Radio România Internațional

Tag: punctul de pensie

  • A fost promulgată noua Lege a pensiilor

    A fost promulgată noua Lege a pensiilor

    O
    nouă lege a pensiilor a fost, alături de legea salarizării unitare în sistemul
    public, un pariu major al majorităţii de stânga PSD – ALDE. Aceasta a afirmat mereu
    că doreşte, ca şi în cazul legii salarizării, să facă ordine şi să elimine inechităţile
    din sistem. Vor exista creşteri etapizate ale pensiilor, deoarece noua lege
    prevede o creştere a punctului de pensie care va intra în vigoare treptat, de
    la 1 septembrie anul acesta şi până în 2022. Documentul mai prevede că se
    valorifică toate drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit
    contribuţii – sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare,
    prime, premii şi alte bonusuri. Potrivit noului act normativ, femeile care au
    realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut trei copii
    beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Pensia de urmaş se menţine,
    în plus apare ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din
    pensia soţului decedat. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru
    bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar
    stagiul complet de cotizare este de 35 de ani.

    Fostul ministru al muncii,
    Olguţa Vasilescu, iniţatoarea proiectului, a declarat că speră ca tergiversarea
    legii, care a trebuit să treacă de filtrul Curţii Constituţionale, să nu
    afecteze procesul de recalculare a pensiilor. Lia Olguţa Vasilescu: Sper
    să nu existe niciun fel de întârziere. Este o presiune, într-adevăr, uriaşă şi
    pe cei de la Casa Naţională de Pensii şi vor trebui probabil să se organizeze,
    pentru că nu este foarte uşor ca într-un termen de un an şi jumătate în loc de
    2 ani să te organizezi şi cu o licitaţie pentru soft, să faci şi o recalculare
    pentru peste 5 milioane de pensii, dar aici sigur că depinde foarte mult şi de
    cât de organizaţi sunt ei şi de cum va gândi Ministerul Muncii şi Justiţiei
    Sociale această nouă arhitectura a Casei de pensii.

    Opoziţia de
    dreapta s-a arătat constant preocupată de sursa banilor pentru viitoarele
    pensii majorate, în condiţiile în care nu crede în prognozele economice optimiste
    ale guvernului. Indiferent, însă, de guvernul care va conduce ţara, acesta este,
    acum, obligat prin lege să asigure resursele financiare pentru a putea plăti
    pensiile, spune liderul PNL, Ludovic Orban: Ceea ce ne dorim este ca
    mecanismul de creştere a pensiilor să fie un mecanism anual, aşa cum a fost
    vechea lege a pensiilor, pe care am susţinut-o, iar creşterea pensiei să se bazeze pe date clare, realiste din zona
    economică. Adică orice creştere a pensiei să se bazeze pe, aşa cum scrie în
    lege, compensarea pensiei cu creşterea inflaţiei şi, de asemenea, pensia să
    crească în funcţie de creşterea economică, care se reflectă în indicatorul
    salariu mediu brut pe economie, şi anume să crească pensia anual în funcţie de
    creşterea salariului mediu brut pe economie.     De partea sa, ministrul
    muncii, Marius Budăi, a dat asigurări că bugetul de pensii va intra pe excedent
    până la sfârşitul anului.

  • Noua lege a pensiilor

    Noua lege a pensiilor

    În calitate
    de for decizional în acest caz, Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat noua
    lege a pensiilor din sistemul public, reexaminată, după ce a fost declarată
    parţial neconstituţională de CCR. În document, este prevăzută o creştere treptată
    a punctului de pensie, de la 1.265 de lei (circa 265 de euro) la 1 septembrie,
    anul acesta, până la 1.875 de lei (circa 395 de euro) în 2021. Din anul 2022,
    valoarea punctului de referinţa se va indexa anual cu inflaţia şi 50% din
    creşterea reală a câştigului mediu brut realizat, potrivit proiectului.


    Pensia
    minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul
    respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani primesc 45% din salariul
    minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1%
    din salariu, iar cei cu vechime între 10 şi 15 ani, aflate la pensie la data
    intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar
    pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă la fel câte un procent.


    De
    asemenea, potrivit noii Legi a pensiilor, se valorifică toate drepturile de
    natură salariala pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al
    13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Dacă după
    recalculare, conform adeverinţelor aduse, rezultă o pensie mai mică, atunci se
    pastrează pensia calculată cu o majorare de 10% acordată iniţial. Noua lege prevede
    tot patru categorii de pensii: de limită de vârsta, anticipată, de invaliditate
    şi cea de urmaş.


    Reprezentanţii coaliţiei PSD-ALDE aflate la putere spun că
    prin adoptarea acestei legi se pune ordine în sistem şi dau asigurări că nicio
    pensie nu va scădea odată cu aplicarea noii legi şi că vârsta standard de
    pensionare se va menţine.


    Fostul ministru al Muncii, unul dintre iniţiatorii
    proiectului, deputatul PSD Lia Olguţa Vasilescu: E o lege care creşte pensiile, nu-i sărăceşte pe pensionari. Am văzut că unii au vrut să întărzie
    această lege, dar este foarte important ca din creşterea veniturilor de la
    bugetul de stat să direcţionăm şi către veniturile populaţiei.


    Opoziţia consideră,
    însă, că inechităţile din sistem nu vor fi eliminate. Dan Vălceanu, deputat din
    partea principalului partid de opoziţie, PNL: Aţi spus că toţi pensionarii vor fi avantajaţi şi vor primi pensii mai
    mari. Nu, această lege îi face pe cei care au muncit în condiţii grele să
    primească pensie şi mai mică şi să fie pedepsiţi de această lege, iar cei care
    au muncit mult, de asemenea, să fie dezavantajaţi de această lege şi să nu
    primească o pensie mai mare.


    Criticii noii legi a pensiilor consideră că
    este vorba despre un demers electoral.

  • Măsuri sociale adoptate de Guvern

    Măsuri sociale adoptate de Guvern

    Aprilie
    vine cu veşti bune pentru copiii din România, care din această lună beneficiază
    de alocaţii mărite. Parlamentul de la Bucureşti a votat la începutul lui
    februarie creşterea alocaţiilor de la 84 la 150 de lei pentru copiii cu vărste cuprinse între 2 şi 18 ani, precum şi pentru
    tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi urmează cursurile învăţământului
    liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea
    acestor cursuri. Alocaţiile cresc, de asemenea, de la 200 la
    300 de lei pentru cei mai mici de 2 ani, acelaşi cuantum
    fiind acordat, până la 3 ani, copiilor cu dizabilităţi. Decizia este urmarea
    unui amendament la legea bugetului pe 2019 depus de principalul partid al
    opoziţiei, PNL.

    Ministrul Muncii, Marius Budăi, explică Intră în vigoare ordonanţa pe care
    guvernul a dat-o pentru a putea să fie pusă în practică majorarea de alocaţii,
    însă drepturile aferente lunii aprilie se vor achita în luna mai. Noile
    cuantumuri de alocaţii pentru copii vor fi de 150 şi 300 de lei. 3,6 milioane
    de copii vor beneficia de aceste majorări ale alocaţiilor.     Ministrul a
    anunţat şi că toate pensiile vor fi plătite în perioada 1-15 aprilie, înainte
    de sărbătorile pascale. Marius Budăi a mai precizat, într-un interviu pentru
    Radio România, că procesul de recalculare a pensiilor este în grafic, astfel
    încât peste 30 de mii de decizii de recalculare au fost deja expediate. Este
    vorba despre persoane care au lucrat în grupele I şi a II-a de muncă şi care vor
    beneficia de un punctaj majorat. Adică de foşti angajaţi din aviaţie,
    siderurgie, mineri, foraj, ţiţei şi gaze, transport maritim.

    Marius
    Budăi: Activitatea continuă şi
    până la 30 septembrie, aşa cum prevede legea, toţi cei 100.000 de pensionari
    vor primi acasă deciziile şi vor primi diferenţele de bani şi bineînţeles vor
    continua, de luna următoare, să primească noul cuantum majorat al pensiei. Şi,
    bineînţeles, de la 1 septembrie valoarea punctului de pensie se va majora
    pentru toţi cei 5 milioane de pensionari la această dată, de la 1100 de lei la
    1265, o majorare de 15 procente.

    Nu toţi văd chiar în roz toată situaţia. Fostul
    premier social-democart Victor Ponta, lider al Pro România, partid relativ nou înfiinţat,
    atrage atenţia că împrumutul de 3 miliarde de euro atras recent de guvern are
    cel mai mare cost din istoria ţării şi este destinat cheltuielilor curente şi
    nu investiţiilor majore. Victor Ponta: O să plătim o dobândă de 2,2 miliarde pe parcursul creditului. După
    cum ştiţi, cele 3 miliarde sunt pentru cheltuieli curente. Adică pensii,
    salarii, se duc, nu rămâne nimic în urma lor!     Rămâne doar o datorie de 5,2
    miliarde pe care trebuie să o plătim cu toţii, potrivit lui Ponta.

  • Deputaţii au adoptat Legea pensiilor

    Deputaţii au adoptat Legea pensiilor

    La Bucureşti,
    deputaţii au adoptat, miercuri, noua lege a pensiilor, cu 193 de voturi pentru,
    unul împotrivă şi 14 abţineri. Vor beneficia de pensie de asigurări sociale
    persoanele care au realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani. Cei
    care au cotizat cel puţin zece ani, pot beneficia de pensie doar dacă vor completa
    sumele necesare la Casa Naţională de Pensii pentru diferenţa de cinci ani. Ca
    noutate, persoanele cu handicap grav au fost incluse, alături de nevăzători, în
    categoria celor care pot benefica de pensie dacă au realizat o treime din
    stagiul complet de cotizare. De asemenea, pensia de invaliditate va putea fi
    cumulată cu alte venituri. Documentul mai prevede, tot ca noutate, că femeile
    cu un stagiu minim de cotizare şi care au născut cel puţin trei copii pot ieşi
    la pensie cu şase ani mai devreme. Se păstrează prevederea că soţul
    supravieţuitor poate opta pentru 50% din pensia celui decedat. Noutatea este că
    va putea să-şi păstreze pensia, la care se poate adăuga 25% din pensia soţului
    decedat. Masteratul şi doctoratul sunt introduse ca perioade necontributive
    asimilate stagiului de cotizare, cu condiţia absolvirii cursurilor cu diplomă.

    Iniţiatorul
    legii, fostul ministru al muncii, Olguţa Vasilescu, spune că punctul de pensie,
    în urma creşterii etapizate, va ajunge la 1.775 de lei (circa 385 de euro) în
    anul 2020, şi dă asigurări că nicio pensie nu va scădea ca urmare a
    recalculării. Totodată, punctul de
    pensie va ajunge în 2021 la 1.875 de lei (circa 407 euro), iar din 2022 se va
    introduce punctul de referinţă care va depinde de rata inflaţiei şi de salariul
    mediu brut. Olguţa Vasilescu: ‘Am eliminat contribuţiile sociale din toate
    pensiile şi, de asemenea, am eliminat impozitul din pensiile sub 2 mii de lei.
    Iar la cele peste 2 mii de lei, l-am scăzut de la 16 la 10%. Deci,
    am început încă dinaintea apariţiei acestei legi să corectăm aceste inechităţi    ‘.

    Şi ministrul muncii, Marius Budăi, spune că prin noua Lege vor fi eliminate
    inechităţile pentru persoanele care au avut aceeaşi profesie şi contribuţie,
    dar au ieşit la pensie în perioade diferite. În schimb, liderul deputaţilor PNL
    (opoziţie), Raluca Turcan, susţine că legea a fost intenţionat făcută cu
    prevederi neconstituţionale, pentru a nu intra în vigoare. Raluca Turcan: ‘Aţi
    introdus o uriaşă discriminare în pofida unei decizii a Curţii Constituţionale,
    prin care cereţi stagiul minim de cotizare persoanelor cu invalidităţi. Adică,
    dacă unul dintre dumneavoastră ajunge în stadiu de invaliditate, trebuie să
    aibă contribuţie plătită 15 ani’.     Opoziţia a anunţat că va ataca la Curtea
    Constituţională noua lege a pensiilor. În prezent, în România, sunt peste cinci
    milioane de pensionari, ceea ce înseamnă circa un sfert din populaţia totală a
    României.

  • Jurnal românesc – 16.12.2016

    Jurnal românesc – 16.12.2016

    Şase mandate de parlamentari au fost obţinute în diaspora la alegerile din 11 decembrie – două la Senat şi patru la Camera Deputaţilor. Mandatele au fost adjudecate de PNL, USR şi PMP. La Senat, PNL a obţinut un mandat, acesta revenind lui Viorel Riceard Badea, iar la Camera Deputaţilor tot un mandat – Mihai Alexandru Voicu. USR are la Senat un mandat – Radu Mihai Mihail, iar la Camera Deputaţilor un mandat – Manuel Costescu. PMP are două mandate pentru diaspora la Camera Deputaţilor – Constantin Codreanu şi Doru Petrişor Coliu. În listele electorale pentru votul prin corespondenţă au fost înscrişi 8.889 de alegători. Numărul total al alegătorilor care au votat prin corespondenţă a fost de 4.591. Prezenţa la urne în secţiile de votare din diaspora a fost de 106.038 persoane.



    Punctul de pensie a fost majorat cu 5,25% de la 1 ianuarie 2017 prin Ordonanţă de Urgenţă – a anunţat, joi, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru. Decizia a fost luată în ultima şedinţă de Guvern în care Cabinetul Cioloş a mai putut emite ordonanţe de urgenţă. Astfel, de luna viitoare punctul de pensie creşte de la 871,7 lei la 917,5 lei. Potrivit ministrului Muncii, majorarea se aplică şi pensiilor militare de stat.



    Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat, vineri, suma de 500 milioane euro care va fi acordată României în contul celui de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică. Obiectivul acestui nou program este reformarea anumitor instituţii, crearea de noi locuri de muncă mai bine plătite şi îmbunătăţirea standardelor de viaţă în România. Banca Mondială şi-a deschis biroul în România în anul 1991. Începând de atunci, Banca a furnizat împrumuturi în valoare de peste 10 miliarde dolari americani, garanţii şi granturi în sectoare cum ar fi educaţia, sănătatea, agricultura, mediul, asistenţa socială, justiţia şi transportul.



    Aproape trei sferturi dintre locuitorii din mediul urban vor cheltui între 1.000 şi 3.000 de lei pentru Crăciun şi Revelion, în timp ce aproximativ 18% din aceştia vor avea la dispoziţie o sumă mai mică de 1.000 de lei. Potrivit unui studiu dat publicităţii, o parte semnificativă a bugetului pentru sărbătorile de iarnă va fi destinată cumpărării produselor alimentare şi nealimentare. Astfel, locuitorii din urban vor cheltui, în medie, pentru produsele alimentare 649 lei, iar pentru cele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente) 430 lei. 565 lei este bugetul mediu alocat pentru cadourile oferite celor dragi. Respondenţii care au ales să petreacă perioada sărbătorilor călătorind vor plăti pentru excursii 784 lei, iar pentru ieşirile la restaurant sau în oraş, suma medie alocată va fi de 288 lei.



    Singurul hotel de gheaţă din România, cel de la Bâlea Lac, este deja rezervat integral pentru anul acesta, chiar înainte să fie deschis, inaugurarea urmând să se facă pe 23 decembrie, când aici vor dormi turişti români, britanici şi nemţi. Cine doreşte să se cazeze, are posibilitatea doar după 3 ianuarie 2017 sau în cele 3 iglu-uri care vor fi gata în ianuarie. Tema hotelului din acest an este Cinema ice, ceea ce înseamnă că sculpturile din gheaţă din camere sunt inspirate din cinematografie. Oaspeţii hotelului de la Bâlea Lac vor dormi, în funcţie de preferinţă, în camerele inspirate de peliculele Războiul Stelelor, Hobbitul, Epoca de Gheaţă, Patimile lui Hristos, Mihai Viteazul, Toate pânzele sus, Rocky III, Gladiatorul, King Kong, Titanic, Fălci, Harry Potter şi Dracula. Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac se află la o altitudine de peste 2.000 de metri, în masivul Făgăraş, fiind construit integral din bucăţi de gheaţă scoase din Lacul Bâlea.