Radio România Internațional

Tag: prusupida

  • Prusupida va s’hibă purtată obligatoriu tu locurli dişcllisi

    Prusupida va s’hibă purtată obligatoriu tu locurli dişcllisi

    Autorităţli di București s’ndregu tră 5-a dalgă a pandemiillei di coronavirus, cari, uidisitu cu născănti isăki pot s’aducă până la ună miliuni di cazuri activi. Prota apofasi spuni că prusupida di protecţie va s’hibă obligatorie tru locurli ncllisi şi dişcllisi, după cum dclară șeflu a Departamentului tră Situaţii di Ananghi Raed Arafat. Easti zborlu ti prusupidi medicale ică aţeali di turlia FFP 2, cari asigurisescu ună viglleari ma bună, și eliminarea a prusupidiloru textile — nihăirlătiţi dinintea a variantăllei Omicron. El nica spusi că s’agiundzi diznău ta s’bagă restricții andicra di incidenţă. Ase, Apofasea di ñiercuri a Comitetlui Național tră Situații di Urgență pruveadi ñicurarea a capacitatillei la 30% tră conţerte și cinematografe, la ună incidinţă di cama di un caz la ñillea di bănători, şi la restauranti, la ună incidinţă cama di 3 la ñille. Arafat cundille că acceslu va s’hibă ma largu cu căftarea a certificatlui veardi. El lă feaţi timbihi a agenţăloru icunomiţ că suntu tu piriclliu tra ş-curmă lucărlu di itia a infectarillei a unlui mari numir di lucrători, tru cazlu tru cari nu sunt tiñisiti regulili sanitari.



    Va s’aibă şi excepţii di la obligativitatea ti purtarea a prusupidăllei di protecţie, ditu aestea activităţile sportive. Administratorlli a infrastructurilor critiţi pot s’bagă tu practico testarea a lucrătorloru ică purtarea a prusupidiloru di protecţie di turlia FFP2, caplu a DSU dânda exemplulu a centralăllei nucleară di Cernavodă. Tutunăoară, responsabilii ditu sănătate dimăndară că persoanili cu turliii di mesi di COVID va s’aibă la dispoziţie 160 di ţentri di evaluare ambulatorie. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, cundille că ari vrearea ti ñicurarea a cazurloru greali și a deceselor, iara tră aesta s’organizeadză sistemul di sănătate, așe că oamiñilli s’adreseadză cât ma lişor şi câ ma ayoñea.



    Coordonatorlu ali campanie di vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, exighisi tu arada a lui, că naua variantă Omicron s’llia şi aerogen, iara perioada di incubaţie easti multu ma şcurtă andicra di variantili preţedenti şi, tru aesta noimă, imunizarea armâne nai bună protecţie andicra di turliili greali a lăngoarillei. “Vaccinarea cu schemă primară a persoanilor nica nivaccinate şi administrarea a dozăllei di booster la aţelli cari sunt eligibili armâne ună prioritate, tră aţea că, aestă turlie, va s’ñicurămu numirlu di persoane cari va s’aibă ananghi di tratament antiviral, di spitalizare, di internare tru Terapie Intensivă, i, cari, ti amărtie, va u keară alumta cu aestă afecţiune”, cundille Valeriu Gheorghiță. România easti penultima tru Uniunea Europeană la capitolu vaccinare, maş 41 la sută ditu populaţie hiinda imunizată contra COVID-19. Niheamă pisti dauă milioane di persoane feaţiră şi doza booster.


    Autor: Eugen Coroianu


    Armânipsearia: Taşcu Lala


















  • Năi restricţii anti-COVID tru România

    Năi restricţii anti-COVID tru România

    Năi restricții tră ngărdearea-a numirlui di infectări cu SARS-CoV-2 fură apufusiti București și s’băgară tu practico. Misurli yin utu hăvaia-a nai cama greauăllei catandisi epidimiologice cu cari s’ampuliseaşti România di la ahurhita a pandemiillei: suti di morţă tu asocieri cu coronaviruslu cathi dzuuă, cama di 20 ñilli di pacienți internați, sistemul di terapie intensivă stuhinatu și cadri medicale curmati. Tru scupolu ta s’nicureadză zorea pi sistemlu medical, autoritățile apufusiră obligativitatea a certificatlui veardi, tru tută văsilia, tră disvărtearea a nai multi activităț. Acceslu tru instituţiili publiţi, restaurante, teatre ică cinematografe va s’facă maş pi thimellilu a aluştui documentu, tră amintarea a curi persoanili lipseaşti s’hibă tu ună ditu trei situaţii dimecu: vaccinare, treaţiri pritu lăngoari ică testari. Aţelli cari aleg să s’ducă tru mall-uri lipseaşti s’hibă vaccinaţ, ică tricură pritu lăngoari.



    Tru yinitoarili 30 di dzăli, tru farmacii, magazini alimentari, inclusiv supermarketuri, intrarea va s’hibă aţea di arada, cumu eara ş-pănă tora, cu tiñiseari distanţa şi normili sanitari. Evenimentili privati, cum suntu numţăle ică pătigiuñili, suntu interdzăsi, iara prusupida agiumsi obligatorie iuţido, cundille secretarlu di stat Raed Arafat: “Tră persoanili nivaccinati, născănti zoni va s’hibă zori ti intrari ici nu va s’intră. Dimecu, s’nedz la un restaurantu năuntru tru perioada aesta nu va s’hibă di căbuli. S’inţră tru ună instituţie publică lipseaşti s’eşţă testatu, maca nu eşţă vaccinatu şi nu eşţă tricut pritu lăngoari.” Fu apufusită, tutunăoară, carantina di noapte, urdinarea hiinda restricţionată anamisa di oarili 22:00 și 5:00 tahina, cu născănti excepții. Easti zborlu ti persoanili vaccinati ică tricuti pritu lăngoari, urgenţili ică urdinărli tru interesu di lucru. Tutunăoară, angajatorllii a instituţiiloru publiţi ică privati iu lucreadză tu idyiulu kiro nai ma puţănu 50 di persoani lipseaşti s’minduească diznău programlu di lucru a aluştoru, tră ună intearacțiune câtu cama ñicurată.



    Și tut tra s’limiteadză numirlu di infectări cu coronavirus, preşcolarllii şi elevlli di şcoală primară, gimnazială şi liceu – tru primă fază aţelli ditu nviţămintul di stat — intrară tru ună vacanţă niplanificată di dauă stămâñi. Nu va s’poată s’lucreadză niţi unităţli di turlie afterschool, ama creşele va s’armănă dişcllisi. Tutunăoară, activităţile sportive va s’dizvărtească fără public. Niifharistuserli di năile restricții, ma multi persoane protestară dumănică dicseara tru misuhoraea ali capitală. Manifestanțălli purtară pancarti și hlamburi tricolore, urdinară până dinintea a Ministerlui ti Sănătati, deapoa dusiră la scamnulu a guvernului. Tru aestu kiro, tu hăvaia a intereslui tut ma mari manifestat di populație tră vaccinari tru kirolu ditu soni, ama și a maratoaniloru di profil organizate tru aestu week-end București, România agiumsi la 40% ditu populația di 18 di añi ş’cama anticovid, dimăndă coordonatorlu a campaniillei naționali, yeaturlu Valeriu Gheorghiță.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • HÂBARLI ti purtarea-a PRUSUPIDÂLLEI

    HÂBARLI ti purtarea-a PRUSUPIDÂLLEI

    Autoritățli apufusirâ câ prusupida va purtari orlea-zorlea și nafoarâ, București, a deapoa sculiili va s’dizvârteascâ matimili mași online.



    Prusupida va purtari orlea-zorlea București iuțido, tu locârli publiți ncllisi și dișcllisi ahurhindalui ditu aestâ noapti, apufusi Consiliulu Munițipal ti Catandisi di Ananghi.



    Tu idyea andamasi di lucru s’apufusi câ restaurantili, cafineadzlli, teatrili, ținematografili și sălliurli di agiucari scurtica s’hibâ ncllisi ti un kiro di 14 di.



    Apofasili s’bagâ tu practico ahurhindlui di marțâ, 20 di sumedru, oara 0.00.



    Tutunâoarâ sculiili di București intrâ tu sțenariulu aroșu, a deapoa cursurli va s’dizvârteascâ mași online.




    Prefectura București cundille câ potu s’lucreadzâ, ma largu restaurantili, barurli și cafineadzlli pi terasi, nafoarâ, a deapoa nâuntrulu a hotelurloru, tu pensiuńi potu s’bagâ mâcarea maș ti muștiradzlli ți suntu cu durńearea tu aestea.



    Apofasea-a Consiliului Munițipalu ti Catandisi di Ananghi yini dupu ți rata di infectari tu Capitală agiumsi luni la 3,19 la ńillia di bânâtori.



    Autoru: Lică Manolache


    Armânipsearea: Tașcu Lala


  • S’prilundzi vadelu ti catandisea di alertă

    S’prilundzi vadelu ti catandisea di alertă


    Ctandisea di alertă s-duti ma largu tru România tu paturlu mesu arada, după ţi Guvernul apufusi prilundzearea aliştei cu nica 30 di dzâli, di itia câ numirlu di lândzidzâri cu năulu coronavirus criscu. Nu furâ bâgati restricţii nâi ta s-nu s-arâspândeascâ infectărli. Alliumtrea easti prilundzitu, programlu a terasilor, cari va s’hibâ dişcllisi pânâ n’iadzânoaptea, andicra di oara 23:00 cât avea izini pânâ tora. Tutunâoarâ, operatorlli icunomiţ cari kivernisescu aesti locâri lipseaşti s’asiguripseascâ câ nu au multâ muştiradz andicra di numirlu a locurlor pi scamnuri/ pi stoali şi s’apridunâ interacţiunea fizică anamisa di aeşţâ, nica şi gioclu/ mirakea ti ansâreari, ti giucari. Nu s’da izini, ma largu, ta s-lâ bagâ measa a muştiradzloru nâuntrul a restaurantilor, cafineadzlor i alti localuri publiţi.




    Purtarea-a prusipidâllei/ masca di protecţie easti ma largu unâ borgi tru spaţiile publiţi dişcllisi ş-cu câlbâlâki, cum suntu pâzârli, pânâyirurli, staţiili a hâlâţloru di transportu n’comun, falezili, locârli di hâgilâki i andamusili/ serbărli publiţi. Gheavasea tu bâsearicâ poati sâ s-facâ, idyealui ca pânâ tora, nâuntru i nafoara a bâseriţloru, ama lipseaşti s’hibâ tin’isiti meatrili di viglleari sanitară. S’da izini pi plajili nindreapti tu vimtu/ aera libirâ, ama cu unâ distanţă di naima pţânu 2 meatri anamisa di inşi, ma pţânu anda easti zborlu ti membrilli a idyillei fumealle. Nica va sâ spunemu ş-atea că, stămâna ţi tricu, s’nreghistră recordulu diplo maşi tu unâ dzuuâ, emu tu ţi mutreaşti numirlu di cazuri cu COVID-19, em morţâlli, di tu ahurhita a pandemiillei.




    Ia ţi spusi Ministurlu a Sănătatillei, Nelu Tătaru, cu declaraţia di astumţina: Himu tu mplinu sezon estival, himu tu mplin sezon di relaxări. Himu tu oara anda kivernisimu un numir mari de cazuri, testăm un numir mari di suspecţâ a infecţiillei cu COVID şi, aestâ turlie, va s’avemu şi un numir mari di rezultati pozitivi. Di simasie va s’hibâ câ aesti rezultati pozitive s’putem s’li kivernisimu tru contextul a manifestărlor cliniţi, şi aoa zburăscu maxus ti cazurli medii, serti şi greali, cari au ananghi ti spitalizari tu Terapie Intensivă, iu avem resursi limitate”.




    Ministutlu a Sănătatillei nica cundille şi aţea că, tu spitalili ditu vâsilie, la terapie intensivă, ari cama di unâ n’ille di paturi ndreapti cu ventilatoari ti asistenţa-a pacienţâlor ţi suntu pi greauâ catandisi. Uidisitu cu atea ţi spuni Nelu Tătaru, nai ma marea rată di infectari easti tu giudeţili iu turismul easti pi creaştri, ama şi aclo iu ari multâ navetişţâ. Cu tuti aestea, ufiţialu mindueaşti că, tu kirolu ţi yini, numirlu di infectări cu năulu coronavirus va s-agiungâ stabilu şi că va s-avemu unâ scădeari a cazurlor. Tuti ţânu di turlia cumu oamin’illi akicâsescu s’tin’iseascâ normili di igienă, s’poartâ prusupida şi s’ţânâ lârdzimea unu-alantu/ distanţa — nica yini cu minduearea Nelu Tătaru. Aduţemu aminti că România nâstricu praglu di 70.000 di cazuri confirmati di COVID-19 ditu ahurhita a epidemiillei, bitisita a meslui scurtu, a deapoa aproapea giumitati di aeștâ furâ spuşi câ s’vindicarâ. Vârâ trei n’lli di oamin’i murirâ, până tora, di itia a infecțiillei tu România.




    Autor: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala