Tag: Prut

  • Nachrichten 27.06.2020

    Nachrichten 27.06.2020

    Bukarest: Laut den neuesten Angaben der Gruppe für strategische Kommunikation ist die Zahl der Coronavirus-Infektionen auf 25.600 gestiegen. Die meisten Fälle wurden bisher in Bukarest und im Kreis Suceva im Nordosten Rumäniens gemeldet. Mehr als 18.100 Menschen haben sich erholt, 1.579 sind gestorben. In diesem Zusammenhang hat der liberale Premierminister Ludovic Orban die Behörden aufgefordert, mehrere Kontrollen durchzuführen. Er hat darauf hingewiesen, dass im Zusammenhang mit der Gefahr, die das Coronavirus darstellt und die von einigen Politikern in Frage gestellt wird, die derzeitige öffentliche Informationskampagne die Bürger davon überzeugen muss, die Schutzvorschriften einzuhalten. Darüber hinaus erklärten rumänische Forscher, dass Menschen, die mit dem neuen Coronavirus infiziert wurden und sich erholt haben, höchst unwahrscheinlich wieder infiziert werden können.



    Bukarest: Rumäniens Au‎ßenminister Bogdan Aurescu hat am Freitag an einer Minister-Videokonferenz des Bündnisses für Multilateralismus anlässlich des 75. Jubiläums der Vereinten Nationen teil. Nach Angaben des rumänischen Aussenministeriums diskutierten die Teilnehmer über die Art und Weise, wie das internationale System im Zusammenhang mit der COVID-19-Pandemie gehandelt hat, und prüften Möglichkeiten zur Konsolidierung der multilateralen Architektur, insbesondere im Gesundheitsbereich. Die Teilnehmer befassten sich auch mit dem Kampf gegen die Infodemie – dieses komplexe Informationsphänomen mit verschiedenen Elementen, darunter gefälschte Nachrichten, ungenaue Informationen, die die Stabilität der Gesellschaften und die Glaubwürdigkeit der Institutionen untergraben und Panik und Angst unter den Menschen auslösen. In seiner Rede begrü‎ßte Minister Bogdan Aurescu den 75. Jahrestag der UNO und die Gründung der Organisation als ausschlaggebender Moment in dem nach dem Zweiten Weltkrieg geschaffenen internationalen System. Aurescu bekräftigte im Anschlu‎ß das Engagement Bukarests für den Multilateralismus. Es sei besonders wichtig, den Multilateralismus zu schützen und zu festigen, um den Herausforderungen zu begegnen, die durch die Pandemie, einschlie‎ßlich der sogenannten Infodemie, entstehen. An dem Treffen, das vom französischen Au‎ßenminister Jean-Yves le Drian und dem deutschen Au‎ßenminister Heiko Maas organisiert wurde, nahmen mehr als 40 Minister, Staatssekretäre und andere Verantwortungsträger aus der ganzen Welt teil.



    Die Gesamtzahl der Coronavirus-Fälle auf der ganzen Welt hat laut worldometers.info 9,9 Millionen überschritten, wobei 496.000 Todesfälle gemeldet wurden. Das Epizentrum der Pandemie liegt nun auf den beiden amerikanischen Kontinenten, wo Brasilien bald die Schwelle von 1,3 Millionen Infektionen erreichen dürfte. Bislang sind 56.000 Brasilianer durch das Virus getötet worden, und die Situation verschlechtert sich, da sich das Virus auf kleinere Orte ausbreitet, von wo aus die Patienten in städtische Zentren mit besserer medizinischer Infrastruktur transportiert werden. Das am härtesten betroffene Land sind nach wie vor die USA mit mehr als 127.000 Todesfällen und 2,5 Millionen bestätigten Fällen. In einem weiteren Schritt müssen sich die EU-Mitgliedsstaaten für eine Liste von 15 Staaten entscheiden, deren Bürger ab dem 1. Juli in die EU einreisen dürfen. Die vorgeschlagene Liste umfasst 14 Länder: Algerien, Australien, Kanada, Georgien, Japan, Montenegro, Marokko, Neuseeland, Ruanda, Serbien, Südkorea, Thailand, Tunesien und Uruguay und möglicherweise China. Die Liste könnte auch Staaten wie Andorra, Monaco, den Vatikan und San Marino umfassen.



    Bukarest: Hunderte Menschen wurden evakuiert und Hunderte Haushalte, Grundstücke und Stra‎ßen im Südwesten Rumäniens wurden durch den Fluss Jiu, der über die Ufer trat, überschwemmt. Im Nordosten des Landes, am Fluss Prut, lässt das sich aus der Ukraine ausbreitende Hochwasser jetzt nach, nachdem es am Freitag seinen Höchststand erreicht hatte.

  • Jurnal Românesc 21.10.2019

    Jurnal Românesc 21.10.2019

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a fost primit la Tokyo de prim-ministrul japonez Shinzo Abe cu
    care a discutat despre dezvoltarea Parteneriatului strategic dintre România şi
    Japonia.
    Aceasta este a doua întâlnire a celor doi oficiali, după cea din 2018,
    când Shinzo Abe a efectuat o vizită oficială în România.

    Preşedintele se află
    în capitala niponă pentru a participa, pe 22 octombrie, alături de înalţi
    demnitari din 170 de ţări, la ceremonia de întronare a Împăratului Naruhito şi la
    banchetul imperial oferit cu acest prilej, transmite Administraţia
    Prezidenţială.

    Împăratul Naruhito este al 126-lea monarh japonez şi a preluat
    prerogativele imperiale la 1 mai, după abdicarea tatălui său, Împăratul
    Akihito. Cu prilejul vizitei în Japonia, Klaus Iohannis are programată şi o
    întâlnire cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinistö, a cărui ţară deţine
    preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.




    Sute de
    artefacte și seturi de piese antice descoperite pe teritoriul României sunt
    prezentate în cadrul expoziției Dacia Felix. Trecutul glorios al
    României, care are loc în perioada 19 octombrie 2019 – 26 aprilie 2020,
    la Muzeul Galo-Roman din Tongeren în Belgia.
    Manifestarea se desfăşoară în
    cadrul festivalului Europalia şi reuneşte exponate care provin de la Muzeul
    Naţional de Istorie a României și de la alte 18 instituții muzeale din țară.

    Printre cele mai spectaculoase piese din patrimoniul cultural românesc expuse
    în cadrul expoziției se află artefacte ce datează din secolele 5, 4 şi 3 înainte
    de Hristos, precum Coiful de la Ciumești sau Rhyton-ul din argint descoperit la
    Poroina Mare.

    Totodată, în cadrul expoziţiei este prezentat şi un film
    documentar, realizat cu drona, care prezintă aşezările antice, de la
    Sarmizegetusa Regia la satele din zona Deltei Dunării. România este invitată de
    onoare a celei de-a 27-a ediţii a Festivalului EUROPALIA, care se desfăşoară
    între octombrie 2019 şi februarie 2020 în Belgia, Franța, Olanda, Luxemburg,
    Germania şi Marea Britanie.






    Candidatul
    Partidului Socialist din Republica Moldova, Ion Ceban, şi cel al Blocului
    ACUM, Andrei Năstase, au obţinut cele mai multe voturi la alegerile
    pentru primăria municipiului Chişinău, care s-au desfăşurat duminică.
    Potrivit
    datelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale, Ceban a obţinut 40% din
    voturi, iar Năstase a fost votat de 31% dintre alegători. Fostul primar al
    capitalei moldovene Dorin Chirtoacă, care a candidat din partea Partidului
    Liberal, a obţinut 10% dintre voturile alegătorilor. Turul al doilea al
    alegerilor locale în stânga Prutului se va desfăşura pe 3 noiembrie.




    Expoziția de
    artă contemporană Trecuturi inchipuite va fi deschisă pe 22
    octombrie la Galeria Budapesta din capitala Ungariei.
    În cadrul manifestării,
    organizate de Institutul Cultural Român la Budapesta şi Muzeul de Istorie a
    Budapestei, vor expune artişti din multe ţări, inclusiv România. Ţara noastră
    va fi reprezentată de bucureştenii Anca Benera şi Arnold Estefán. Cei doi își
    desfășoară activitatea în domeniul instalațiilor artistice-media, al desenului
    și conceptelor video. Creaţiile lor au fost expuse în galerii celebre atât de
    pe continentul european cât şi de pe cel american. Expoziția va fi deshisă
    publicului între 23 octombrie şi 1 decembrie.




    Agenția de
    Credite și Burse de Studii lansează programul de burse de cercetare şi formare
    postuniversitară şi postdoctorală Nicolae Iorga la Institutul Român
    de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia şi Vasile Pârvan la
    Accademia di Romania din Roma.
    Cele două se adresează absolvenţilor cu diplomă
    de licenţă, care cunosc limba italiană cel puţin de nivel mediu și o limbă de
    circulație internațională. Bursele pot avea o durată de minimum 2 luni și
    maximum 2 ani. Depunerea dosarelor se va face pe 23 octombrie, iar rezultatele
    finale vof fi afişate pe 27 noiembrie, după soluţionarea eventualelor
    contestaţii. Documentaţia concursului poate fi consultată pe site-ul
    www.roburse.ro.

  • Jurnal românesc – 02.04.2019

    Jurnal românesc – 02.04.2019

    A 11-a ediție
    programului taberelor ARC organizat de Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului, a fost
    lansat la Palatul Victoria din Bucureşti. Prezent la eveniment, prim-ministrul
    Viorica Dăncilă a afirmat că taberele ARC promovează educaţia,
    cultura şi un stil de viaţă sănătos. Mai întâi de toate aceste tabere
    reprezintă un mijloc de conectare a copiilor şi tinerilor din comunităţile
    româneşti la ceea ce înseamnă România, ţară pe care unii dintre ei o ştiu doar
    din poveştile părinţilor sau ale bunicilor, a spus premierul. Aproximativ
    3.000 de copii, tineri şi profesori, etnici români din Serbia, Bulgaria,
    Ucraina, Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, Albania,
    Macedonia de Nord, Croaţia, Ungaria, precum şi din diaspora de mobilitate, din
    ţări precum Italia, Spania, Grecia, Canada, Portugalia, Marea Britanie, Franța
    sau Germania vor participa la tabere organizate în perioada 1 iulie – 27
    august, în Centre de Agrement din judeţele Neamţ, Gorj, Tulcea şi Hunedoara. De
    la lansare şi până în prezent, la tabere au participat 23.000 de elevi, tineri
    şi profesori.




    Ministrul pentru
    românii de pretutindeni, Natalia – Elena Intotero, s-a întâlnit cu Ambasadorul
    Israelului în România, David Saranga, cu care a discutat despre prioritățile și
    proiectele MRP și despre situația comunității originarilor români din Israel.
    Diplomatul a salutat lansarea noii ediții a programului de tabere
    ARC şi și-a exprimat dorința de a sprijini promovarea acestuia în
    rândul tinerilor români aflați pe teritoriul statului Israel. În cadrul
    întâlnirii, partea română și cea israeliană au evocat facilitarea schimbului de
    bune practici pentru programele și proiectele concentrate pe păstrarea
    identității etnice, culturale și lingvistice ale celor două comunităţi.




    Preşedintele
    Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că este foarte greu
    pentru membrii Parlamentului României să le explice alegătorilor de ce aceştia
    nu se pot mişca liber în spaţiul Schengen, deşi condiţiile tehnice sunt
    îndeplinite. Un sentiment că nu sunt recunoscuţi drept europeni cu
    drepturi depline creşte printre cetăţenii români şi ar trebui acordat credit
    societăţii române că această amărăciune nu a dat naştere unor tendinţe
    populiste, a spus şeful Senatului. Tăriceanu a evidenţiat şi orientarea
    proeuropeană a cetăţenilor României. Toate sondajele arată că mai mult de
    două treimi dintre români au sentimente pozitive legate de viitorul Uniunii Europene.
    Cifra este semnificativ mai mare decât media europeană. Românii cred cu
    adevărat că cele patru libertăţi fundamentale, piaţa internă, politica de
    coeziune, politica agricolă comună şi extinderea UE sunt procese care le
    transformă viaţa cotidiană în mai bine, a spus Tăriceanu. Declaraţiile au
    fost făcute la Conferinţa Interparlamentară privind Viitorul Uniunii Europene
    organizată în contextul Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.




    O nouă grădiniță
    din Republica Moldova, renovată cu fonduri oferite de Guvernul României, a fost
    inaugurată în satul Geamăna, din raionul Anenii Noi, transmite Radio Chişinău.
    Aceasta este una dintre cele peste 900 de instituții preșcolare care au fost
    modernizate din banii oferiți de statul român. Lucrările de reabilitare au
    costat 6 milioane de lei de lei moldoveneşti, iar contribuţia statului român a
    fost de 2,4 milioane. La inaugurare a fost prezent şi ambasadorul României la
    Chișinău, Daniel Ioniță, care a subliniat că suportul financiar este oferit pentru
    toți cetățenii. Proiectele noastre nu sunt destinate unei anumite
    categorii de cetățeni, am dovedit că acesta e standardul nostru și în
    continuare vom ține cont ca astfel de grădinițe să fie inaugurate pe tot
    teritoriul Republicii Moldova indiferent de limba pe care o vorbesc, de
    cetățenia cu care se identifică, pentru că principalii beneficiari sunt
    copiii, a afirmat diplomatul român. Renovarea grădinițelor face parte din
    Programul de asistență tehnică și financiară în valoare de 100 milioane de euro
    acordat Republicii Moldova de către România. În 2018, România a oferit 3
    milioane de euro pentru renovarea grădinițelor de pe malul drept al Prutului.

  • Un pod istoric peste Prut

    Un pod istoric peste Prut

    Cu adaugată valoare simbolică, mai ales în anii lungi de înstrăinare a Basarabiei de România, podurile peste râul de graniță Prut au fost mereu subiect de legendă. Una dintre ele, datând din vremi medievale, vorbește despre voievodul român, Petru Rareș.


    Fotografii — Valentin Țigău



  • Basarabia

    Basarabia

    În urmă cu un secol, părea că haosul cotropise această
    parte a Europei. Singurul element de siguranță era constituit de autoritățile
    statului române, în frunte cu regele și parlamentul, care se retrăseseră la
    Iași, capitala istorică a vechiului principat al Moldovei. În 1859, Moldova se
    unise cu un al doilea principat român, cel al Valahiei, punând bazele regatului
    României de mai târziu. Totuși, Moldova Unirii din 1859 nu era una întreagă,
    așa cum o menținuseră glorioșii săi voievozi, lipsindu-i Basarabia, ținutul
    dintre Prut și Nistru.

    În 1812, Imperiul țarist în plină expansiune ajunsese la
    Nistru și, îmbinând forța cu diplomația, dar mai ales cu mituirea, reușise să ia
    Basarabia, în negocierile cu otomanii. De fapt, prin corupție, Rusia obținuse
    extinderea denumirii de Basarabia de la cele două mici provincii din sudul
    ținutului dintre Prut și Nistru la întreaga regiune dintre cele două mari
    cursuri de apă. Deși bazat pe trădarea negociatorului turc, care a câștigat
    valori materiale dar și-a pierdut viața, acordul a rămas în funcțiune și românii
    suferă efectele sale până în prezent. La mai bine de un secol de la cucerirea
    rusească, românii basarabeni se aflau într-o situație imposibilă, pe care au
    transformat-o într-un moment istoric pentru poporul lor.

    În 1917, revoluțiile
    rusești îi lasă pe români în fața inamicului, iar Basarabia din spatele lor este
    transformată de armata rusă bolşevizată într-un pământ al jafului și suferinței.
    Responsabilii Basarabiei proclamă Republica Democratică Moldovenească, la
    început ca o formă de autonomie iar în 1918 ca o republică independentă. Este
    momentul în care agresiunea bolșevică răvășește întreg teritoriul basarabean, astfel că aceiași patrioți moldoveni cheamă în ajutor armata română. În această
    situație complicată, Sfatul Țării, legislativul Republicii Democratice
    Moldovenești din 1918, votează unirea cu România. 86 de voturi au fost în
    favoarea Unirii cu România, 36 au fost abțineri și numai 3 voturi au fost
    împotrivă.

    În proclamație se spune că Republica Democratică
    Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și
    vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din
    trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe
    baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi
    înainte și pentru totdeauna se unește cu Mama sa, România!.
    Era ziua de
    27 martie 1918, România neocupată era înconjurată de inamici dar, chiar în
    acele momente dramatice, românii basarabeni au reușit, cu clarviziune, hotărâre
    și înțelepciune, să înfăptuiască visul Unirii cu Țara.


    Documentele vremii ne
    arată o remarcabilă activitate politică a reprezentanților românilor de o parte
    și de alta a Prutului, care corespunde și criteriilor contemporane ale deciziei
    democratice. Basarabia s-a unit cu România în luna martie a anului 1918,
    ultimul an oficial de război mondial. România era redusă, practic, la
    dimensiunea Moldovei din dreapta Prutului și tocmai fusese forțată să semneze o
    pace grea cu Puterile Centrale, care, însă, nu avea să fie ratificată vreodată
    de către regele Ferdinand. Peste câteva luni, războiul avea să se încheie,
    odată cu înfrângerea Germaniei, Austro-Ungariei și a aliaților lor.


    După câteva
    zile, pe același fond de degringoladă și haos, Congresul General al Bucovinei, convocat
    de Consiliul Național Român, structură reprezentativă a românilor din Bucovina
    aflată până atunci sub stăpânire austriacă, votează unirea regiunii istorice cu
    România. După alte câteva zile, românii ardeleni își trimit reprezentanții la
    Alba Iulia, în inima Transilvaniei, și cu toții votează unirea cu România.
    Astfel se încheie procesul reunirii provinciilor istorice românești în
    interiorul acelorași frontiere, proces istoric început acum un secol, la
    Chișinău, când a fost votată Unirea Basarabiei cu România.

  • 31.12.2017

    31.12.2017

    Nouvel An — Les Roumains se préparent pour le réveillon du jour de l’An. La plupart d’entre eux vont passer le Nouvel An dans le pays, les destinations les plus recherchées étant les stations de montagne situées sur la Vallée de la Prahova (sud), à savoir Bran, Moeciu, Râşnov, Poina Braşov, Predeal et Sinaia. Viennent ensuite les contrées de Bucovine et de Maramureş et les villes de Sibiu, Oradea, Braşov ou d’Alba Iulia. Les municipalités des stations touristiques organisent des fêtes aussi bien sur les places centrales des localités respectives que sur les pistes de ski. A Bucarest, la capitale, le passage vers la nouvelle année sera marqué par maints spectacles, qui se tiendront devant le Palais du Parlement, au centre historique, sur les places de la ville et dans les parcs.



    Salaire minimum – En Roumanie, le salaire minimum brut mensuel passera de 1.450 lei à 1.900 lei, à partir du 1er janvier 2018, selon une décision gouvernementale récemment publiée au Journal Officiel. Cette majoration de 31 % par rapport à 2017 s’explique entre autres par le transfert des charges de l’employeur vers l’employé, qui représente 22,75%. De l’avis du gouvernement, la mise en place de cette mesure aura un impact de 0,6 points de pourcentage sur le PIB réel, car elle stimulerait le marché de l’Emploi, contribuerait à la hausse du pouvoir d’achat des salariés et ferait diminuer le travail au noir.



    Drapeau – Un drapeau tricolore mesurant 100 de long et symbolisant les 100 ans écoulés depuis la Grande Union de 1918, a été déployé ce dimanche au dessus du pont ferroviaire sur la rivière de Prut qui fait la liaison entre la Roumanie et la République de Moldova. Les habitants de la localité de Fălciu, du comté de Vaslui (est de la Roumanie ) espèrent attirer l’attention des autorités de Bucarest et de Chişinău, pour que les ponts routier et ferroviaire enjambant la rivière Prut soient rouverts et qu’un point de passage de la frontière y soit créé. L’organisateur de l’événement, à savoir la plate-forme unioniste « Action 2012 » a choisi la localité de Fălciu parce que c’est là qu’au printemps 1990 avait été dressé un des premiers ponts de fleurs entre la Roumanie et la République de Moldova voisine.



    Handball — La sélection de Roumanie de handball masculin s’est classée troisième au tournoi Yellow Cup de Winterthur, en Suisse, en battant, samedi, la Serbie, score 28-21. Le tournoi a été remporté par la Russie, qui a eu raison des handballeurs suisses, score 30-29. De retour dans le pays, les handballeurs roumains entameront les entraînements en vue du Trophée des Carpates. Cette compétition, qui débutera le 5 janvier 2018, réunira les équipes de quatre pays, à savoir Roumanie, Portugal, Tunisie et Bahreïn. L’équipe roumaine, dirigée par le sélectionneur espagnol Xavi Pascual, se prépare pour le premier tour des qualifications aux Championnats du monde de 2019.



    Tennis – Plusieurs joueuses roumaines de tennis participent au tournoi de Shenzen en Chine, dont le coup d’envoi a été donné ce 31 décembre. A l’épreuve de simple, Irina Begu (34e WTA) a triomphé contre Fangzhou Liu de Chine (148e WTA), score 6-1, 6-2. Au double dames, le duo formé par Irina Begu et Simona Halep s’est qualifié ce dimanche pour les quarts de finale, en battant 5-7, 6-2, 11-9, les Chinoises Xinyun Han et Chen Liang. Simona Halep, n° 1 mondiale, affrontera l’Américaine Nicole Gibbs (110e WTA). Mihaela Buzărnescu (56e WTA), qui en 2017 a grimpé 500 positions, rencontrera la célèbre joueuse russe Maria Charapova, 59e WTA. Monica Niculescu (79e WTA) affrontera une jeune adversaire en pleine ascension, Arina Sabalenka (73e WTA) du Belarus. Match difficile aussi pour Ana Bogdan (105e WTA), qui rencontrera Camila Giorgi d’Italie (80e). Simona Halep est la principale favorite du tournoi qu’elle a remporté en 2015. Elle doit absolument gagner cette année pour garder la première position mondiale.



    Météo — Il fait beau dans le sud et l’est du pays, où les températures sont légèrement plus élevées que la normale saisonnière. Le ciel est couvert dans les régions de l’ouest, du centre et du nord. Des précipitations sous forme de neiges et de giboulées sont signalées en montagne, tandis que sur le sud-ouest du territoire il pleut. Les températures maximales de la journée iront de 0 à 10 . 2° et du soleil à midi dans la capitale, Bucarest.

  • Jurnal românesc – 29.12.2017

    Jurnal românesc – 29.12.2017

    O manifestaţie stradală organizată la Prut în ultima zi din
    anul 2017 şi prima zi din 2018 va avea loc în localitatea Fălciu din judeţul
    Vaslui. Mii de oameni vor marca intrarea în Anul Centenarului Marii Uniri prin
    întinderea unui steag de 100 de metri peste Prut. Autorităţile locale din
    proximitatea Prutului cer Guvernului de la Bucureşti să iniţieze construcţia
    podului de la Fălciu, care face legătura cu Republica Moldova. Podul
    rutier din localitatea vasluiană a fost distrus la sfârşitul celui de-Al Doilea
    Război Mondial, iar cel feroviar a fost scos din uz în urmă cu câţiva ani. După
    acţiunea de la Prut, manifestanţii vor sărbători Revelionul printr-un concert,
    un spectacol de artificii în aer liber şi o masă bogată în bucate tradiţionale
    la Casa de Cultură din Fălciu, unde vor demara evenimentele din cadrul
    Centenarului Marii Uniri. Reamintim că, in
    1918, procesul de constituire a statului naţional s-a încheiat prin unirea cu
    Regatul României a provinciilor istorice cu populaţie majoritar românească
    aflate, până atunci, sub administraţia imperiilor multinaţionale vecine. În
    urma celui de-al Doilea Război Mondial, România pierdea, însă, Basarabia şi nordul
    Bucovinei.






    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni anunță continuarea sesisunii de acordare a finanțării nerambursabile și
    în anul 2018 pentru programele,
    proiectele și acțiunile care au ca scop sprijinirea comunităților românești din
    afara României. Documentația necesară obținerii de finanțare nerambursabilă,
    criteriile de eligibilitate, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească
    aplicanții sunt disponibile în Ghidul
    Beneficiarului
    care poate fi găsit pe site-ul oficial al
    ministerului (www.mprp.gov.ro). Ministerul pentru Românii de Pretutindeni precizează că
    aceste finanţări nerambursabile precum şi alte mijloace de sprijin financiar,
    vor fi făcute în limita bugetului alocat, cu respectarea principiilor liberei
    concurenţe, eficacităţii utilizării fondurilor publice, transparenţei și a
    tratamentului egal. Finanţările nerambursabile se acordă pe baza evaluării
    proiectelor sau acţiunilor de către o comisie de evaluare şi se realizează
    efectiv prin contracte încheiate cu solicitanţii ce au întrunit condiţiile
    cumulative prevăzute în Ghid. În conformitate cu legea, proiectele
    sunt aprobate pe durata desfășurării lor.


    Sindicatul
    Liber al Navigatorilor estimează că peste 12.000, din cei 33.000 de navigatori
    și personal auxiliar navigant, înregistrați oficial, își petrec sărbătorile de
    iarnă, prin muncă, în voiaje internaționale.Liderul SLN, Adrian Mihălcioiu
    susține că navigatorii români sunt recunoscuți ca adevărați profesioniști,
    fiind apreciați pe piața maritimă mondială. Pe de altă parte, el a mai spus că
    pentru navigatori, 2017 a fost un an greu, cu multe probleme grave, vizând salarii neplătite
    cu lunile, abandonarea navigatorilor, accidente de muncă, îmbolnăviri, etc. SLN
    fiind și reprezentant al Federației Internaționale a Transportatorilor se ocupă
    și de cazurile navigatorilor străini care ajung cu navele în porturile
    românești, în probleme precum neplata sau condițiile impropii de muncă. Dacă la
    sfârșitul anului trecut SLN a reușit să recupereze 350.000 de dolari de la
    proprietarii de nave din lume, pentru navigatorii neplătiți la timp, în 2017
    suma a fost de 930.000 de dolari. Dacă în anii trecuți erau înregistrate mai
    multe cazuri de marinari români abandonați și neplătiți în porturile lumii,
    anul acesta a fost un singur caz, în Malaezia, rezolvat de SLN cu ajutorul
    forurilor internaționale.

  • Jurnal românesc – 7.07.2016

    Jurnal românesc – 7.07.2016

    Cea mai amplă campanie de cunoaștere reciprocă a realităților sociale și culturale din România și Republica Moldova se va desfășura pe perioada estivală și va viza experiența directă a cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Startul va fi dat la București vineri, ora 18:00, printr-un flash-mob organizat de Platforma Unionistă Acțiunea 2012 la kilometrul 0, în fața Bisericii Sfântul Gheorghe Nou. Zeci de tineri din Republica Moldova vor fi întâmpinați de unioniștii din Capitală cu drapele tricolore și pancarte cu mesaje despre viitorul comun al celor două state românești. După ce pe parcursul ultimului an, 1000 de primari din România și Republica Moldova au perfectat acorduri de înfrățire și 450 de licee din dreapta Prutului au stabilit parteneriate cu 450 de licee din stânga Prutului, a venit rândul înfrățirii populației din România și Republica Moldova. Sub genericul Vara înfrățește Țara, fiecare persoană din România va avea oportunitatea de a vizita Republica Moldova și fiecare locuitor din Republica Moldova va putea afla tot ce își dorește despre România chiar din teren. Înscrierile pentru înfrățire se fac la adresa http://www.basarabia-acasa.ro/.

    Miercuri 6 iulie
    s-au împlinit 67 de ani de la cel de-al doilea val de
    deportări operate de regimul sovietic împotriva românilor basarabeni, iar la
    Chișinău și în toată Republica Moldova
    au fost coborâte în bernă
    drapelele de stat. Sovieticii au
    deportat peste 35 de mii de
    persoane. Operaţiunea denumită conspirativ IUG/Sud a avut ca scop declarat deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească
    a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor
    germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi
    româneşti, a membrilor partidelor politice, a gardiştilor albi, membrilor
    sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai
    sus . Într-un document oficial, se specifică decizia Guvernului Sovietic ca
    deportarea categoriilor menţionate să se facă pe vecie, operaţiunea să
    înceapă pe 6 iulie şi să se încheie pe 7 iulie 1949. Românii basarabeni
    deportaţi au fost transportaţi în Siberia (Ţinutul Altai, regiunile Kurgan,
    Tiumen şi Tomsk) şi RSS Kazahă (regiunile Aktiubinsk, Kazahstanul de Sud şi
    Jambul). Toate bunurile – casele, utilajele ţăranilor deportaţi – au fost
    transmise colhozurilor, iar o parte din ele au fost furate sau vândute de către
    organele financiare ale raioanelor respective. Mulţi dintre românii deportaţi
    nu au mai revenit acasă, ci au fost împuşcaţi pe drum ori au murit de foame.


    Executivul de la
    Bucureşti a aprobat înfiinţarea unei structuri în cadrul aparatului de lucru al
    Guvernului, numit Departamentul Centenar, ce are ca obiectiv coordonarea, la
    nivel naţional, a pregătirii, organizării şi desfăşurării manifestărilor, a
    acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) şi
    Primului Război Mondial. Departamentul
    Centenar nu are personalitate juridică, se află în subordinea prim-ministrului
    şi este finanţat de la bugetul de stat.


    Profesori români
    de istorie din Ucraina, Republica Moldova, Serbia şi Ungaria participă, până pe
    9 iulie, la o şcoală de vară organizată la Zalău de Academia Română împreună cu
    alte instituţii din România. Şcoala este organizată în parteneriat cu Universitatea
    Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, iar
    finanţator principal este Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de
    Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Guvernului. Această
    manifestare vine în sprijinul profesorilor de istorie care activează în
    comunităţile româneşti din statele din jurul României, în sensul păstrării
    identităţii naţionale – se arată în Programul şcolii de vară, care cuprinde
    conferinţe pe diferite teme din istoria României, susţinute de specialişti din
    Zalău, Oradea, Cluj, Ungaria şi Republica Moldova, dar şi excursii la obiective
    culturale din judeţul Sălaj.


  • Ideea unităţii la români

    Ideea unităţii la români

    Acum 97 de ani, primul război mondial se ducea spre final. Începuse ca o luptă de cocoşi, la nivel de imperii, şi continuase cu o violenţă incredibilă. Mentalitatea oamenilor şi mai ales a împăraţilor şi a politicenilor lor rămăsese la fel, belicoasă, arogantă, absurdă. Doar tehnica evoluase teribil astfel că războiul clasic se transformase într-o eficientă maşină de ucis.



    În Europa, frontierele se mutau la fiecare atac armat, iar oamenii cădeau victime atât altor oameni, cât şi bolilor şi foametei. Imperiul ţarist suferise o Mare Revoluţie comunistă la sfârşitul lui 1917, iar Imperiul austro-ungar se dezintegra pe măsură ce popoarele şi ţările adunate cu forţa în componenţa sa alegeau independenţa. Dispariţia Rusiei din frontul celor ce luptau cu Puterile Centrale a lăsat descoperit flancul est-european al primului război mondial.



    România a fost nevoită să ceară o pace extrem de grea, încercând să păstreze măcar o pâlpâire din fiinţa naţională. Familia regală, parlamentul, guvernul şi armata, cât mai rămăsese, se retrăseseră în Moldova, la Iaşi. La mică distanţă, dincolo de Prut, anarhia ocupa ceea ce fusese Imperiul ţarist. Jumătate din principatul medieval al Moldovei intrase, în 1812, sub stăpânirea Rusiei, iar un secol şi ceva mai târziu, pe fondul prăbuşirii imperiului, românii din Basarabia proclamaseră independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti pe care o constituiseră.



    La începutul anului 1918, liderii basarabeni, adunaţi în Sfatul Ţării, organul deliberativ care conducea la Chişinău, au iniţiat consultări cu regiunile Basarabiei asupra unirii cu România. Sprijinul general pentru această opţiune istorică a făcut ca, la 27 martie 1918, Sfatul Ţării din Chişinău, unde erau reprezentate, alături de românii basarabeni, şi minorităţile naţionale dintre Prut şi Nistru, să voteze Unirea cu România. În favoarea Unirii au votat 86 de deputaţi şi doar 3 — un bulgar şi doi ucraineni — au fost împotrivă. Astfel, Basarabia, acea parte a Moldovei aflată între Prut şi Nistru, şi oamenii care trăiau de secole acolo, a scăpat nebuniei sovietice care a afectat lumea de la Est de Nistru, până la Pacific.



    Bolşevicii, totuşi, nu au uitat niciodată această decizie suverană a românilor din Basarabia astfel că, după doar 22 de ani, Stalin dădea un ultimatum României, în iunie 1940, şi în mai puţin de 48 de ore a ocupat din nou Moldova de la Est de Prut, până la Nistru.



    Revenind la sfârşitul primului război mondial, de acum 97 de ani, dezintegrarea imperiilor a permis şi românilor din alte regiuni să aleagă Unirea cu statul român. În octombrie-noiembrie 1918, românii din Cernăuţi, capitala Bucovinei, au votat, la rândul lor, Unirea cu România. Peste o lună, la 1 decembrie 1918, reprezentanţii tuturor românilor din Transilvania, aflată până atunci în componenţa răposatului Imperiu austro-ungar, s-au adunat la Alba Iulia şi au votat, într-o mare adunare publică, unirea cu România.



    Integrarea noilor provincii cu Regatul României a fost un proces mai de durată dar pentru prima dată se regăseau, în aceleaşi frontiere, cu un singur rege şi o singură capitală, toate regiunile unde românii erau majoritari. Această minune istorică a fost posibilă nu prin forţa armelor ci printr-un proces plebiscitar, cu votul atât al românilor sau al reprezentanţilor lor cât şi al altor minorităţi naţionale.

  • Romania- Moldova, unâ ligâturâ maturâ şi concretâ

    Romania- Moldova, unâ ligâturâ maturâ şi concretâ

    Premierlu a Ripublicâl’ei Moldova, Iurie Leanca feaţi, marţâ, unâ vizita-napandica tu România, prota di anda fu aleptu tu hearea di cap a guvernului di Chişinău. El s-andâmusi, Bucureşti, cu omologlu a lui româ, Victor Ponta, pi cari âlu câlisi ta s-‘liaparti, la 27 di agustu, cându easti yiurtusitâ independenţa a Ripublicâl’ei Moldova andicra di atea di ma ninti URSS (tu 1991), la ahurhearea a lucrărlor di construcţie a gazoductului Iaşi (Romania)-Ungheni (Republica Moldova). La evenimentu va s-l’ia parti şi Guenther Oettinger, comisarlu european ti energie.



    Ia ţi spusi Iurie Leanca : “Escu cândâsitu câ moeabeţli ţi li avum va nâ da izini ca tu 27 di agustu, atumtea cându va s-yiurtusim, Chişinău, Dzuua a Independenţâl’ei, deadun cu domnul prim-ministru ş-cu vinita a comisarlui UE ti energie, s-putem s-dişcl’idem constructia-a gazoductului Iasi – Ungheni”. Pi ningâ interconectarea energheticâ moldo-românâ, cari va s-da cali ti Ripublica Moldova la unâ alternativâ trâ izvurli di energie dit spaţiul CSI, aţel’i doi demnitari zburârâ ş-ti znuearea a niscântor apunţâ pisti sinurlu cu arâulu Prut, apunţâ ţi furâ asparti tu doilu polim mondial.



    Proiectili pi aestă temă pot s-hibâ analizate ş-tu unâ yinitoari andamusi di lucru deadun a guvernilor di Bucureşti şi Chişinău. Si maca dusirâ ma largu un deziderat a ligâturlor bilaterali frâţeşti (Republica Moldova, cu unâ populatie dit cari 65% suntu etniţ romani, reprezintâ, vârâ turlie, teritoriul ali provinţie istoricâ romaneascâ Basarabia), premierl’ii Ponta si Leanca agiumsirâ s-hibâ simfun’I că ligâtura anamisa di Romania si Ripublica Moldova lipseaşti s-treaca di catastisea a declaratiilor muşeati, ţi daima eara griti tu 20 lji an’i dit soni, dimec s-treacâ la lucri salami. Di altâ parti, seflu a Executivlui di Bucuresti nâpoi adusi aminti agiutorlu susto ali Românie ti obiectivili di integrari europeanâ ali Ripublicâ Moldova.



    Diznău, cu minduita a dumniil’ei a lui premierlu Victor Ponta: ”Summitlu UE di Vilnius, dit aestâ toamnâ, va s-hibâ un momentu multu di simasie şi escu pân di mardzinâ cândâsitu câ ti Ripublica Moldova apofasili ţi s-loarâ aclo di partea UE va s-hibâ apofasili nai ma buni. “La summitlu dit capitala ali Lituanie, Ripublica Moldova aşteaptă vulusearea a ahicâsearil’ei di asocieri la UE şi fâtearea moeabeti ti naua hopâ mutrindalui liberalizarea-a regimlui di vizi cu Uniunea. Aşi cum spun doil’i premieri, moeabeţli di Bucuresti furâ pragmatiţi şi scoasirâ tu videalâ existenta-a nâscântor luri comuni cari va s-hibâ ma largu la thimel’ilu, a ligâturlor anamisa di ateali dauâ stati.





  • România-Moldova,  o relaţie matură şi concretă

    România-Moldova, o relaţie matură şi concretă

    Premierul Republicii Moldova, Iurie Leanca a facut, marti, o vizita-surpriza in Romania, prima de la numirea sa in functia de sef al guvernului de la Chisinau. El s-a intalnit, la Bucuresti, cu omologul roman, Victor Ponta, pe care l-a invitat sa asiste, la 27 august, când este sarbatorita independenta Republicii Moldova faţă de fosta URSS (in 1991), la începerea lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi (Romania)-Ungheni (Republica Moldova). La eveniment ar urma să ia parte şi Guenther Oettinger, comisarul european pentru energie. Iurie Leanca : “Sunt convins ca discutiile pe care le-am avut ne vor permite ca pe 27 august, atunci cand vom sarbatori, la Chisinau, Ziua Independentei, impreuna cu domnul prim-ministru si in prezenta comisarului UE pentru energie, sa putem lansa constructia gazoductului Iasi – Ungheni”.



    In afara interconectarii energetice moldo-romane, care va oferi Republicii Moldova o alternativa la sursele de energie din spatiul CSI, cei doi demnitari au discutat şi despre refacerea unor poduri peste raul de frontiera Prut, poduri distruse în cel de-al doilea război mondial. Proiectele pe această temă ar putea fi analizate şi într-o viitoare şedinţă comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău.



    Perpetuind un deziderat al relatiilor bilaterale fratesti (Republica Moldova, cu o populatie din care 65% sunt etnici romani, reprezinta, oarecum, teritoriul provinciei istorice romanesti Basarabia), premierii Ponta si Leanca au convenit că relatia dintre Romania si Republica Moldova trebuie sa treaca de la stadiul declaratiilor frumoase, care nu au lipsit in ultimii 20 de ani, la lucruri concrete.



    Pe de alta parte, seful Executivului de la Bucuresti a reiterat sprijinul ferm al Romaniei pentru obiectivele de integrare europeana ale Republicii.Moldova. Victor Ponta: ”Summitul UE de la Vilnius, din aceasta toamna, va fi un moment extrem de important si sunt absolut convins ca pentru Republica Moldova deciziile adoptate acolo din partea UE vor fi deciziile cele mai bune. “



    La summitul din capitala Lituaniei, Republica Moldova aşteaptă parafarea acordului de acordului de asociere la UE şi discutarea noii etape privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea. Potrivit ambilor premieri, discutiile de la Bucuresti au fost pragmatice si au demonstrat existenta unor puncte de vedere comune care vor sta, in continuare, la baza relatiilor dintre cele doua state.

  • Armata română pe frontul din est

    Armata română pe frontul din est

    România a intrat în cel de-al doilea război mondial în 1941, alături de Germania, atunci când toate eforturile pentru menţinerea păcii se prăbuşiseră. Pe 22 iunie 1941, atunci când armata română, alături de cea germană, a trecut Prutul pentru eliberarea Basarabiei răpite de URSS cu un an înainte, puterile învingătoare din primul război mondial erau ele însele în situaţii disperate. Franţa fusese ocupată în iunie 1940, iar Anglia se apăra cu dificultate în propriul arhipelag de furia Wehrmachtului. România, pedepsită de Hitler pentru politica sa francofilă şi anglofilă, s-a alăturat noii ordini germane a Europei şi a contribuit consistent la eforturile de război.



    Armata română a început ofensiva împotriva armatei sovietice pe un front cuprins între Marea Neagră şi Carpaţii Bucovinei. După o rezistenţă slabă opusă de sovietici, de numai trei săptămâni, trupele române eliberează în întregime cele două provincii Basarabia şi Bucovina de Nord. Pe 27 iulie, Hitler îi trimite mareşalului Antonescu o telegramă de felicitare pentru eliberarea teritoriilor româneşti şi îi cere să treacă Nistrul şi să ocupe Transnistria. Unităţile române continuă alături de cele germane ofensiva antisovietică prin sudul Ucrainei şi ajung, în cele din urmă, la Stalingrad.



    Sublocotenentul Ahile Sari mărturisea în 1993 Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română că, la trecerea prin sudul Uniunii Sovietice, a întîlnit grozăvii care i-au depăşit cu mult imaginaţia: ”Mi-a fost dat să văd pentru prima dată un tren de deportaţi sovietici, nu erau prizonieri, ci familii deportate, probabil în Germania. Atunci am luat contact pentru prima dată cu viaţa aceasta şi cu situaţia dramatică în care se aflau aceste figuri care erau dezumanizate, aveau amprenta foamei şi cu gamelele întinse ne rugau să le dăm ceva de mâncare. A fost o imagine tristă pentru mine, întreg eşalonul de ofiţeri şi soldaţi ne-am repezit către ei şi le-am dat ce am putut prin sârma ghimpată şi în lătratul câinilor de pază de la vagoane.”



    La Stalingrad începea dezastrul armatei române în est. Operaţiunea Uranus a armatei sovietice viza atacarea flancului nordic al dispozitivului german de la Stalingrad care era apărat de trupele române şi maghiare, mai slab echipate decât cele germane şi cu un moral mai scăzut. Beneficiind de sprijinul masiv al blindatelor, pe 19 noiembrie 1942 sovieticii au atacat furibund. Dar românii aveau informaţii şi au cerut germanilor ajutor, care n-a venit însă. Sublocotenentul Ahile Sari îşi aduce aminte de un episod din zilele premergătoare atacului sovietic: “În buncărul unui comandant de batalion a fost adus un prizonier rus care ne-a comunicat că într-o zi sau două începe marea ofensivă sovietică, să fim atenţi şi să ne luăm măsuri. Suntem bine înarmaţi, spunea rusul, cu foarte multe maşini de război. Am raportat eşalonului superior, dar nimeni nu a vrut să creadă că după o lună sau două de lupte, în plină iarnă, se mai poate întâmpla ceva. Asta a fost în ziua de 17. În 19 noiembrie 1942, la ora 4 dimineaţa, a început marea ofensivă de la Don şi Stalingrad.”



    La Cotul Donului, armata română a pierdut peste 300.000 de militari. Notarul Mircea Munteanu, în 1998, îşi aducea aminte de participarea sa la război. A fost rănit, a trebuit să se retragă şi să primească îngrijiri medicale în condiţii extreme. Mărturia sa întăreşte şi alte mărturii care afirmă că şi atunci cînd erai rănit şi, teoretic, în afara oricărui pericol, suferinţele nu se terminaseră: ”Pe malul Donului, în 29 noiembrie a început atacul şi un cartuş mi-a intrat în partea stângă, pe sub claviculă şi lângă omoplat. Şi după ce m-au rănit, m-am retras cu nemţii pe un tanc german. Şi m-am întîlnit cu doi majori care m-au văzut pe tancul acela şi m-au chemat jos să mă duc la dânşii. Le-am spus că pe comandantul plutonului l-au spart ruşii cu baioneta! Pe mine s-au apucat să mă panseze. Şi am ajuns la o fermă, un colhoz, Frunza se numea. Am găsit un sergent şi cum mă durea umărul mi-a dat o pâine şi o cutie de conserve, şi-mi zice să merg către un alt sat unde erau vreo 16 căruţe de la Regimentul 16 infanterie. M-am dus şi am găsit căruţele, dar mă durea umărul cumplit pentru că de la ferma Frunza m-am retras călare pe un cal de la artilerie şi trecând pe câmp, de-a dreptul, era zăpadă. Nu prea mare, dar era frig al dracului şi s-a desprins pansamentul, îmi curgea sînge. Pe cal nu mai mă puteam sui că-mi îngheţaseră bocancii. Nu aveam busolă, nu aveam nimic, mă orientam după lună, nu vedeam nimic. Şi când mergeam, se vede un sat. Ne somează o santinelă română şi o întreb unde găsesc eu un sanitar să mă panseze. Îmi răspunde că este un veterinar. Şi am plecat din nou cu alţi răniţi şi ne-am dus vreo 30 de km mai în dosul frontului. Acolo era o baie de campanie, un spital, şi nemţii ne-au dat hainele, cum erau pline de sânge, la etuvă. Pe urmă a venit un tren, ne-au îmbarcat în vagoane de vite căptuşit cu pături şi ne-au adus până în Polonia.”



    Considerată de istoricii militari drept cea mai sângeroasă bătălie din istorie, la Stalingrad a fost pusă borna care a răsturnat situaţia de pe frontul din est. Dar aceasta este ceea ce ştim noi azi cu certitudine, cei de atunci mai sperau într-un alt deznodământ al istoriei care nu este niciodată complet previzibilă.