În această perioadă, numeroşi români care trăiesc sau lucrează în străinătate se întorc în ţară, pentru a-şi petrece sărbătorile de iarnă alături de familie, în timp ce alţii aleg, pentru această vacanţă, destinaţii externe. Pentru evitarea timpilor mari de aşteptare la vamă, peste 4.200 de poliţişti de frontieră sunt la post în fiecare zi. Poliţia de Frontieră recomandă tranzitarea tuturor punctelor de graniţă, astfel încât să se evite aglomeraţia. Există 11 puncte de trecere cu specific rutier la graniţa cu Ungaria — Cenad, Nădlac, Nădlac 2, Turnu, Vărşand, Salonta, Borş, Valea lui Mihai, Săcuieni, Urziceni şi Petea. Şi la frontiera româno-bulgară sunt amenajate puncte de trecere cu specific rutier la Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipniţa, Bechet şi Calafat. Autorităţile amintesc că, pentru cei care vin din Serbia, a fost deschis zilele trecute un nou Punct de Trecere a Frontierei, în dreptul localităţii Moldova Nouă. Poliţia de Frontieră mai recomandă accesarea aplicaţiei trafic online de pe pagina de internet a instituţiei, pentru a afla media timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei.
Partenerii europeni ai Republicii Moldova sunt îngrijoraţi de măsurile întreprinse de actuala guvernare socialistă şi de ritmul lent al reformelor, în special în Justiţie. Declaraţia a fost făcută de vicepreşedintele Parlamentului de la Chişinău, Mihai Popşoi, după reuniunea Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Potrivit corespondentei Radio România la Chişinău, Uniunea Europeană este îngrijorată de politica externă pe care o promovează actualul guvern al Republicii Moldova, de situaţia economică şi cea din domeniul drepturilor omului. Aceste îngrijorări sunt reflectate în Rezoluţia comună adoptată după cea de-a şaptea reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere. Săptămâna trecută, la Strasbourg, eurodeputaţii au condiţionat orice finanţare pentru Chişinău de finalizarea reformelor şi de respectarea separării puterilor în stat. Declaraţia Comitetului Parlamentar de Asociere îndeamnă noul guvern de la Chişinău, dominat de foşti consilieri ai preşedintelui filorus Igor Dodon, să-şi aleagă cu atenţie partenerii de dezvoltare şi notează că prima vizită a premierului Ion Chicu s-a produs în Federaţia Rusă.
Încă două şcoli din sudul Basarabiei au aderat la petiţia privind necesitatea stringentă de renunțare la glotonimul “limbă moldovenească” și de unificare a programei școlare pentru toate instituțiile de învățământ școlar cu predare în limba română din regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odesa. Zeci de profesori de la cele două şcoli, aflate în raioanele Ismail și Sărata şi la care sunt îmatriculaţi sute de elevi, au semnat solicitarea adresată autorităţilor ucrainene, lansată, pe 12 decembrie, de cadrele didactice de la alte patru instituţii de învăţământ. Deputatul Constantin Codreanu, preşedintele comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, le-a solicitat, la rândul său, ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, şi secretarului de stat, şef al Depratamentului pentru Românii de Pretutindeni, Ovidiu Burduşa, să acţioneze prompt, hotărât şi eficient în sprijinul acestei solicitări. Pentru noi nu există limba moldovenească. Cei din România și Moldova vorbesc o singură limbă” – a declarat, recent ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov.
Teatrul Naţional “Radu Stanca” din Sibiu a fost invitat in Japonia, cu piesa “Povestea prinţesei deocheate”, în regia lui Silviu Purcărete, în cadrul manifestărilor culturale din marja Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokyo, de anul viitor. Spectacolul are la bază un scenariu semnat de Silviu Purcărete, inspirat din piesa kabuki a lui Tsuruya Nanboku al IV-lea. “Povestea prinţesei deocheate” a primit trofeul UNITER pentru cel mai bun spectacol al anului 2018 în România, premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă în rol principal acordat Ofeliei Popii şi premiul UNITER pentru cea mai bună scenografie lui Dragoş Buhagiar.
