Tag: PSD-PNL

  • Evenimentele interne ale anului 2023

    Evenimentele interne ale anului 2023

    Rocada guvernamentalăpremieră în istoria politică democratică a României


    Guvernarea a fost marcată în România, în 2023, de rotativa la nivel de prim-ministru între principalele partide ale coaliţiei, Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, urmată de ieşirea imediată din Executiv a UDMR. Guvernul a fost condus până la mijlocul lunii iunie de liberalul Nicolae Ciucă, acesta cedând apoi funcția de premier, conform înțelegerii vechi de un an și jumătate, social-democratului Marcel Ciolacu. Anul 2023 a însemnat pentru Executiv continuarea îndeplinirii angajamentelor asumate prin PNRR, renegocierea cu Bruxellesul a unor puncte din aest plan, dar şi asumarea în Parlament a unui pachet de măsuri fiscal-bugetare. Acesta vizează, între altele, reducerea risipei bugetare și sustenabilitatea finanţelor ţării pe termen lung, prin eliminarea unor excepţii fiscale, taxarea suplimentară a luxului şi reducerea evaziunii. Scena politică a fost în 2023 una agitată, în condițiile în care miza este uriașă — România va avea, în anul care începe, alegeri europarlamentare, locale, legislative și prezidențiale.



    Încă un an în afara Spațiului Schengen


    Dosarul Schengen, o prioritate majoră pentru România în ultimul deceniu, a marcat și anul 2023, când Bucureștiul a făcut, însă, paşi spre aderare. După negocieri intense, Austria, sigura țară care se mai opunea intrării în Schengen, a acceptat ca România şi Bulgaria să adere la spaţiul de liberă circulaţie cu frontierele navale şi aeriene, din martie 2024. Pentru frontierele terestre nu există o dată certă, dar negocierile vor continua în 2024. La Consiliul European de la mijlocul lunii, Viena avansase ideea că ar accepta Bucureștiul în spaţiul aerian Schengen, iar acesta a cerut un plan clar de aderare, inclusiv pentru cel terestru. România îndeplineşte încă din 2011 toate criteriile de aderare, beneficiază în demersul său de sprijinul instituţiilor europene, care i-au fost recunoscut în mod repetat progresul în domeniul controlului frontierelor, al migraţiei şi azilului – probleme indicate de Austria când a refuzat aderarea şi neconfirmate de documente sau statistici.



    Corupție la nivel înalt


    Scena politică din România a fost zdruncinată în acest an şi de scandalul achizițiilor din pandemie. Fostul premier liberal Florin Cîţu, un secretar de stat şi doi foşti miniştri ai Sănătăţii au fost pusi sub urmărire penală de DNA pentru complicitate la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, aceştia ar fi aprobat achiziţia unui număr mult mai mare de doze de vaccin decât erau necesare şi ar fi creat un prejudiciu statului român de un miliard de euro. Tot într-un caz de corupție, de data aceasta privind achiziția de măști neconforme în pandemie, au fost implicaţi fostul selecţioner al echipei naţionale de fotbal, Victor Piţurcă, fiul acestuia şi Gabriel Ţuţu, directorul Romarm, principala companie naţională de produse militare. Cazuri de coruptie au fost şi în rândul reprezentanţilor autorităţilor publice, dar şi în rândul medicilor, acuzați că luau mită de la pacienți.



    2023 marcat de proteste și mitinguri


    În mai, înainte de vacanța de vară, când erau programate examenele și evaluările elevilor, profesorii au fost în grevă pentru trei săptămâni, situaţie fără precedent în învățământul românesc. S-au raliat mișcării peste 150 de mii de cadre didactice, plus zeci de mii de oameni din personalul didactic şi auxiliar, nemulțumiți de politicile salariale și sociale ale guvernului. Politicienii le-au îndeplinit majoritatea revendicărilor și au adoptat legile Educaţiei, care, spun susţinătorii ei, ar reforma sistemul în profunzime. La baza lor se află proiectul de țară “România educată” pe care președintele Klaus Iohannis, el însuși cadru didactic, și l-a asumat pe parcursul ambelor sale mandate. Grevă a fost și în Sănătate, tot din cauza salariilor mici, dar și a condițiilor de muncă. Tot anul care se încheie a fost presărat cu proteste și mitinguri organizate de sindicatele nemulţumite. Judecători, procurori, magistrați, functionari publici, feroviari, polițiști, silvicultori s-au declarat toți nemulțumiți și au cerut guvernanților să ia măsuri.



    Timișoara — Capitală Culturală Europeană 2023


    2023 a fost Anul Capitalei Culturale Europene — Timişoara (vestul României). Orașul a găzduit peste 2.000 de evenimente la care au participat sute de mii de artiști și vizitatori. Pe lângă evenimente culturale, spectacole, concerte și proiecții de filme în premieră, s-a numărat și expoziția dedicată marelui sculptor român Constantin Brâncuși. Aproape 900 de organizaţii şi peste 3.000 de voluntari s-au implicat în proiect. Între 27 august și 24 septembrie s-a desfăşurat şi a XXVI-a ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu. Considerat unul dintre cele mai importante evenimente internaţionale de muzică clasică la nivel mondial, festivalul a adus în faţa publicului peste 3.500 dintre cei mai renumiţi artişti ai lumii şi peste 40 de orchestre din 16 ţări.



    Succes pentru fotbalul românesc


    A fost un an mai bun pentru fotbalul românesc. După o pauză de opt ani, naţionala de fotbal s-a calificat la turneul final al Campionatului European din Germania. Conform tragerii la sorţi, anul viitor va juca în Grupa E, alături de Belgia şi Slovacia. Iar la minifotbal, România a reușit să câștige primul titlu de Campioană Mondială după ce tricolorii au învins în finală selecționata Kazahstanului. Echipa națională de minifotbal a României este cea mai titrată națională din istoria minifotbalului european, cu 6 titluri continentale și 2 medalii de argint. Cât priveşte tenisul, Simona Halep, dublă câştigătoare de Grand Şlem, la Roland Garros şi Wimbledon, şi fost număr unu mondial, a fost susupendată, în septembrie, pe o perioadă de 4 ani pentru dopaj de Agenţia Internaţională pentru Integritate în Tenis. Sportiva a contestat decizia la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, în Elveţia, iar în februarie va fi audiată.



  • Romania’s Parliament has endorsed the 2024 budget

    Romania’s Parliament has endorsed the 2024 budget

    The ruling Social-Liberal coalition in Romania has imposed its viewpoint and the budget it proposed has been endorsed by the Legislature. The move was preceded by three days of heated debates, often teetering on the brink of indecency. Responsible for the situation were again the representatives of the radical-nationalist and populist group the Alliance for the Union of Romanians, also known as AUR, and which has generally been described by the press and the other parties as belonging to the extremist wing.



    The AUR eventually refused to cast their vote disgruntled with the rejection of their amendments to the daft budget. According to the initiator, the PSD-PNL Executive, the budget, which has been designed on a 3.4% economic growth and a 5% deficit, is investment oriented and based on a concrete plan of budget expenses and a measure package aimed at improving tax collection and effectively fighting tax evasion.



    This budget is for Romanians, the Social-Democratic Prime Minister, Marcel Ciolacu said after endorsement.


    Marcel Ciolacu: “This is not a budget for politicians, but a budget for development. We are covering investments, which are higher than consumption this year as well. And last but not least, taxes arent going to increase next year.”



    The Prime Minister has rejected the allegation of an overrated budget and pledged over 80 thousand new jobs and 5% pay rises in the public sector. Furthermore, the Executive will accomplish all objectives assumed, including the digitization of the National Agency of Fiscal Administration, the Prime Minister pledges.



    The opposition Save Romania Union (USR) has lashed out at the new budget, which they deemed as unrealistic and cast a nay vote. Here is USR president Catalin Drula



    Cătălin Drulă: “Its the second year in a row when you come up with a budget based on overrated incomes and underrated expenses. A gap of at least 8 billion euros and a budget deficit of 130 billion lei – these are the budget coordinates you proposed to Parliament.



    The Liberal MP Florin Roman retorted: “Thats another lie. They say there is no money for investment and we have over 7.1-7.2 % of the GDP for investment. We have the National Liberal Programme Anghel Saligny. The privately administered second pension pillar is growing and nobody is going to touch it.”



    Several thousands amendments have been proposed to the new budget and a few have been endorsed. Some have been proposed by the power and others by the opposition and they will be funded through the redistribution of funds.



    The social security budget proposed by the government has also got Parliament support. Among other things, it provides for pension raises as of January 1st according to the inflation rate of 13.8% and other pension raises to be applied in September, under the new pension law.


    (bill)

  • Noua lege a pensiilor adoptată de deputați

    Noua lege a pensiilor adoptată de deputați

    Proiectul de lege privind sistemul public de pensii a fost adoptat, luni, în procedură de urgenţă, de Camera Deputaților de la București, for decizional, după ce trecuse, anterior, de votul Senatului. În aceeași zi, parlamentarii din comisia de specialitate din Camera Deputaţilor au clarificat o prevedere controversată care ar fi dus la scăderea anumitor pensii după recalcularea prin formula stabilită de noua lege. Au stabilit, de asemenea, că minerii se vor putea pensiona în continuare la 45 de ani.



    Totodată, se vor acorda puncte suplimentare pentru minerii care au lucrat în subteran şi pentru persoanele care au desfăşurat activităţi de cercetare şi exploatare a materiilor prime nucleare. Noua lege prevede, între altele, egalizarea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru femei şi bărbaţi, precum și puncte suplimentare pentru perioadele de cotizare mai mari de 25 de ani.



    Premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, a declarat că noua lege a pensiilor este corectă şi predictibilă, a fost convenită cu Banca Mondială şi Comisia Europeană şi este sustenabilă: “Pensiile anul viitor se vor mări de două ori – o dată la 1 ianuarie cu 13,8% şi prin recalculare.



    Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a spus că prevederile noii legi respectă principiul echităţii şi contributivităţii. În schimb, opoziția şi-a exprimat nemulţumirea pentru modul accelerat în care s-au desfăşurat dezbaterile şi pentru respingerea în totalitate a amendamentelor depuse de USR, AUR şi UDMR.



    Mai mult, aceste formaţiuni consideră că majorarea pensiilor, prevăzută în noua lege, nu are o susţinere financiar-bugetară reală. Antonio Andruşceac, deputat AUR: TRACK “Cum putem să credem că lucrurile acestea, chiar şi în formula pe care aţi propus-o, vor fi duse la bun sfârşit, când n-aţi putut niciodată să ne spuneţi care este sursa bugetară?”



    În replică, premierul a dat asigurări că vor fi găsite resursele financiare pentru majorările promise. Marcel Ciolacu: “Sunt 4.800.000 de pensionari în România. 80% au sub 3.000 lei, 60% au sub 2.000 lei. Statul român trebuie să asigure această resursă. Sunt ferm convins că vom găsi toată suma când vom veni cu legea bugetului”.



    Opoziţia mai susține şi că, în realitate, nu sunt eliminate inechităţile din sistem, iar beneficiarii vor fi tot cei cu pensii mari. Cristian Seidler, deputat USR: “USR îşi doreşte creşterea pensiilor şi un sistem de pensie echitabil, dar spunem nu acestei minciuni legalizate şi a haosului bugetar pe care îl creaţi cu bună ştiinţă”.



    Critici au venit şi din partea deputatului neafiliat Violeta Alexandru, fost ministru liberal al Muncii, care susține că proiectul de lege a generat haos şi teamă, deşi ar fi trebuit să fie cel mai clar dintre subiectele dezbătute de coaliţia de guvernare PSD-PNL. În schimb, social-democratul Marius Budăi, de asemenea fost ministru al Muncii, spune că principiile de la care a plecat noua lege, anume echitate, solidaritate şi respectarea muncii, sunt pe deplin respectate.