Tag: publice

  • Fumatul, interzis în spaţiile publice

    Fumatul, interzis în spaţiile publice

    Din
    17 martie, în România nu se mai poate fuma în spaţiile publice închise. Legea
    antifumat, adoptată în urmă cu aproape două luni, prevede că nu se mai poate
    fuma la
    locul de muncă sau în instituţiile publice, în
    mijloacele de transport în comun şi la locurile de joacă pentru copii. De
    asemenea, este interzis complet fumatul în unităţile sanitare, de învăţământ,
    precum şi în cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi
    private. Nici în magazine, expoziţii sau târguri în spaţiu închis, centre
    comerciale sau pieţe închise nu mai este permis fumatul.

    Un ghid de aplicare a
    legii, publicat miercuri pe site-ul Guvernului de la Bucureşti, precizează că
    alte spaţii în care fumatul este interzis sunt restaurantele, barurile,
    cafenelele, terasele închise sau cluburile, inclusiv cele cu acces
    restricţionat, cazinourile, unităţile cultural-artistice, sportive sau
    recreative. Nici în autogări, gări, aeroporturi sau taxiuri nu se mai poate
    fuma, iar în mijloacele de transport în comun nu se mai poate folosi nici
    ţigareta electronică.

    România a devenit astfel a 94 – a ţară în care fumatul
    este interzis în toate spaţiile publice închise, singurele locuri în care
    fumătorii îşi mai pot aprinde o ţigară în spaţiile publice fiind cele în aer
    liber sau în spaţiile de la locul de muncă fără acoperiş sau cu acoperiş şi cu
    mai puţin de doi pereţi – curte, balcoane deschise, terase sau chioşcuri
    deschise. Excepţie de la legea antifumat fac celulele pentru deţinuţi din
    penitenciarele de maximă siguranţă şi locurile special amenajate din zonele de
    tranzit din aeroporturile internaţionale.

    Persoanele fizice care încalcă legea
    riscă amenzi de la o sută la cinci sute de lei (20 – 120 de euro), iar cele
    juridice de la cinci mii la 15 mii de lei (1100 -3300 de euro). Firmele pot
    primi şi sancţiuni suplimentare, până la suspendarea activităţii, iar angajaţii
    riscă diminuarea salariului pe o perioadă determinată sau chiar desfacerea
    disciplinară a contractului de muncă.

    Previzibil, noua lege a creat tabere,
    fumătorii considerând că sunt discriminaţi. Cei furioşi au avansat şi soluţii
    care le-ar permite să îşi aprindă o ţigară liniştiţi la o masă, în interior, nu
    în ploaie, în frig – mergând de la ideea transformării bodegilor în cluburi
    private în care să se intre pe bază de cartelă de membru sau în centre pentru
    studierea fumatului, aşa cum ar mai fi existat un precedent în Marea Britanie.
    Cei cu simţul umorului propun construirea de camere rotunde, astfel putând să
    fie fentată prevederea referitoare la numărul de pereţi.

    O parte dintre
    fumători cred totuşi că legea este una bună, iar medicii spun că aceasta va
    contribui la scăderea incidenţei bolilor care provoacă cele mai multe decese în
    rândul populaţiei.

  • Raportul „Guvernare deschisă și date publice deschise în România”

    Raportul „Guvernare deschisă și date publice deschise în România”

    In ultimul timp, se vorbește tot mai mult despre guvernare deschisă și date publice deschise. Este vorba despre un drept al cetățenilor de a avea acces la informații de interes public puse la dispoziție de instituții și autorități. Publicarea seturilor de date publice în format deschis reprezintă deja un standard în țările dezvoltate și contribuie la creșterea transparenței guvernării, la limitarea corupției și la dezvoltarea economică.



    Fundația pentru o Societate Deschisă a lansat, recent, raportul Guvernare deschisă și date publice deschise”, o trecere în revistă a principalelor evoluții în implementarea politicilor publice pentru deschiderea guvernării în raport cu cetăţeanul. Raportul arată că în România, guvernarea deschisă nu este respinsă de nimeni, dar nici nu este cu adevărat promovată. Andra Bucur, reprezentanta Fundației pentru o Societate Deschisă: “Raportul ne arată că există premisele unei guvernări deschise în România, dar că lipsesc voința poltică și o cultură a deschiderii, iar recomandările cu care se finalizează acest Raport sunt menite tocmai pentru a consolida guvernarea deschisă în Romănia și pentru a remedia aceste probleme. In cadrul Raportului am definit guvernarea deschisă din perspectiva a trei principii fundamentale după modelul american. Astfel am definit guvernarea deschisă după principiul transparenței care reprezintă accesul la informațiile de interes public. Un al doilea pilon al guvernării deschise este participarea publicului la luarea deciziilor la nivel local și central. Iar un al treilea pilon este colaborarea între instituții publice și cetățeni pentru implementarea măsurilor și a politicilor publice care se poate concretiza prin acorduri și parteneriate public private”.



    România și-a luat angajamentul unei guvernări deschise în noiembrie 2011 cînd a devenit, alături de alte 46 de țări, membră a Parteneriaului pentru o Guvernare Deschisă, o inițiativă internaţională care vizează să pună la dispoziția cetățenilor cât mai multe informații de inters public în mod gratuit, utilizând noile tehnologii. Astfel a fost adoptat primul Plan Național de Acțiune pentru implementarea acestui Parteneriat și a fost introdus conceptul de “date deschise” în Strategia Natională Anticoruptie. În 2013-2014 s-a înființat Departamentul de Servicii Online și Design care e devenit structura responsabilă de implementarea Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă în România, menit să introducă noile tehnologii în activitățile desfășurate de administrația publică. Cu toate acestea, autorii Raportului avertizează că nu există un buget publicat și nu este clar care sunt resursele alocate pentru implementarea acestor activități. De asemenea, a fost lansată platforma data.gov.ro pe care sunt încărcate seturile de date în format deschis de către instituțiile publice pentru reutilizare, doar că nu există încă o procedură de actualizare a datelor sau o obligație de publicare constantă, iar multe dintre date conțin erori, se mai arată în Raportul Fundației pentru o Societate Deschisă. In prezent, în portal sunt publicate aproximativ 158 de seturi de date, de către 29 de instituții publice, cele mai multe fiind publicate de Ministerul Sănătății, urmat de Ministerul de Justiție și apoi de Institutul Național pentru Patrimoniu. Andra Bucur ne dă un exemplu a ceea ce înseamnă accesul la informații: “Primul exemplu pe care l-am ales este o aplicație care agregă date în Londra de la mai multe agenții guvernamentale (Agenția de mediu, Agenția pentru ocuparea forței de muncă) pentru a le arăta cetățenilor care vor să se mute într-o anumită zonă din Londra, care este calitatea vieții acolo, care sunt prețurile apartamentelor, care este rata criminalității, câte școli sau grădinițe există, s.a.m.d. Astfel eu pot să mă duc într-un singur loc unde să văd toate detaliile în momentul în care vreau să mă mut într-un anumit cartier. Această aplicație a putut fi realizată prin reutilizarea seturilor de date disponibile și publicate de autoritățile publice. Acesta este un exemplu de reutilizare a datelor de care beneficiază cetățeanul.”



    Radu Puchiu, secretar de stat la Cancelaria Primului Ministru, coordonatorul Departamentului de Servicii Online și Design, este optimist în privința guvernării deschise în România: “Eu cred că se poate, adică există posibilitatea asta.. Nu cred că orice guvern care ar veni la putere va ignora subiecul “date deschise” (open data). Nu cred. Si nu cred că va ignora conceptul de “guvernare deschisă” pentru că e un curent în care ne-am înscris, suntem în el și am făcut progrese…Referitor la sprijinul politic, eu mi-aș dori, bineînțeles, ca factorii politic cei mai înalţi din țara asta să îmbrățișeze acest lucru. Cred că suntem pe o cale bună”.



    In 2007, 84% dintre proiectele de lege au fost adoptate la nivel local în ședintele publice, iar participarea a fost în medie de 69 de cetățeni. In 2009, 65% dintre companiile europene au accesat website-urile instituțiilor publice pentru informații sau pentru descărcarea unor formulare. In 2013, 5% dintre români au folosit servicii de guvernare electronică în condițiile în care media europeană este de 41%. Pentru 2013 au existat 18.222 de cereri de acces la informații la MAPN și peste 50 de mii de vizite la punctele de informare. Din aceste statistici specialiștii Raportului au dedus că participarea publică este scăzută și că nevoia de informare este tot mai mare.