari ali NATO – STRIKFORNATO. Caplu a Statlui Major a Forţâlor Navali, vițeamiralu Mihai Panait, lo parti ñercuri, tu Portugalia, la țeremonialu di anâlțari a hlamburâelli naţionalâ ali Româníi la scamnul a Comandamentului aliștei forţâ. Tu ahurhita a anlui anda s-ancllidu dauâ dețenii di la apruchearea la Alianţa Nord-Atlanticâ, România agiumsi membru a nai ma vârtoslui grup navalu di aminari ali NATO.


    STRIKFORNATO reprezintâ Comandamentul Aliat Andâmusitu, cu acțentu pi dumenea maritimâ, ți ari capabilităţ cu capațitati multu mari di aminari, cata cumu grupuri di alumtâ a portavioanilor, grupuri expediţionari ş-grupuri di aminari adrati ditu crucişătoari, distrugătoari ş-fregati. Tut tu dumenea navalâ, România, Vâryâria ş-Turchia simnarâ, gioi, Istanbul, memorandumlu ti achicâseari tu ți mutreaști adrarea a gruplui operativu ti alumtarea contra a minilor marini tu Amarea Lai. Iniţiativa aților trei aliaţ riverani la Amarea Lai s-fați ta s-fațiliteadzâ siguranţa a navigaţillei pritu alumta contra a fuvirserlor a aluștor ş-va s-asiguripseascâ unu nivelu fârâ dânâseari di mutreari ș-andridzeari, ș-va s-llia parti la ânvârtușarea a posturâllei aliatâ di tâlliari a curailui ş-apârari a flancului dit apiritâ.



    Iarnâ greauâ tu apirita ali vâsilíi


    Giudețli ditu apirita ș-apiritâ-notlu ali Româníi avurâ, tu prota parti a stâmânâllei, unu episodu di chiro slabu, cu țicnâ, neauâ ș-nâvâiri/sindilíi. Ma multsâ câsâbadz armasirâ fârâ energhíi electricâ, iara urdinarea rutierâ avu zñíi di itia a vimtului fuviros ș-aneauâllei ți s-aștirnu pi geadei. Autorităţli-ncllisirâ ti unu șcurtu chiro urdinarea pi ma multi geadei naționali. Ş-trenurli amânarâ. Chirolu slabu lâ adusi zñíi ș-a sculiilor, ți cât s-avea dișcllisâ dupâ vacanța di iarnâ, iara tu ândauâ giudeți cursurli s-feațirâ online. Țingrimea feați ș-victimi umani. Neaua ș-nturinlu feațirâ zñíi ș-tu Republica Moldova, vâsilíi viținâ.



    Radu Drăguşin — nai ma scumpulu fotbalistu românu


    Hâbarea a stâmânâllei tu sportu easti transferlu a tinirlui fotbalistu românu Radu Drăguşin di la clublu italichescu tu Genoa la gruparea londonezâ Tottenham Hotspur. Sportivlu di 21 di añi simnă până tu 2030 cu Spurs ș-custusi 25 di miliuni di euro, la cari s-adavgâ alti 6 miliuni bonusuri, unâ sumâ recordu ti unu giucătoru românu. Faptu București, fundașlu țentral feați jgllioata câtâ fotbalu mari tu 2018, cându fu transferat di Juventus. Radu Drăguşin easti patrulu fotbalistu românu cari va s-evolueadzâ Tottenham, dupâ Gheorghe Popescu, Ilie Dumitrescu ş-Vlad Chiricheş.



    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • Mutarea capu a profesorlor

    Mutarea capu a profesorlor



    Nică ditu iarnă, profesorllii avea dimăndată că, ma s’hibă di Guvernul di București nu află ñiţi ună cearei cari să-lli haristusească, atumţea va s’intră tru grevă ghenerală, cu posibile consecinți negative ti călindarea a examenilor ditu bitisita-a anlui scularu. După ună pandemie tru cari fură anănghisiţ, dimi, s’treacă ma largu kindinlu pi a loru puteri cu pridarea online ică tru sistem hibrid tră itia că vărnăoară nu fură instruiț, pi fondul – gheneral – a unlui nvițămintu sumfinanțat și alăsat la dispoziția a apofasiloru cama multu niinspirate a miniștrilor di ma multi hromi politiţi cari s-arădăpsiră tru caplu a domeniului, profesorlli apufusiră că vini oara tra s’hibă avdzăţ cu a loru niifharistuseri ţi s’adunară añi arada. La greva ditu șculii, ahurhită pi 22 di mai, lă si adăvgară, tru dzălili ditu soni, mări protesti pi geadei emu tru Capitală, emu și tru mulţă căsăbadz ditu România. Protestatarlli căftară a Guvernului s’află cearei tra s’lă da ună creaştiri a tiñiiloru di cafi mesu până la bitisita a anlui, iara a profesorlor debutanță s’lă hibă asigurispsitu, pritu un actu normativ, ună tiñie di cafi mesu tiñisită. Ti lă deadi Executivlu ? Dauă primi !


    Liderlu sindical, Marius Nistor: “Oferta a Guvernului easti iidyea, dimi cu atea di aseara, iara apandisea categorică pi cari u aduţemu ditu partea a sutilor di ñilli di lucrători cari protesteadză tru văsilie şi, adză, tru Bucureşti easti: Nu! Au ananghi di ună tiñie di cafi mesu tiñisită, au ananghi di aţea creaştiri a amintatiţloru cu 25%, au ananghi di atelu actu normativ cari să spună că tiñia di cafi mesu a debutantului lipseaşti s’hibă isa cu tiñia di cafi mesu di mesi brută pi economie şi lipseaşti s’hibă la thimellilu a yinitorlui nomu unitaru di salarizare.”


    Ași că marță, cu nădia că ʹprotlu profesor a văsiliilleiʹ, prezidentulu fostu cadru didactic Klaus Iohannis, va s’mintească ti medierea a conflictului cu Executivlu, dzăţ di ñilli di dascalli și di reprezentanță a personalui nididactic ditu tută văsilia s’adunară dinintea a sediului prezidenţiillei ta s’caftă tiñii di cafi mesu tiñisiti ma mări, ama și investiţii tru Educaţie. Prezidentulu lă dimăndă că lă akicăseaşti gailelu şi căftărli, ama cundille că ndridzearea a niakicăsearillei ditu Educaţie şi curmarea a grevăllei suntu cruţiale tră buna dizvărteari a anlui şcolar. Klaus Iohannis spusi, tutunăoară, că easti etimu s’ndrupască un acordu politic simnat di tuti partidili la guvernare pritu cari să s’asiguripsească că naua grilă a tiñiiloru di cafi mesu va s’tiñisească căftărli a lucrătorloru ditu nvițămintu. Ia ţi spunu niscănţă di elli: “S-akicăsi alătusitu mesajlu a nostru că avemu sinferu maş ti partea cu tiñiili di cafi mesu, alumtăm tră ună legislaţie corectă.” “Voi bănaticlu atelu tiñisitu garantat di Constituţia ali Românie. Bănămu maş ditu mpărmuturi.”


    Tru aestu kiro, perioada di ncllideari a catandisillei şcolare și ngrăpseari tră bacalaureatul ditu aestu an fu prilundzită. Ministerlu ali Educaţie cundille că alăxearea nu va s’aducă zñie la călindarea ti dizvărtearea-a examenlui.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Catandisi apreasă la Chișinău

    Catandisi apreasă la Chișinău

    Aflată ma ninti tru sfera di influenţă ali Moscovă, Ripublica Moldova easti cumăndusită tru aestu kiro di autorităţ susto orientati cătă integrarea europeană. Contra aluştoru s’ndreaptă di mulţă meşi acțiuni di protestu tru cadrul a curi suntu invocate lucru suţiale, cata cum ftuhia ică creaștirea a păhadzloru. Acțiuñili nu au ama un caracter babageanu, iara investigațiile yilipsiră, spun autoritățile, că protestatarlli nu llia parti ditu a loru căndăseari, ama că suntu păltiţ cu păradz. Iara suspectat că păltește participanțăllii easti partidlu a controversatlui oligarh pro-rus Ilan Șor. Condamnat tru 2017 la 7 ani şi giumitate cu hăpsani ti escrocherie şi păradz pi laea, aestu s’ascundi tru Israel.



    Nică ditu toamna al 2022, ma multi ahtări mitinguri fură ndreapti, iara atelu ditu soni s’ţănu tamam dumănică. Dzuua tru cari autorităţli di la Chişinău dimăndară că asparsiră ună parei coordonată di la Moscova cari avea tu scupo destabilizarea a catandisillei ditu Republica Moldova. Easti zborlu di un şingiru cu 10 parei a câti ţinţi până la 10 inşi cari lipsea s’dară hauă la acţiunile di protest cari s’ţănură şi sâmbătă la Chişinău. Pareili eara coordonate di un reprezentant a născăntoru servicii speciale ditu Federaţia Rusă și avea instrucţiuni tra s’aspargă arada publică pritu persoane cu dublă cetăţenie, rusă şi moldovenească, ţi eara viniti cu aestu scupo di Moscova.



    Șeflu a Comisariatlui General di Poliţie ditu republică, Viorel Cernăuţeanu, prezentă ma multe nregistrări video şi audio, ama şi fragmente di corespondenţă ţi au scupolu s’demonstreadză mintearea a născăntoru persoane ditu Rusia tra s/ndreagă aspărdzearea aradăllei tru measă la Chişinău. 25 di persoane suspecte fură interogate, iara şapti fură reţănute. Viorel Cernăuţeanu nica spusi că ari legătură directă anamisa di coordonatorul di la Moscova şi compania militară privată rusă Wagner, ama şi anamisa di şingirlu ţi u asparsiră poliţiştilli şi organizatorllii a protestilor di Chişinău. Cu maş ună dzuuă ninti di protestili di dumăncă, Procuratura anticorupţie di la Chişinău dimăndă că, dupu percheziţiili fapti la reprezentanţălli a Partidlui al Şor, confiscă pisti 2,5 milioane di lei moldoveneşti, echivalentul la aproape 230.000 euro, păradz cu cari lipsea ta s’hibă păltiț participanţălli la proteati.



    Percheziţiili sfeaţiră tru ma multi localităţ, tu idyiulu kiro, la persoane suspectate că ndreapsiră aspărdzearea aradăllei tru measă tră destabilizarea situaţillei politică ditu Republica Moldova şi instaurarea la Chişinău a unei guvernari ţi s’hibă loială a Moscovăllei. Tutunăoară, tru cadrul a percheziţiilor fruă aflati cătuşe, substanţi cu ñiurizmă di marijuana, dispozitive di comunicari şi stocari a informaţiillei. Persoanili cercetate suntu bărbaţ cu ilikia anamisa di 23 şi 50 di ani, ţi ma ninti eara giudicaţ. Născănţă di aeşţă eara viniţ nu di multu kiro ditu Turchie, iu, uidisitu cu spusa a serviciilor secrete moldoveneşti, fură instruiț cum s’ţănă keptu a forţiloru di arada, s’ufilisească articole pirotehniţi şi armi tru kirolu a protestiloru. Percheziţiile ‘s’feaţiră şi tru contextul tru cari Washingtonlu avea stipsită Moscova că mindueaşti destabilizarea ali Ripublica Moldova cu scupolu tra s’adică la cumănduseari ună administraţii ma cu tiñie ti Federaţia Rusă.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    JAI — Prezidentulu Parlamentului European, Roberta Metsola, și spusi, gioi, anvirinarea andicra di votul de stămâna tricută tru Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE, dupu cari România și Bulgaria nu fură aprukeati tru Spațiul Schengen. Uniunea Europeană spusi tru aestu kiro, că poate s’faca nanaparti iti keadiţi și poati s’aducă oamiñilli deadunu – spusi Roberta Metsola tru zborlu ţi ălu ţănu tru ahuhrita ali andamasi di Bruxelles a Consiliului European. Ea nica spusi că Uniunea poati s’facă aestu lucru și tora, cara va s’aibă curayilu s’llia apofasi politiţi tra s-u ţănă tru bană construcția europeană. Uidisitu cu izvuri oficiale, aleapti di Radio România, prezidentulu Klaus Iohannis haristusi ti agiutorlu vărtosu a Parlamentului European și a majoritatillei a statilor membre. Tru marja a Consiliului, prezidentulu Iohannis zbură cu liderlli a comunitatillei, tra s’lă exighisească catandisea injustă tru cari eara România și ananghea tra s’află ună cearei ti aprukearea tru Spațiul Schengen.



    OCDE – România dipusi, gioi, la scamnulu ali Organizaţie ti Coopearare şi Dezvoltare Economică (OCDE), cu sediul Paris, memoriul iniţial mutrinda adeararea a llei la aestă structură. Documentul fu durusitu a secretarului genearal al OCDE, Mathias Cormann, di premierlu Nicolae Ciucă, aflat tru ună vizită di lucru tru capitala ali Franță. Tru aistu kiro, OCDE are 38 de state membre, reprezentânda democrații vărtoasi și economii anvărtuşiti. Deadunu, statele membre OCDE asiguripsescu aproapea 70% ditu producția și comerțul global și 90% ditu investițiile xeani directe a lumillei. OCDE licşureadză alăxearea di experiență și buni practiţ anamisa di văsilii și bagă dituintea a aluştoru a loru date, analize și expertiză mutrinda stabilirea a politiţloru publiţi.



    Protesti — Fedearația Sindicatelor Libere ditu Anviţâmăntul Românesc ş-duţi ma largu acțiunile de protest ahurhiti stămâna tricută. Lucrătorlli suntu niifharistusiţ di niharistusearea a autorităților tra s’crească tiniia di cafi mesu tră condițiile di lucru și oarili suplimentare. Tru idyiulu kiro elli caftă indexarea a tiñiiloru di cafi mesu tra s’anvălească rata ali inflație. Sindicaliștilli ditu nvățământu protestară gioi dinintea a prefecțălor ditu ma mulţă căsăbadz a văsiliillei, ntră care Galați (sud-est) și Vaslui (est). Di altă parte, București, polițiști și lucrători ditu hăpsăñi ișiră pi geadei dinintea a Ministerlui di Finanțe. Aești caftă plata integrală a diferenților tră tiñiili di cafi mesu restante, actualizarea a standardilor de hrană și echipamente, cum și indexarea a pensiilor și tiñiiloru di cafi mesu militare.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Protesti tru sistemlu sanitar

    Protesti tru sistemlu sanitar

    Ndrupăti di manifestări organizate tru spitalele publiţi dit văsilie, tru București fură, marță, protesti. Lucrătorlli dit Sănătate işiră pi geadei tră ș’caftă ndrepturli tru cadrul a unui miting coordonat di Federaţia Solidaritatea Sanitară – ună organizaţie reprezentativă la nivelu a sectorlui Sănătate, avânda ca membri cama di 25.000 di lucrători ditu aestu sector. La acţiune loară parti tută gama a lucrătorlor dit sistemlu sanitar, di la yeatră şi asistenţă, până la economişti dit sistem şi personal auxiliar. Prota căftari cătră guvernanţă mutreaşti darea a veniturilor tăxiti aoa şi doi añi, venituri cari nu eara dati tu 2021. Ma multu, spunu protestatarlli, tră anlu ţi yini ari perspective slabi di crişteari a tiniiloru di cafi mesu la nivelu aştiptat, tră atea că, tră momentu, taxerli a guvernanţilor pruved maş unu cirecu dit cuantumul iniţial.



    Daniel Bulboacă, viţeprezidentul a Fedearaţiillei Solidaritatea Sanitară “Avem unu nom a tiñiiloru di cafi mesu dit 2017 pănă adză, cari nu s’bagă tu lucru. E, noi ahâtu căftămu: s’hibă dati ndrepturli legale, nu vrem ici ţiva ma multu. Anlu aestu, tru 2021, tru meslu yinaru lipsea s’nă da ună tranşă di majorare salarială – nu s-deadi. Tru 2022, tră TESA nu s’da ici ţiva şi tră lucrători s’da maş unu cirecu dit majorare tră personalul auxiliar, tră infirmierii, brancardierii, ngrijitorllii di curăţenie. S’da unu cirecu maş la ună parte dit tuţi atelli cari avea ndreptul la majorările succesive.”



    Protestile dit capitală “culindară”, uidisitu cu organizatorlli, instituţiile esenţiale dit România, respectiv Guvernul, Parlamentul şi Preşedenţia, tră a s’grească “Pluguşorul suferinţei lucrătorilor dit sănătate” şi tră “s’oară mintimineată ti s’da ntrăoară ndrepturli legitime ale profesioniştilor dit sănătate”. Sunt, ma multe probleme, spusi la Radio România, Gabriel Predica, viţeprezidentulu a Fedearațiillei “Solidaritatea Sanitară”


    “Eale nkisescu, di ună parti, de la un sistem inechitabil existent adză tru ţi mutreaşti tiñia di cafi mesu şi, di alantă parte, dealihea, şi aestă problemă a unei turlii di nipricunuşteari andicra di tutu ţi nsimnară gaereţli a lucrătorloru dit Sănătate. Și când spun lucrătorlli dit Sănătate spunu orlea zorlea ti tuti categoriile, incluzând şi personalul TESA, ti exemplu, incluzânda dealihea personalu auxiliar medical, infirmieri, brancardieri, mediţlli, asistentele, dimecu tuti categoriile di personal, cari, ştim multu ghini fură implicate tru aeşti ditu soni doi ani di dzăle tru tut atea ţi nsimnă alumta cu pandemia COVID-19.”


    Uidisitu cu Gabriel Predica, tru sistemul di sănătate, ahurhinda cu anul 2010, salarizarea s’faţi pe principiul amânarillei i prorogarillei, iara aest lucru scoati tu videală lenu turlii di frustrări și niakicăseri tu arada a născăntoru categorii di personal, niţi veclliulu nom a salarizarillei, niţi aestu di tora nomu nihiinda băgati acutotalui tu practico.



    Autor: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala
















  • Hăbări dtu bana românească și internațională

    Hăbări dtu bana românească și internațională

    BUCUREŞTI – 14.019 cazuri năi di oamiňi infectaț cu SARS-CoV-2 fură înregistrate tru 24 — li sihăț ditu soni tru România, după ți eara adrati cama di 67.500 di teste — dimăndă adză dupu prăndzu, Gruplu di Comunicare Strategică. Tu idyiulu kiro, fu dimăndată isapea ti 282 di morță la pacienţi infectaţi cu năulu coronavirus. Uidisitu cu izvurlu di hăbări aleptu, la terapie intensivă sunt internaţi 1.593 di pacienţi, 28 ditu arada a luștoru suntu cilimeaňi. Grupul de Comunicare Strategică nica dimăndă că, la nivel naţional, numata suntu elefteri apaturi/ crivăț ATI ti pacienţăllii ți suntu lăndzidz di COVID-19, alti andicra di ateali rezervati maxusu ti oamiňi cu născănti condiţii medicale, cari suntu şi confirmati cu SARS-CoV-2. Şeful a Departamentului ti Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, dimăndă că suntu tu muabeti cu Ungaria vițiiină ti purtarea a pacienţălor romani infectaţi cu SARS-CoV-2 ți suntu tu greauă catastisi. Guvernul demis apufusi prilunfzearea a catandisillei di alertă ti nica 30 di dzăli, a deapoa purtarea-a prusupidăllei di protecţie easte tora obligatorie tu tuti locurli dișcllisi tu localităţile tru cari incidenţa COVID năstreați şasi cazuri la ňillea di bănători, cari sunt di ordinlu a sutilor.



    BUCUREŞTI — S-ducu ninti protestele şi criticile a PSD (principalul partid de opoziţie din Parlamentul de la Bucureşti) şi USR (fost partener junior la guvernare) andicra di turlia tu cari guvernul demis PNL-UDMR ahărdzi cama di unu miliardu de lei (echivalentul a 200 de milioane de euro) ti autorităţilor locale, din fondul de rezervă. Custanţa (sud-est), parlamentari şi primari PSD cutugursiră și reclamară că, acă giudețlu ari nai ma marea ahărdzeari pu livelu naţional, primăriile cumăndusiti di social-democraţi llia niheamă pisti 2% ditu totalu. Nica și primarllii USR di Timişoara (vest), Braşov şi Alba Iulia (centru) căftară public a guvernului s’minduescă diznău ntrăoară criteriile di ahărdzeari a păradzloru ti autorităţile locale. Tru ună carti dișcllisă, aeşță spunu că turlia di ampărțari a păradzloru fu arbitrară, orlea zorlea maș pi criterii politice. Ministerul a Dezvoltării avea spusă că păradzlli fură ahărdziț la tuti autorităţli locale, fără s’acață tu isapi hroma politică, ama căftărli totale fură multu mări, dimecu, cama di 11 miliarde de lei, a deapoa guvernul avu la dispoziţie maș unu miliardu.



    BUCUREŞTI – Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, simnă unu șingiru di decrete ti tiňiseari cu furňia a Dzuuăllei Naţională di Comemorari a Holocaustului. Decoraţiile fură dati ca semnu ahoryea di tiňiseari ti curbăňili ți li au traptă tru kirolu a Doilui Polimu Mondial, ti nalta nămuzi morală ți u spusiră pi hiotea a banăllei, cum şi ti gaerețli ți li feațiră ti tănearea yie memoria a victimilor Holocaustului – ună traghedie pi cari duneaua nu ma lipseasti s’u cunoască, să spuni tru un comunicat pitricutu sâmbătă di Administraţia Prezidenţială. Ministrul israelian ti diaspora, Nachman Schai, viziteadză, săptămâna yinitoare, România. Uidisitu cu corespondentulu Radio România tru Israel, Bucureşti, năsu va s’llia parti, luni, la țeremonia di comemorare di la Memorialu a Holocaustului. Ministrul va s’andămusească cu membri a comunitatillei uvrieşti ditu România, cu reprezentanţă ali administraţie prezidenţială, a guvernului şi corpului diplomatic. Anlu aestu s’umplu optu dechenii di la deportarea di cătră regimlu a mareşalui Ion Antonescu, aliat cu Germania nazistă, a uvreilor ditu Basarabia şi Bucovina tru Transnistria (est).



    BUCURESTI – Iaşi (est) ahurhi nai ma marea hăgilăki ortodoxâ ndreaptă tru România şi unu di nai ma mări ditu Europa, la sfindukea cu moaştili a Sămtăllei Parascheva, a curi dzuuă easti yiurtusitâ tru 14 di sumedru. Amintată aproapea di Constantinopol, tu ahurhita a secolui XI-ți, Sâmta Parascheva easti lugursită avigllitoarea a prințipatlui medieval românescu a Moldovăllei ditu 1641, cându moaştili a llei fură adusi Iaşi di domnitorlu Vasile Lupu. Aestea ălli fură fapti dhoară di Patriarhul ecumenic, după ți monarhul român avea păltită borgili a Patriarhiillei andicra di administraţia otomană.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Tașcu Lala

  • Năi manifestații anti-restricții tu Capitală și tu alţă căsăbadz ditu văsile

    Năi manifestații anti-restricții tu Capitală și tu alţă căsăbadz ditu văsile

    Suti di oamiñi, cu hlamburi şi pancarti, agiumsiră ñiercuri seara tu Păzarea ali Victorie, ta s-mută capu, tră a patra seară arada, contra a restricţiilor băgati di autorităţ tu contextul a pandemiillei di COVID-19. Tră a patra seară arada, oamiñilli s-adunară tu Păzarea ali Universitati, după cari nkisiră urdinarea pi calea Universitati – Calea Moşilor – Bulevardul Ştefan cel Mare – Păzarea Victoriillei, iu s-adunară cu ună parei ma ñică di protestatari, dinintea-a sediului a Guvernului. Idyea cum tu alanti seri, protestatarlli cutugursescu dictatura medicală şi caftă elefterisirea, a deapoa şi spunu niifharistusearea ti restricţiile di urdinari şi tră obligativitatea s-poartă prusupida di protecţie. Ma marea parti ditu arada-a manifestanţăloru nu purtară prusupida di protecţie şi niţi nu tiñisiră distanţarea fizică.



    Aproapea 40 di oamiñi loară parti la un protestu autorizat dinintea-a Instituţiillei a Prefectului ditu căsăbălu Bistriţa-Năsăud. Autorizaţia tră protestu fu loată di ţentrili sportivi şi di fitness ditu muniţipiul Bistriţa, ti dzălili di luni, marţă şi ñiercuri.



    Nica şi tu căsăbălu Custanța aproapea 100 di oamiñi nkisiră di la Prefectură și urdinară pi geadei cu mutarea caplui. Protesti s-ţănură şi tu căsăbălu Brăila, iu eara griti zboarăli ”Arafat, nu’agărşea, aestă nu easti văsilia-a ta!”



    Autor: Eugen Cojocariu


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Nai protesti tru România (13.02.2017)

    Nai protesti tru România (13.02.2017)

    Bucureşti şi tru alte casabadz dit România ma largu s-duc nainti protestile nchisiti tru 31 di yinar andicra di turlia tru cari Guvernul PSD — ALDI mindui tra s-alaxeasca nomuri importante cari mutrescu infracţiunile di corupţie. Cabinetlu Sorin Grindianu, nvestit aoa si un mes, scoasi tru migdani una vartoasă reacţie tivică după ti vului una ordonanţă di urgenţă, cari vrea s-dezincrimineadza ma multi fapti penale, inclusiv abuzlu tru lucru, tru nascanti condiţii. Apofasea fu cutugursita sertu tru scara mari, em tru vasilie, em di aliaţl’i occidentali, şi scoasi pi geadei român’il’i niifharistusiţ – nai ma mulţa aoa si una stămâna, cama di giumitati di miliuni. Tru intereslu a unitatil’ei sociali, uidisitu cu spusa a premierlui, guvernul abroga pan tru soni ordonanţa.




    Ghini ma, niti aestă apofasi, niti demisia a ministrului ali justiţie, Florin Iordache, nu isihasi apili, protestatarl’i caftandalui tora sancţionarea a guvernului Grindeanu, tru cari spun că nu mata au pistusini. Dumanică seara, piaţa di dinintea a sediului executivlui fu, diznau, mplină, di s-alaxi tru scena a disvartearil’ei a unui babageanu tricolor uman adrat di atel’i aproapea 50 di n’ml’i di manifestanţa cari mutara pisura di caitli a lor carta buiusiti tru hroma roşa, galbina şi n’irla, lun’inati cu telefoanili mobili.




    Anvarligaţ di mesaje lun’inoase antiguvernamentale proiectate pi casili di anvarliga, manifestanţal’ii caftara demisia a executivlui, afişândalui pancarti cu mesajlu “Rezist” şi cu grita “Vrem s-lucram, nu s-vă vigl’em”. Dzat di n’il’i di insi mutara cap şi tru alta casabadz mari dit România – tru Cluj, Sibiu, Timişoara, Braşov, Constanţa şi Iaşi, am şi tru casabadz ma n’it, cata cum Galaţi ica Oradea. Manifestaţii contra a guvernului Grindianu s-featira şi tru ndoi casabadz european’i. Tru Italia, român’il’i mutara cap Roma, Milano şi Torino, iara tru Spania dinintea a Ambasadal’ei di Madrid, mea purtara si hlamburi nica şi grira lozinci contra ali corupţie şi a PSD.




    Sum deviza Vrem un guvernu chischin”, Haga s-tanu diznau un marşu di protestu, şasili tru aesti dauă stămân’i dit soni, cari s-bitisi dinintea a Ambasadal’ei ali Românie. Una delegaţie a protestatarlor deadi tru mana una carti petiţie a ambasadoaral’ei ali Românie tru Olanda, tru document român’il’i caftândalui un guvernu chischin, transparentu şi responsabil. Di altă parti, protesti, di ma n’it, s-tanu di una stamana şi dinintea a palatil’ei prezidenţiala di Bucureşti. N’il’i di susţanători pro-guvernamentali îl’i cafta giueapi a prezidentului Klaus Iohannis că nu ş-exercita rolu di mediator şi că instiga la ampartari prit purtaticlu a lui. Stămâna ti tricu, şeflu a statlui, cari andrupa ti scurtu kiro protestatarl’ antiordonanţă, dusi tru Parlamentu, iu cafta a executivlui s-guverneadza transparentu, cu pistusini, di spusi responsabilitate, iara Legislativlu, dominat di PSD, s0-legifereadza tra banatori, nu tra un grup di politicieni cu problemi penali.




    Autor: Corina Cristea


    Armanipsearea: Tascu Lala