Radio România Internațional

Tag: putere

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    INFLATIA. Banca Nationala ali Românieu criscu viniri rata a toclui di politica monetara ti a 6-a oara tru aestu anu, tru gaeretea tra s’ţănă sumu control inflatia. Dobânda clleaie criscu cu 0,75%, la 5,5% pi an, și intră tru lucru luni. Banca centrală apufusi, tutunăoară, s’crească tocurli la credite și la dipozite. Tănearea a unui control susto tră fluxurli di numerar di pi păzarea monetară și mențănearea a nivelurilor actuale a rezervelor minime obligatorii ti pasivele tru valută națională și xeană a bănţăloru sunt, apofasi loati viniri di Banca Națională. Experțălli s’așteaptă la ună rată anuală constantă a inflației tru T3 și la ună scădiari cu preayalea ma amanatu. Tru cirişaru rata ali inflaţie agiumsi la 15,1%.



    DIASPORA Românii ditu diaspora care au tru planu să s’toarnă și să investească tru ună afacere cari creeadză nai ma pţănu 2 năi locuri di lucru pot s’amintă finanțare di până la 40.000 di euro tru cadrul ediției a III-a a programului Start-Up Nation, dimăndă Ministerul a Turismului ditu România. Solicitanțălli a curi start-up creeadză un loc di lucru pot s’llia până la 20.000 EUR. Tra s’aibă hăiri di programul di 4 milioane EUR, solicitanțăllii lipseaşti s’prezinte dovada reședințăllei tru xinătati.



    BUGET. Ună ajustare la bugetlu di stat easti programată stămâna yinitoari tru România, uidisitu cu premierlu Nicolae Ciucă. Ntră altili, hărgili cu bunurile și serviciile va s’hibă ñicurati cu 10% ti cathi un minister. Tutunăoară, va s’hibă faptă ună analiză tra s’asigura coerența ajustarillei bugetare yinitoare și a programelor di finanțare ti România.



    ECONOMIE Est-europenii ahurhiră s’dukească efectele a polimlui ditu Ucraina ma amănatu andicra di mărli economii occidintale, di itia a crișterilor ti tiñiili di cafi mesu di 2 cifre și subvențiiloru filotimi. Tora, ama lipseaşti s’ñicureadză hărgili tra s’agiundză tru capu, să spuni tru ună analiză Reuters, uidisitu cu cari inflația di 2 cifre, creșterea cu piste 15% a păhadzloru la alimente și creaștirea a custuserloru cu energie zñiipseaşti puteaarea di hărgiueari a oamiñiloru tru Europa di Est. Tru Polonia, oamiñilli şi scurteadză vacanțele, cehllii economisesc di mâcă cama puțăn tru căsăbă și căftânda un doilu loc di lucru, kiro tru cari tru Ungaria oamiñilli ancupără ma puțăne alimente și multu ma puține bunuri di ufiliseari pi lingu kiro. Uidisitu cu analiștillli, riscul ca ună inflație cu dauă ţifre să s’tindă până tru 2023, cum și năile estimări revizuite mutrinda zona euro spuni un risc di recesiune.






    GAZ NATURAL. Ună ñicurari di 15% a consumului di gaze naturale la nivelul UE va s’intra tru lucru tru ahurhita a stămânăllei yinitoare, dimăndă președinția cehă a Consiliului UE. Regulamentul fu adoptat oficial, iar textul va s’hibă publicat luni tru Jurnalul Oficial și va s’intra tru lucru a daua dzuă. Prezidintulu ali Comisiei Europene, Ursula von dir Leyen, căftă a statilor membre să s’ndreagă ti nai ma slablu caz di suspendare a furnizarilli di gaze ali Rusie. Statele membre lipseaşti tra ş-asiguripsească di cu kiro 80% ditu necesarlu di iarnă.



    UNTOLD. Cluj Napoca, nord-vestul ali Românie, easti nicukirlu a nai ma aștiptat festival di muzică tru aestă veară, Untold. Evenimentul s’dizvărteaşti pi ma multi sţene, cu piste 200 di artiști români și xeñi, cum și nai ma buni DJ a lumillei, concertânda până dumănică seara. Tema festivalului di anlu aestu easti Templul Lunii”, un concept artistic cari scoati tru vidială comata mitologică ali Transilvanie, vidzută ca tărâm a noaptillei și ali măyie. Dzăţ di standuri vindu alimente, biuturi, strañe și gadgeturi. Organizatorlli s’așteaptă la ediția di estan s’llia parti pisti 400.000 di persoane.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    ARIFUGAT. România condamnă susto călcaria flagrantă di către Rusia a suveranitatillei și integritatillei teritoriale a Ucrainei, cum și a borgiloru a llei internaționale pi thimellilu a nomurlor internaționale, diclară prim-ministrul a Româniillei, Nicolae Ciucă, tru cadrul a discuțiilor ţi li avu marță la Kiev cu omologul a lui ucrainean Dinys Shmyhal. Ciucă dimăndă adză că România ari tru scupo căbilea ti dişcllidiarea noi puncte di triţeari la sinurlu cu Ucraina. Numirul arifugațlor ucraineni cari viniră marți tru România criscu cu 50% andicra di dzuua di ma ninti – spune Inspectoratul General al Poliției di Frontieră. 3.655 di cetăţeni ucraineni intrară tru România la sinurlu a văsiliillei cu Ucraina şi 1.372 la sinurlu cu Republica Moldova. Di la nkisita a aputrusearillei ruse, pe 24 şcurtu, până marță intraă tru România 792.715 cetățeni ucraineni.



    HOLOCAUST. Șasi torțe va s’hibă apreasi tu aesta seară la ceremonia Dzuuăllei Martirilor și Eroilor Holocaustului. Șasi milioane di uvrei fură vătămaţ tru Europa tru kirolu a Holocaustului, nai ma arușinoasă pagină ditu istoria omenirillei, spuni corespondintul Radio România tru Israel. Prezidintulu Isaac Herzog și prim-ministrul Naftali Bennett va s’ţănă discursuri tru memoria victimelor, iara torțile, un simbol ti ateali șase milioane di uvrei cari muriră tru lagărele di concentrare naziste, va s’hibă apreasi di aţelli cari armasiră tu bana dupu Holocaustulu ditu Ungaria, Lituania, Austria, Olanda şi Polonia. Barbel Bas, prezidintulu a Bundistag-ului german, viziteadză tru aestă dimineață Centrul Mondial di Comemorare a Holocaustului Yad Vashem ditu Ierusalim, diadunu cu purtătorul di zboru a Knesset-ului israelian, Mickey Levy.



    PLAN. România ș- tiñisi tuti obiectivele ditu Planul Național di Recuperare și Reziliență (PNRR) pi cari ș-lu lo diadunu cu Comisia Europeană, spune ministrul român ali Economie, Florin Spataru, adăvgânda că atumţea cându yini zborlu di capitolu reforme, născănti lucri lipseaşti s’hibă rianalizate tru yinitoru și cari va s’agiută diadunu cu investițiile la ună iruşi ma mari a economiei românești, cari ari axizearea s’agiungă pi ună creaștere economică di patru ori până tru 2030. Aeastă creaștere va s’hibă di căuli cara va s’tiñisească prinţipiile ditu planul di reziliență și s’finanțeadză fonduri ufilisiti mintimenu. Uidisitu cu ministrulu, păradzlli nu suntu goala oportunitate ţi u dişcllidi PNRR, ama și prinţipiile a reformelor economiţi și administrative și tuti aestea converg cătră ună Românie reindustrializată, după prinţipiile economiillei veardi și prit digitalizare.



    AGIUTORU. Ministrul ApărArillei Vasile Dîncu năpoi adusi tu muabeti agiutorlu a României tră suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainăllei tru cadrul a sinurloru a llei pricunuscuti internațional. Oficialu român lo zborlu tu arada a Grupului Consultativ di Apărare a Ucrainei a curi nicukiru eara marț baza aeriană americană ditu Ramstein, Germania. Dîncu avu ună şcurtă andamasi cu omologul a lui ucrainean, Oleksii Reznikov, pe cari lu asiguripsi di agiutorlu pănu di mardzină a văsiliillei a noastre tră Ucraina și disponibilitatea ta s’aibă un dialog constant și dişcllis câte ori easte ananghi. La Ramstein, SUA și aliațllii a lor ş-loară borgea s’ndrupască Ucraina cu darea echipamente di artilerie grea. Evenimentul s-ţănu la inițiativa secretarului american ali apărarii, Lloyd Austin, și la cari loară parti dzăţ di miniștri ali apărari și șefi di stat major.




    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Colaborarea partidelor la putere

    Colaborarea partidelor la putere

    România post-comunistă nu are tradiţia asocierilor politice durabile. Redutabile în opoziţie, alianţele, coaliţiile, cartelurile încep să scârţâie de îndată ce ajung la putere şi se dizolvă înainte de încheierea mandatului. Orgoliile personale ale liderilor, interesele divergente ale partidelor, incompatibilităţile doctrinare, competiţia pentru distribuirea către clientela politică a dividendelor guvernării, totul concură la despărţiri premature şi răsunătoare. Aşa s-a întâmplat, în anii 90, cu Convenţia Democrată şi, în primii ani 2000, cu Alianţa Dreptate şi Adevăr.



    Nici Uniunea Social-Liberală nu dă semne de sănătate robustă. PSD şi PNL s-au asociat în numele aversiunii comune faţă de preşedintele Traian Băsescu şi faţă de impopularele guverne PDL patronate de acesta. Au preluat puterea în primăvara lui 2012 şi au fost plebiscitate de electorat la sfârşitul aceluiaşi an, când au obţinut circa 70% din mandatele de parlamentar. Teoretic, social-democraţii şi liberalii vor guverna împreună până în 2016, dar, după numai un an, Uniunea începe să se gripeze. În teritoriu, PSD suspectează înţelegeri subterane între PNL şi PDL. La centru, social-democraţii îl acuză pe liderul liberal Crin Antonescu că e în termeni tot mai cordiali cu preşedintele Băsescu. Excedaţi de suspiciunile partenerilor, liberalii au anunţat că doresc o completare a protocolului USL, pentru îmbunătăţirea relaţiilor din coaliţia de guvernământ. Crin Antonescu: Finalul de an a lăsat o impresie generală de dispută şi este de datoria noastră să rezolvăm ce e de rezolvat, să clarificăm ce e de clarificat şi, dacă se poate, ceea ce îmi doresc din tot sufletul şi ceea ce sunt convins că este posibil, să mergem înainte.”



    Purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, a salutat ideea, sugerând că, după modificarea protocolului, acesta ar trebui să fie favorabil partidului său: Raportul dintre principalele partide care alcătuiesc USL este 2 la 1. Ţinând cont de această proporţie şi în teritoriu şi în parlament şi în sondaje cred că, da, putem rediscuta documentele de înfiinţare ale USL.”



    Majoritatea sceptici asupra longevităţii USL, analiştii cred că, indiferent de rediscutarea şi reformularea protocolului, cele două partide nu vor prinde sfârşitul anului împreună. În mai, la europarlamentare, vor avea oricum liste separate, iar în noiembrie, la prezidenţiale, deşi Antonescu e candidatul oficial al Uniunii, toată lumea crede că principalul său concurent va fi şeful PSD, premierul Victor Ponta.