Tag: protestu

Nicurarea a hărgiloru publiţi

Coaliţia la guvernare tru România apufusi turlia tru cari va s’hibă scădzuti hărgili publiţi, lucru ţi lu caftă deficitul bugetar dipu mare, iara executivul lu transpusi tru ună ordonanţă di urgenţă adoptată viniri. UIdisitu cu aesta, instituţiile di stat lipseaşti să scadă cu 10% hărgili cu bunuri şi serviţii, va s’hibă ñicurati cu 50% ipotisili di consilieri tru aparatul dimnitarilor publici, iara ună pirsoană nu va s’poată s’aibă ma multu di dauă mandate tru consiliile di administraţie a companiilor naţionale ică tru alti instituţii publice. Tutunăoară, suntu curmati, tu aestu an, angajările tru instituţiile şi autorităţile publice, cu excepţia domeniilor a sănătatillei şi educaţiillei. Ditu apriliu 2020, România easti tru procedură di dificit excesiv, di itia că aestea năstricură tru 2019 praglu di 3% ditu PIB apufusitu tru cadrul Pactului di Stabilitate şi Creastire. Ahurhinda cu anul 2021, dificitul bugetar intrat pi ună traiectorie di ajustare tru linie cu recomandarea UE, ama easti nica pi un nivel multu analtu. Misurli pruvidzuti tru ordonanţa adoptată viniri va ss’aducă economii la buget di pisti 5 miliardi di lei, echivalentul ti 1 miliardu di euro.

Protestu a lucrătorloru ditu nviţămintu

Lucrătorlli ditu nviţămintu ndreapsiră, tu mesea ali stamăna ţi tricu, un marşu di protest, pi calea ţi leagă sediul Guvernului di Parlament. Loară parti profesori şi dascalli, pirsonal nididactic şi didactic auxiliar. Protili fediraţii sindicale ditu domeniu caftă criştearea a tiñiiloru di cafi mesu tu simfunie cu importanţa socială a lucărlui faptu şi vor ca tiñia di cafi mesu a profesorului dibutant s’hibă nai ma pţănu isa isa cu atelu di mesi brut pi economie. Protestatarlli caftă nica şi indixarea anuală a tiñiiloru di cafi mesu cu rata ali inflaţie, păltearea a oariloru suplimentare fapti di pirsonalu didactic auxiliar şi nididactic şi darea a sporurilor tră condiţii di lucru a pirsonalului ditu nvăţământu. Pi lista a căftărloru nica suntu şi dicontarea navetăllei, păltearea a indimnizaţiillei di instalare, darea a concediului di adyi suplimentar şi compinsarea financiară a concediului ţi nu fu faptu. Sindicatili ditu educaţie caftă tutunăoară, creastirea anuală a investiţiilor tru nvăţământ tră făţeari cama bunu baza materială şi infrastructura. Eali fuvirsescu cu diclanşarea a grevăllei ghenerală.

Nomurli ali educaţiei, adoptate di diputaţ

Diputaţlli români votarăm pacheta di nomuri ti cari iniţiatorul, ministerul ali Educaţie, spuni că agudwscu problemili croniţi a sistemlui, ntră cari aţeali cama cu zori hiinda abandonul şcolar şi analfabetismul funcţional. Uidisitu cu ministrulu Ligia Dica, investiţiile, prioritizarea a zonilor difavorizate la alocările bugetare şi misurile cari mutrescu hăirlătica tu tut kirolu a imnaticlui educaţional suntu sturlli a aliştei pachetă legislativă. Tru ţi mutreaşti nviţămintulu preuniversitar, ari căbili că liceele s’aleagă tră un examen suplimentar, pi ningă evaluarea naţională, cu scupolu ti acăţarea giumitati ditu locuri. Tutunăoară, religia agiundzzi s’hibă disciplină opţională la bacalaureat, easti lărdzitu programlu di rechizite tră elevlli ditu medii difavorizate şi easti băgatu un plan naţional di alumtă contra a prişcăviillei tru şcolliuri. Suntu alăxeri şi tru nviţămintul universitar. Nu dipu tu soni, suntu pruvidzuti amendză mări tră pirsoanele cari ancupără ică vindu lucrări ştiinţifiţi, refearate, lucrări tră examenele di evaluare, catacum şi di finalizari a studiilor universitare di licenţă, masterat şi doctorat.

România, sturu a securitatillei cibernetică europiană

Bucureşti fu dişcllisu, stămâna aesta, năulu Centru europian di compitenţe tru materie di securitate cibernetică. El ari tu scupo s’ndrupască inovarea şi politica industrială tru domeniul a securitatillei cibernetică şi s’dizvoltă şi s’coordoneadză proiectele UE tru materie di securitate cibernetică. Centrul va s’kivernisească proiecte mutrinda centrili di opiraţiuni tră securitate, tru cadrul a pripunirillei Comisiei di instituire a unlui scut cibernetic europian, şi va s’lucreadză deadunu cu un şingiru di centre naţionale di coordonare tru scucpolu ti thimilliusearea a unlui ecosistem tră inovare şi compititivitate tru materie di securitate cibernetică tru tută UE. Comisarlu tră piaţa internă, Thierry Breton, declară că securitatea cibernetică easti ună prioritate esenţială, iara protejarea a suvearanitatillei digitală a Uniunillei Europiană caftă gaereţ deadunu. “Centrul europian di compitenţe tru materie di securitate cibernetică adună resurse şi expirţă di nivel analtu ditu tută UE tră s’dizvolta soluţii inovatoare la fuvirserli cibernetice şi tră s’crească rezilienţa la atacuri. Lucrânda deadunu, putem s’construimu ună lume digitală ma sigura şi ma securizată tră tuţ europiañilli”, cundille oficialu di Bruxelles.

Triplă yiurtuseari: Dzuua a Indepindenţăllei, Dzuua a Regalitatillei şi dzuua a Europăllei

Pi 10 di mai, România nsimnă, pritu ţeremonii militare şi religioase, Dzuua Independenţăllei Naţională. Tru 1877, pi 10 di mai, Principile Carol I simnă Proclamaţia di Independenţă a Româniillei andicra di Imperiul Otoman, conferinda-lli ase puteari di nomu. Patru ani ma amănatu, pi 10 di mai 1881, Carol I eara ancurunatu Văsille ali României. Aţea ţi easti sărbăturisită ca Dzuuă a Regalitatillei fu dzuuă naţională până la yinearea a comuniştilor la puteare. Pi 9 mai fu marcată Dzuua Europălleii. Tru un mesaj pitricutu cu aestă furñie, prezidentulu Klaus Iohannis spusi că Europa nu easti un bun amintatu, ama lipseaşti s’hibă viglleată niacumtinatu, tru contextul tru cari suntu fuvirsiti valorli ţi suntu la thimellilu a iriñillei mondiale di după Doilu Polimu Mondial, iara la nivel global ari ună tendinţă di fragmentare şi riaşezare geopolitică. “Protejânda Europa, nă vigllemu noi, securitatea şi prucukia a noastră. Ceareili europeane tră provocărli actuale suntu cearei tră yinitorul a cetăţenilor a noştri”, cundille liderul di la Bucureşti. El şi spusi pistusinea că agiutorlu a cetăţenilor români tră Uniunea Europeană şi tră valorli di thimelliu europeani va s’armănă niminati.

Autoru: Stefan Stoica

Armânipsearea: Taşcu Lala