La Bucureşti are loc în perioada 19-21 septembrie Forbes CEE Forum 2023. Prezent la deschiderea evenimentului, Cosmin-Ştefan Marinescu, Consilier Prezidențial — Departamentul Politici Economice și Sociale, a declarat că acum, poate mai mult ca oricând, este momentul să abordăm constructiv, cu deschidere și viziune, provocările și oportunitățile contextului economic post-criză.
Economia globală se confruntă cu încetinirea ritmului de creștere, mai ales pentru economiile avansate, iar așteptările privind consolidarea situației macroeconomice rămân marcate de incertitudini și riscuri. Contextul global rămâne dominat de rate persistente ale inflației, care afectează sever puterea de cumpărare a populației, în timp ce băncile centrale par să fi ajuns la apogeul creșterii dobânzilor de politică monetară. În plus, războiul din Ucraina și criza energetică încă nu par să-și fi epuizat efectele asupra economiei, consideră Cosmin Marinescu.
Pentru România, creșterea economică de 4,7% obținută anul trecut a demonstrat reziliența și potențialul său de progres. Putem conchide că România a traversat destul de bine crizele suprapuse cu care ne-am confruntat în ultimii ani. Criza energetică a fost ținută în frâu, prin măsuri compensatorii, iar creșterea economică ne-a plasat în 2022 pe locul 10 în Uniunea Europeană, urcând 9 poziții față de 2021. Dinamica PIB din prima parte a anului, rămânerea industriei în teritoriu negativ și încetinirea consumului vor atenua estimările inițiale de creștere, însă avansul economic al României va rămâne superior mediei de la nivelul Uniunii Europene Deficitele externe par să fi intrat treptat pe culoarul ajustării, în contextul în care creșterea consumului încetinește semnificativ, a adăugat Marinescu.
În contextul normalizării” prețurilor la energie și prin consecvența politicii monetare, am ajuns la jumătatea anului la inflație de o cifră, dar presiunile inflaționiste sunt în continuare active, în ciuda măsurilor guvernului de plafonare a adaosurilor comerciale la anumite produse alimentare. Datoria publică se menține în limite sustenabile. Date fiind măsurile fiscal-bugetare preconizate, sperăm să se adeverească proiecțiile programului de guvernare actual, care prevede reducerea la 46% a ponderii datoriei publice în PIB la sfârșitul anului 2024, a spus consilierul prezidenţial.
Așteptările în materie de performanță se bazează, în mare măsură, pe investițiile din fonduri europene, realizarea reformelor structurale și rezultate sustenabile ale politicilor fiscal-bugetare. Stabilitatea politică în planul guvernării este o condiție esențială inclusiv pentru parcursul de creștere economică al României, adaugă sursa citată.
România și-a asumat, în prin Planul Național de Redresare și Reziliență, reforme structurale importante, investiții de anvergură, obiective clare privind reducerea evaziunii fiscale, îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat, digitalizarea și modernizarea administrației publice pentru a ține pasul cu vremurile. Toate aceste obiective, cu realizările, întârzierile sau nerealizările lor, se reflectă mai devreme sau mai târziu în bugetul statului. Nevoia de ajustare bugetară este reală, cu implicații semnificative pentru stabilitatea macroeconomică și financiară. România are nevoie de reforme fiscal-bugetare autentice, care să emane din principii și obiective naționale de dezvoltare, mai puțin din calcule electorale ce pot sfârși în contrapunerea unor sectoare sau segmente de contribuabili împotriva altora, a întreprinzătorilor mici contra companiilor mari, sau în perpetuarea unor măsuri fiscale preferențiale — toate acestea fiind incompatibile cu principiul echitații fiscale și al șanselor egale la dezvoltare, a conchis Cosmin Marinescu.
Forbes CEE Forum este un eveniment anual regional organizat în România din 2014 care aduce laolaltă editori din rețeaua Forbes din CEE și EMEA, precum și lideri și personalități internaționale din lumea politică, financiară și de afaceri de pretutindeni.
