Radio România Internațional

Tag: Putna

  • Jurnal Românesc – 01.04.2020

    Jurnal Românesc – 01.04.2020

    Preşedintele Klaus
    Iohannis le-a transmis un mesaj de încurajare sucevenilor, după ce atât
    municipiul reşedinţă de judeţ cât şi opt comune limitrofe au fost plasate în
    carantină. El a afirmat că decizia a fost necesară pentru a limita răspândirea
    infecţiilor cu noul coronavirus. Această măsură a fost luată la timp, a
    fost necesară, decizia autorităţilor este cea corectă, dar, dragi suceveni, nu
    sunteţi singuri, (…) Vom avea grijă ca tot ce este necesar pentru municipiul
    Suceava şi comunele din jur să şi ajungă acolo, a spus preşedintele.
    Klaus Iohannis i-a îndemnat pe locuitorii din zona de carantină să respecte
    măsurile impuse de autorităţi. Respectaţi normele de deplasare,
    respectaţi normele de igienă, respectaţi normele de distanţare socială. Nu
    ieşiţi din casă decât atunci când este absolut necesar. Când vă întâlniţi cu
    alte persoane, evitaţi orice contact fizic (…) Aceste măsuri sunt necesare
    pentru a vă proteja şi pentru a îngrădi răspândirea virusului. Nu uitaţi: suntem
    alături de voi, a declarat Iohannis. Preşedintele li s-a adresat şi
    medicilor români în contextul acutizării epidemiei de COVID-19 în ţara noastră.
    Ştim că vă este greu, dar voi sunteţi în prima linie. Noi toţi ne uităm
    la voi cu speranţă, cu încredere. Sunteţi linia de apărare a populaţiei
    împotriva acestei epidemii, le-a spus preşedintele. El i-a asigurat că
    autorităţile fac tot ceea ce este necesar pentru a le pune la dispoziţie
    materialele de care au nevoie pentru a-şi face meseria în siguranţă.




    Eurodeputatul Eugen
    Tomac a anunţat că autorităţile de la Bruxelles au alocat 75 de milioane de
    euro pentru a asigura repatrierea cetăţenilor din statele membre ale Uniunii
    Europene în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus. UE
    lucrează 24 de ore din 24 pentru a sprijini statele membre să repatrieze
    cetăţenii europeni aflaţi în dificultate în diferite colţuri ale lumii, a
    afirmat europarlamentarul. Potrivit acestuia, contribuţia Comisiei Europeane se
    face în cadrul mecanismului european de protecţie civilă. Eugen Tomac a anunţat
    că a primit multe mesaje din partea
    românilor care se află în Africa, Australia şi America Latină. Vă asigur
    că toate mesajele primite au fost transmise către Ministerul de Externe şi că
    le urmăresc cu multă atenţie. (…) În aceste zile, solidaritatea se manifestă
    prin implicare, a spus acesta. Executivul Comunitar a transmis că 4.384
    de cetățeni europeni au fost repatriaţi de la începutul pandemiei de #COVID19
    până la data de 30 martie şi că aproape 100 de zboruri sunt planificate pentru
    perioada următoare. La rândul lor, autorităţile de la Bucureşti au repatriat
    peste 1.600 de români din Italia, în cadrul unei operaţiuni comune a
    ministerelor Transporturilor şi Afacerilor Externe care i-a vizat pe lucrătorii
    sezonieri şi pe românii aflaţi în situaţii dificile.




    Departamentul pentru
    Românii de Pretutindeni anunţă deschiderea înscrierilor pe platforma Diaspora
    Hub, dedicată românilor din străinătate aflați în dificultate din cauza crizei
    provocate de pandemia de COVID-19. Obiectivul este colectarea de date despre
    românii care locuiesc în străinătate, evaluarea zilnică a stării acestora,
    informarea și oferirea de sprijin. Deşi nu a fost încă lansată, DRP invită
    asociațiile românilor din străinătate, bisericile românești, grupurile de
    acțiune care doresc să îi sprijine pe românii care au nevoie de ajutor sau de
    informații să se înscrie pe platformă prin completarea unui chestionar ce poate
    fi găsit pe site-ul instituţiei mprp.gov.ro. Ulterior acestui moment, românii
    aflați în dificultate vor putea fi ghidați ușor către grupurile care le pot
    oferi ajutor, fie că este vorba despre livrarea unor cumpărături, de asigurarea
    unor servicii de traducere, de informații utile sau alte forme de asistență
    necesară în această perioadă. Mai multe informaţii pot fi găsite la adresa
    diasporahub.ro şi pe pagina de Facebook a Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni.




    Un parastas pentru
    românii uciși în urmă cu 79 de ani la Fântâna Albă a avut loc la Portalul
    Memorial din Mânăstirea Putna. Ca urmare a restricţiilor impuse pentru
    limitarea răspîndirii noului coronavirus, la ceremonie au participat doar
    monahi din obștea mânăstirii. Concomitent, în toate bisericile din
    protopopiatele Hliboca și Storojineț, din Ucraina, au fost trase clopotele timp
    de 15 minute în memoria victimelor, iar preoţii i-au rugat pe credincioşi să
    respecte carantina şi să rămână acasă. Aproape 3.000 de locuitori ai satelor de
    pe Valea Siretului, care au încercat să se refugieze din fosta URSS în România,
    au fost ucişi de trupele sovietice lângă localitatea Fântâna Albă. În memoria
    lor, data de 1 aprilie a fost decretată Ziua Naţională în Memoria Românilor -
    victime ale masacrelor deportărilor, foametei şi altor forme de represiune
    organizate de regimul sovietic în Bucovina, Ţinutul Herţei şi Basarabia. Pentru
    a marca momentul, mânăstirea Putna a pus la dispoziția tuturor, în format
    electronic, primele două volume care au apărut în colecția Destin bucovinean şi
    anume Fântâna Albă – Golgota Neamului și Drama românilor din
    Regiunea Cernăuți: masacre, deportări, foamete în 1940-1941, 1944-1947.
    Cele două texte pot fi descărcate gratuit de pe site-ul putna.ro.

  • Turism rural în Bucovina

    Turism rural în Bucovina

    Situată în nordul
    României, Bucovina este vestită pentru tradițiile și obiceiurile păstrate din
    străbuni, pentru gastronomie, dar și pentru mănăstirile frumos pictate. Însă
    este și destinația amatorilor de turism activ. Vom redescoperi azi Bucovina ca
    destinație estivală. Iar, prima dată, ne îndreptăm spre Marginea. Aici veți
    găsi un muzeu etnografic, amenajat într-o casă veche de peste 100 de ani. Însă
    nu vechimea casei este cea care impresionează, ci costumele populare, țesăturile,
    colierele și, mai ales, ceramica. Veți admira obiecte meșteșugărești și-i veți
    întâlni chiar pe creatori, meșteșugarii, care vă pot face și o demonstrație.
    Corneliu Magopăț este meșter olar. A învățat olăritul de la 7 ani, de la părinți,
    asemenea majorității meșterilor olari din localitate.


    Noi ne deosebim de
    celelalte centre de ceramică prin culoare. Obținem culoarea pe cale naturală,
    fără a interveni cu oxizi sau vopseluri, iar asta ne face unici în România și
    în Europa. În primul rând, asta îi atrage pe turiștii noștri. Apoi, cadrul
    ambiental. Suntem situați într-o regiune frumoasă. Avem expoziții la care
    clienții pot admira produsele noastre, le pot cumpăra. Se pot vizita și
    atelierele, cuptoarele de ardere. Oamenii sunt curioși, iar pe cei care doresc
    să încerce olăritul în atelierul nostru îi putem ajuta, le oferim toate
    indicațiile, creăm împreună niște modele pe care le pot lua și acasă. Se simt
    foarte bine turiștii la noi.



    În fiecare an, apar tot
    mai multe și tot mai diverse oferte care promovează pachetele turistice la
    pensiuni din partea rurală a Bucovinei. În esență, agroturismul sau wellnes-ul
    la țară presupune întoarcerea către natură, consumul de alimente ecologice,
    toate pentru o viață mai sănătoasă. Turismul rural vă apropie de satul românesc
    și de valorile acestuia. Iar dacă meșterii populari bucovineni sunt recunoscuți
    pe plan internațional pentru bijuteriile care au la bază tehnici de realizare
    vechi de sute de ani și transmise din generație în generație, mănăstirile din
    Bucovina sunt la fel de căutate pentru istoria lor bogată și aspectul deosebit.
    Cătălina Velniciuc, consilier superior în cadrul Centrului de Informare și
    Promovare Turistică din Suceava.

    Este prima întrebare a tuturor
    turiștilor care intră la centrul nostru de informare: Unde sunt mănăstirile
    pictate din Bucovina, aflate în mare parte în patrimoniul mondial UNESCO? Cele
    din patrimoniul UNESCO sunt mănăstirile din Arbore, Pătrăuți, Probota de la
    Dolhasca, Sf. Ioan cel Nou din Suceava, Voroneț, Mănăstirea Humorului,
    Sucevița, Moldovița. Deci avem opt mănăstiri UNESCO, toate sunt foarte
    frumoase. Toate sunt construite în a doua jumătate a secolului al XV-lea,
    începutul secolului al XVI-lea. Ele se deosebesc prin pictura murală interioară
    și exterioară, realizată în culori vegetale, care încântă vizitatorul cu
    diverse scene biblice.


    Ne oprim într-una dintre
    mănăstirile care au rezistat vremurilor aproape 500 de ani. Deși e mai puțin
    vizitată decât celebrele Voroneț, Putna, Moldovița, Sucevița și este mai
    retrasă, mănăstirea Probota nu trebuie să lipsească din programul de vizitare
    al Bucovinei. Una dintre măicuțele mănăstirii ne face un scurt istoric.

    Probota este prima mănăstire pictată la exterior. Mănăstirea a fost
    ridicată în anul 1530 și este pictată între anii 1530 – 1532 de către o echipă
    de călugări. Din punct de vedere arhitectural respectă tiparul marilor
    necropole medievale și îmbină cele trei elemente: goticul, care predomină,
    elementele renascentiste și cele moldovenești. În secolul al XIX-lea biserica
    suferă modificări sub administrare greacă. S-a adoptat soluția zugrăvirii la
    exterior, ferestrele pridvorului și ale pronaosului au fost zidite și a fost
    pictată din nou în interior. O dată cu secularizarea averilor mănăstirești, la
    1864, va fi desființată ca mănăstire și va funcționa ca biserică a satului
    Probota până la revoluția anticomunistă din 1989. După această dată devine
    mănăstire de maici, iar din 1993 este inclusă în lista patrimoniului mondial
    UNESCO pentru valoarea arhitecturii.

    După lucrările de restaurare, sub egida
    UNESCO, finanțate în mare parte de guvernele Japoniei și României, se spală
    pictura interioară și se descoperă pictura veche, originală, de la 1532, care
    dezvăluie un program iconografic unic, de excepție, care i-a făcut pe specialiști
    să o declare în anul 2001 cea mai bine păstrată și exactă din punct de vedere
    teologic. Ea corespunde cel mai bine standardelor liturgice și stilului
    artistic al bisericii bizantine. Astfel, în 2001, primește premiul UNESCO
    pentru valoarea picturii interioare. Dacă podoaba exterioară nu se va mai
    admira niciodată așa cum era odată, în ciuda lucrărilor de restaurare, pictura
    interioară este unică.


    Cei care-și doresc o
    vacanță activă și inedită se vor îndrepta către Țara Dornelor. Monica David,
    specialist în comunicare al Asociației de Ecoturism Țara Dornelor, a anunțat
    recent că aceasta va deveni a cincea destinație de ecoturism din România și
    singura de acest fel din Bucovina. Asociația de Ecoturism Țara Dornelor a venit
    în sprijinul turiștilor cu zece pachete de servicii care cuprind activități
    variate în natură: drumeții montane, plimbări cu bicicleta, easy rafting, schi
    de tură, excursii călare.

    Până în prezent, cele mai accesate de către
    turiștii străini provenind în special din Polonia, Cehia, Franța sau Germania,
    au fost tururile ghidate ale Centrului de Vizitare al Parcului Național
    Călimani. Centrul e inovator prin faptul că aduce cultura locului și natura în
    atenția vizitatorilor. La interior sunt oferite expoziții de prezentare a
    Masivului Călimani, cel mai tânăr și mai înalt munte vulcanic din țară. La
    exterior sunt jocuri interactive pentru adulți și copii deopotrivă, sesiuni de
    bird watching și proiecții de filme cu viața sălbatică din parc. Tot în acest
    pachet a fost cuprinsă o vizită tematică pe o potecă pe care un ghid le-a
    oferit turiștilor informații despre merișoare și afine, despre semințe de pin
    sau despre bumbăcariță, o plantă cu putere mare de adaptare, mai rară în
    România.


    Programele de vizitare
    oferite turiștilor sunt foarte variate ca durată și complexitate, iar prețurile
    sunt accesibile tuturor. Acestea sunt descrise cu lux de amănunte pe pagina
    Asociației de ecoturism Țara Dornelor, taradornelor.ro.



  • Der Naturpark Putna im Landkreis Vrancea

    Der Naturpark Putna im Landkreis Vrancea

    Im Naturpark Putna leben große Fleischfresser, Amphibien, Reptilien und wirbellose Tiere, jedoch auch 12 in Europa geschützte Vogelarten. Weil die Habitate größtenteils im Waldgebiet liegen, sind sie übersichtlich und schwer zugänglich, und stellen deshalb ideale Lebensräume für die großen Fleischfresser dar. Die natürlichen Habitate auf dem Parkgebiet sind unterschiedlich: Buchenwälder, alpine und boreale Sträucher, Weiden und alpine Heuwiesen.



    Das bedeutendste Naturschutzgebiet hier ist das Naturreservat Tişiţa. Dieses befindet sich in einer Höhe von 850 Metern und umfasst das mittlere und niedere Becken des gleichnamigen Flußes Tişiţa. Die Tişiţa-Klamme hat ein canyon-artiges Aussehen, mit hohen Felswänden, sie führt aber auch entlang mehrerer Einzugsgebiete. Der Zugang in die Klamme ist dank einer Waldbahn-Strecke möglich. Allerdings gibt es eine eineinhalb Kilometer lange Strecke, die nicht zugänglich ist, weil sie an extrem engen Stellen zwischen 3-10 Metern vorbeiführt, wo mehrere Felsschwellen und steile Abhänge den Zugang unmöglich machen. An manchen Stellen ist der Fluss sehr tief, die Landschaft ist aufgrund der Reliefformen atemberaubend. Das Naturreservat ist insgesamt 4,5 Kilometer lang und damit eines der größten Naturschutzgebiete im Landkreis Vrancea. Beim Parkleiter in Putna Ion Militaru erkundigten wir uns nach den Merkmalen des Gebiets.



    Das Naturreservat Tişita erstreckt sich über 2700 Hektar, hier sieht man den in niedrigster Höhe gedeihenden Edelweiß in Rumänien. Außerdem wächst hier der Gelbe Frauenschuh und eine endemische Schmetterlingsart, die nur in bestimmten Regionen in Rumänien anzutreffen ist, etwa in der Region um Klausenburg und eben hier bei uns. Und als ein Kuriosum, in diesem Gebiet wurden seit 1981 und 1983 Gämsen angesiedelt. Einigen Dokumenten ist zu entnehmen, dass die Gämsen hier wieder angesiedelt wurden, denn ein Archiv des österreichisch-ungarischen Reichs soll belegen, dass die letzte in Tişiţa erlegte Gämse 1902 lebte. Überhaupt leben hier mehrere Grasfresser, etwa der Gemeine Hirsch, dessen Genom sehr gut definiert ist im Vergleich zu anderen Hirscharten in den Karpaten. Und ferner lebt hier die Otter, leider hatten die starken Regefälle von 2005 dessen Lebensräume im Wasser zerstört. Seit diesem Jahr sind wir bemüht, das Habitat zu regenerieren, durch die Einführung der Forelle – das würde die Otter-Population in ein optimales Gleichgewicht bringen. Und überhaupt ist die Tişiţa voll von Forellen. Dann wachsen hier noch die Alpenrose, der Gemeine Flieder und die Trollblume. Die großen Fleischfresser sind der Bär, der Luchs und der Wolf, sehr wichtige Arten auf europäischer Ebene und deshalb gilt das Gebiet als Europaschutzgebiet. Weil es ein relativ abgelegenes Gebiet ist, in dem menschliche Einflüsse kaum zu bemerken sind, ist die Artenvielfalt in einem guten Zustand, ja fast unberührt. Auf dem Parkgebiet gibt es nur zwei Gemeinden.



    Ein weiteres Naturschutzgebiet, das seit 1970 auf der Liste geschützter Gebiete steht, ist die sogenannte Kieferngrube, die sich auf 11 Hektar erstreckt. Das wahre Juwel für den Fremdenverkehr hier sind die prähistorischen Fische, die vor allem Experten anziehen, berichtet Parkleiter Ion Militaru:



    Es ist ein Fossilienreservat. In den Gesteinschichten kann man die Spuren vor Jahrtausenden ausgestorbener Arten erkennen, Fische, Reptilien oder Schnecken. Deshalb wurde hier ein Reservat eingerichtet. Der Zugang ist einfach, es gibt eine touristische Wanderroute. Insgesamt gibt es hier 7 Naturreservate. Der Wald Lepsa Zboina erstreckt sich über 200 Hektar, in diesem Fall ist es ein Blumenreservat. Der Putna-Wasserfall ist ein geomorfologisches Reservat. Den Wasserfall besuchen jährlich ganz viele Touristen, er ist einer der schönsten im ganzen Land. Er ist ungefähr 80 Meter lang, das Wasser staut sich in einem etwa 12 Meter tiefen See. Dann ist hier noch der Coza-Engpass, der infolge natürlicher Phänomene entstand, die Felswände sind schräg angeschnitten und weisen wunderschöne Pastellfarben auf. Dann haben wir das Naturreservat am Goru-Gipfel, das ist auch der höchste Gipfel des Vrancea-Gebirges in 1787 Metern Höhe. Hier und nur hier wächst die Bergkiefer. Und dann ist noch der Rote Berghang auf der Liste, hier spielt die Landschaft des Reservats eine Rolle, infolge von Erosionen sind turmartige Gebilde zu erkennen.



    Ein Förderprojekt der EU hatte den Naturpark Putna als Nutznießer, es ging dabei um die Erhaltung der biologischen Vielfalt des Gebiets. Das Projekt sei 2010 angelaufen und habe drei große Aktionslinien gehabt, berichtet Ion Militaru.



    Zum Einen ging es um eine Bestandsaufnahme aller Pflanzen- und Tierarten, eine Kartenaufzeichnung in den Waldhabitaten, die Schaffung eines Verteilsystems für die Europaarten. In einem weiteren Bereich ging es um die Schärfung des Bewusstseins. Man startete Veranstaltungen für Kinder und Interessierte, die für die Verwaltung unterschiedlicher Waldgebiete zuständig sind. Dann trafen wir auch Verwalter von Jagdgebieten, um zu gewährleisten, dass das geltende Gesetz möglichst gut respektiert wird. Die dritte Ebene des Projekts bezog sich auf die Stärkung der institutionellen Kapazitäten mithilfe von Fortbildungskursen für das Personal oder die Verbesserung der Ausstattung der Verwaltungsgebäude. Der Gesamtwert des Projekts betrug 360.000 Euro, die Laufzeit endete letztes Jahr.



    Eines ist wohl klar, verspricht der Parkleiter: Besucher des Nationalparks Putna im Landkreis Vrancea finden hier wunderschöne Flecken der Natur vor – und anständige Unterbringungsmöglichkeiten in den umliegenden Ortschaften für einen angenehmen Aufenthalt.

  • Le Parc Naturel Putna de Vrancea

    Le Parc Naturel Putna de Vrancea

    Le Parc Naturel Putna de Vrancea se trouve au centre nord – ouest des Monts Vrancea, qui font partie des Carpates de courbure. Sur ses 38.000 hectares, il abrite et conserve une riche biodiversité spécifique à la zone, consistant en grands carnivores, amphibiens, reptiles, poissons, invertébrés, 12 espèces d’oiseaux protégés au niveau européen et la liste se poursuit. Ses habitats forestiers très compacts et inaccessibles sont l’endroit idéal pour les grands carnivores. S’y ajoutent d’autres types d’habitats : forêts de chênes, arbustes alpins, végétation boréale, alpages et prairies de fauche de montagne. Parmi eux, la Réserve naturelle de Tişiţa est l’aire protégée la plus importante du parc. Elle est située à 850 m d’altitude, le long du bassin moyen et inférieur de la rivière du même nom. Les Gorges de Tişiţa ressemblent à un canyon, à hautes parois et zones de plaine, accessibles par la voie ferrée forestière. Un des secteurs des Gorges de Tişiţa est impraticable, car trop étroit : le canyon fait 3 à 10 m d’épaisseur. Quant à la rivière, son eau est profonde par endroits et les paysages sont époustouflants. La Réserve naturelle de Tişiţa s’étale sur 4 km et demi, étant une des zones protégées les plus vastes de la contrée de Vrancea, dans l’est de la Roumanie.

    Quelles richesses recèle cette réserve ? Réponse avec Ion Militaru, directeur du Parc Naturel Putna: «Dans la réserve de Tişiţa, qui compte 2700 hectares, on peut admirer l’edelweiss, qui pousse ici à l’altitude la plus basse de Roumanie. On y trouve également l’orchidée appelée le Sabot de Vénus et une espèce de papillon qui ne vit que dans ce parc et dans la région de Cluj en Transylvanie. S’y ajoute une espèce de rhododendron spécifique des Balkans, le lilas commun et le Trolle d’Europe. Autre curiosité : des chamois, qui ont été amenés dans le parc de Putna en 1981 et 1983. On estime que cet animal a été réintroduit dans ce parc, puisque, selon des documents trouvés dans les archives de l’empire austro-hongrois, le dernier exemplaire de chamois avait été chassé à Tişiţa en 1902. Nous avons également de nombreux herbivores, dont le cerf élaphe qui a des traits génétiques très importants et très bien définis par rapport aux autres populations de cervidés des Carpates. S’y ajoute une riche population de loutres. Malheureusement, les pluies de 2005 ont détruit les habitats aquatiques, mais à compter de cette année, nous y avons réintroduit la truite, pour que la population de loutres puisse garder son équilibre. D’ailleurs, les eaux de la réserve de Tişiţa abondent en truites. Parmi les grands carnivores je mentionnerais l’ours, le lynx et le loup, des espèces importantes à l’échelle européenne. C’est pour elles que la zone a été déclarée site d’importance communautaire. Vu qu’il s’agit d’une zone isolée et à l’abri de l’intervention humaine – il n’y a que deux localités dans la région du parc – de nombreuses autres espèces sont dans un très bon état de conservation.»

    Une autre réserve naturelle protégée depuis 1970 est « Groapa cu Pini » (Le trou aux pins) qui s’étale sur 11 hectares. Et puis, les poissons préhistoriques sont un véritable trésor pour le tourisme de la région, mais aussi pour les chercheurs, affirme Ion Militaru : «C’est une réserve de type fossilifère. Les couches de roches recèlent des traces de poissons, reptiles et escargots disparus il y a longtemps. C’est justement pour protéger ces gisements que la zone a été déclarée réserve naturelle. Elle est facile d’accès, car située près d’un trajet touristique. Au total, le parc de Putna compte 7 réserves naturelles. Parmi elles – la forêt de Lepsa Zboina, une réserve naturelle de fleurs couvrant plus de 200 hectares et la Chute d’eau de Putna, une des plus belles de Roumanie, qui est une réserve géomorphologique. La chute a 80 mètres de hauteur et l’eau forme un lac de 12 mètres de profondeur. Je ne saurais oublier de mentionner la réserve naturelle du Mont Goru, plus haut sommet des monts Vrancea, culminant à 1787 mètres et unique endroit où pousse le pin nain de montagne».

    Pour protéger toute cette biodiversité, le parc naturel de Putna a bénéficié d’un financement européen. Démarré en 2010, le projet a visé 3 grandes directions dont nous parle Ion Militaru : «Dans une première étape, nous avons dressé l’inventaire de tous les éléments de flore et de faune, cartographié tous les habitats forestiers et fait une distribution des espèces d’intérêt communautaire. Autre objectif : éveiller les consciences. En ce sens, aux côtés des responsables de la gestion de différentes zones forestières, nous avons organisé des actions censées sensibiliser les enfants et les élèves à ce patrimoine naturel. Nous avons aussi rencontré les personnes chargées du patrimoine cynégétique, afin de mettre correctement en œuvre la législation en vigueur et de pouvoir gérer de manière équilibrée les ressources biotiques et abiotiques. La 3e direction visait à renforcer notre capacité institutionnelle par le truchement des stages de formation du personnel et à doter notre siège de l’équipement nécessaire. Le projet a été finalisé l’année dernière et sa valeur totale a été de 360.000 euros».

    A retenir donc : un endroit merveilleux, avec des paysages à couper le souffle, qui mérite bien le détour. C’est le Parc Naturel Putna de Vrancea. (Trad. Valentina Beleavski)

  • Putna Nature Park

    Putna Nature Park

    The Putna Nature Park lies in the central north-western part of the Vrancea Mountains, in the Curvature Carpathians. The biodiversity of this park, which stretches on 38 thousand hectares, is impressive. Large carnivores, amphibians, reptiles, fish, invertebrates and 12 species of protected birds can be found here. The forests, extremely compact and inaccessible, are the ideal habitat for large carnivores. Several types of habitat can be found here, ranging from beech forests, to alpine and boreal shrubs and also meadows.



    The Tisita Nature Reserve, located at an altitude of 850 meters, is the most important protected area in this park and includes the middle and lower basin of Tisita River. The Tisita Gorges look more like a canyon, with high rock walls and plain areas. The gorges are highly accessible thanks to a narrow-gauge railway. There is, however, a less accessible area between Small Tisita and Large Tisita, where the gorges are very narrow, from 3 to 10 meters. The water is very deep in places, and the landscape is absolutely beautiful. The nature reserve is 4.5-km long, and is one of the largest protected areas in the Vrancea area. Head of the Putna Nature Park, Ion Militaru, gives us details:



    Ion Militaru: “The Tisita Reserve, the largest one in the park, covering 2,700 hectares, is home to the edelweiss, which can be found here at the lowest altitude in the country. There is also a very rare species of butterfly that lives in few other areas, such as the Cluj area. The chamois was first brought to this place between 1981 and 1983. According to some documents this was in fact the second time this species was brought to this area, because documents have been found in the archives of the Austrian Hungarian Empire saying that the last chamois was shot in Tisita in 1902. We have several species of herbivorous animals. Worth noting is the stag, which has very important and very well-defined genetic features that distinguish it from the other stag populations in the Carpathians. Otters also live here. Unfortunately, the heavy rainfalls in 2005 destroyed aquatic habitats so we are now trying to restore them by reintroducing the trout that the otter feeds on. In terms of flora, the mountain peony, the wild lilac and the mountain kingcup can be fond here. The large carnivores include the bear, the lynx and the wolf, which are important species at European level. That is why this area has been declared a site of community importance. Being a rather isolated area, seldom reached by visitors, all species here are well preserved.“



    Another nature reserve, protected since 1970, is Groapa cu Pini, stretching on 11 hectares. The prehistoric fish species is the areas hotspot for both tourists and experts.



    Ion Militaru: “The rocks in the reserve are rich in fossils. The rock layers bear the marks of some species of fish, reptiles and snakes that went extinct. In order to protect them, the area has been declared a nature reserve. There are as many as 7 nature reserves in this park, and they are easy to get to. The Lepsa Zboina forest covers 200 hectares and is a flower reserve, while Cascada Putnei is a geomorphologic reserve, a very beautiful waterfall, highly appreciated by tourists. It is 80m long and its water forms a lake that is 12m deep. The Coza Gorges on the other hand impress visitors with the pastel colors of the stone layers that were formed following certain natural phenomena. The Goru Mount nature reserve includes the highest peak in Vrancea Mountains. It has 1787 meters and is the only place in the area where you can find juniper trees. There is also Rapa Rosie, the Red Precipice, another nature reserve, with beautiful landscapes and geomorphic structures.



    Putna Nature Park has benefited from a European-funded project designed to help better preserve the areas biodiversity. The project started in 2010 and focused on three directions, according to Ion Militaru:



    Ion Militaru: “First we inventoried all the animal and plant species, we mapped the forest habitats and distributed the species that are important for the community. Secondly, we had an awareness-raising campaign that included various actions with pupils and students and the administrators of various forest areas. We also worked with the managers of game stocks so as to be able to better implement the legislation in force and to manage the local resources in a balanced way. Thirdly, the project focused on strengthening the local institutional capacity by holding training courses for employees and providing the institutions with the technology they need. The budget of the project, which ended last year, stood at 360,000 euros.



    The visitors of the Putna Nature Park in Vrancea will find here a wonderful place to spend their holidays in and relax.

  • Le chiese ”viaggianti” di Romania

    Le chiese ”viaggianti” di Romania


    Numerosissime una volta nelle montagne romene, e in alcuni posti ancora oggi, le chiese di legno si confermano autentici punti di riferimento per la cultura e la civiltà contadina, con un incontestabile valore patrimoniale. Un fenomeno interessante incontrato in Romania è quello delle cosiddette chiese viaggianti, cioè i luoghi di culto in legno traslocati da un posto allaltro.


    Al Museo del villaggio Dimitrie Gusti di Bucarest, un must per ogni turista che visita la capitale romena, vi aspettano le chiese settecentesche trasferite da varie regioni del Paese, dal Maramures (nord) fino allOltenia (sud e sud-ovest). Simili chiese sono state trasferite anche al Museo del villaggio di Sighetul Marmatiei, città del nord del Paese, in provincia di Maramures.


    Sul territorio della Romania, il fenomeno delle chiese viaggianti è riscontrabile in tutte le tre province storiche — Moldavia, Valacchia e Transilvania, spiega per Radio Romania Internazionale la giornalista e poetessa Simona Lazar, appassionata della storia, della cultura, delle tradizioni e dellenogastronomia di ogni angolo della Romania.


    Ci fa da guida, per raccontarci tutto sulle chiese viaggianti, con il contributo del nostro collega Valentin Tigau, giornalista di Radio Romania Internazionale. Quindi, che cosa sono le chiese viaggianti?


    Sono praticamente delle chiese di legno, erette allinizio in un certo posto, e poi traslocate in un altro per varie ragioni. Una era quella di trasformare la chiesa in necropoli principesca, come fu il caso della chiesa costruita nel Trecento a Volovat, nellodierna provincia di Suceava (nord) dal principe moldavo Dragos e trasferita successivamente dal principe Stefano a Putna. Poi, cerano le necropoli vescovili e ne incontriamo una a Timisoara (ovest): nel cortile della Cattedrale cè una chiesetta portata dai Monti Carpazi Occidentali per fare da necropoli vescovile. Un altro motivo per cui le chiese venivano trasferite era quello che un villaggio si sviluppava e si arricchiva, e quindi cresceva anche il numero di abitanti, per cui serviva anche una chiesa più grande. E allora, la precedente chiesa, veniva venduta o donata a unaltra comunità più piccola che ne aveva bisogno. La costruzione veniva smantellata, ogni pezzo veniva segnato, per consentire agli operai di rifarla esattamente nel posto in cui veniva trasferita. Ma le chiese potevano trasferite anche per diventare cappelle in cimiteri, spiega Simona Lazar.


    Una delle più note chiese viaggianti è quella di Volovat, alla quale la nostra ospite accennava prima. Il luogo di culto, costruito dal principe Dragos nel 1346 e trasferita 122 anni dopo a Putna dal principe Stefano, è inclusa nella rosa di decine di chiese costruite dallAthleta Christi, come Papa Sisto IV ha voluto chiamare Stefano in una lettera del 31 marzo 1475, dopo la vittoria del principe moldavo contro i turchi a Podul Inalt, il 10 gennaio dello stesso anno.


    Tutti si chiedono perchè chiamiamo la chiesa di Volovat se si trova a Putna. Appunto perchè è una chiesa viaggiante. La chiesa di Dragos fu eretta nel 1346, a Volovat, come necopoli principesca. Lo indica anche la datazione dendrocronologica di una parte della struttura in legno della chiesa. Come mai si trova a Putna? Perchè nel 1468, quindi 122 anni dopo la sua costruzione, il principe Stefano il Buono, come lo incontriamo nelle cronache del tempo, e non il Grande o il Santo come lo chiamiamo noi oggi, ha traslocato la chiesa in una sola notte, secondo le leggenda, da Volovat a Putna. I segni sui pezzi smantellati sono visibili a tuttoggi sul legno della chiesa. E stata trasferita sulle spalle di bufali, come raccontano sempre le leggende e portata a Putna, dove fu rifatta entro lalba. Si dice che al mattino il principe Stefano abbia pregato allaltare della chiesa, consacrata alla Presentazione della Beata Vergine Maria, ovvero allIngresso della Madre di Dio al Tempio, aggiunge la giornalista.


    Le abbiamo chiesto se lusanza delle chiese viaggianti si è conservata anche in tempi più recenti.


    Una delle più recenti informazioni in tal senso arriva dallo scorso secolo, quando una chiesa di Maieru, che Re Carlo II di Romania aveva portato sul Monte Caraiman (centro), venne trasferita negli anni 60 a Techirghiol, in provincia di Costanza (sud-est della Romania). La chiesa del Monastero di Techirghiol, dove va a pregare tanta gente, che probabilmente ne sa la storia, ha fatto il più lungo viaggio. Ma anche la chiesetta di Horea, leroe romeno di una rivolta contadina di fine Settecento in Transilvania, venne trasferita da Albac, nellodierna provincia di Alba (centro-ovest), alla villa signorile che la famiglia dei Bratianu, che diede tantisssimi politici di spicco, possedeva a Florica, in provincia di Arges, nel sud del Paese. Poi, quando i Bratianu fecero erigere una grande chiesa proprio nel giardino della loro residenza, la chiesetta venne trasferita alle Terme di Olanesti, sempre nel sud, spiega ancora Simona Lazar.


    La nostra ospite svelato che la campionessa delle passeggiate, che ha anche una cuorisità particolare, fu la chiesa del paesino di Prejoaia — Livezi, in provincia di Bacau (est). La chiesa, eretta nel 18esimo secolo, fu trasferita varie volte dal paese di origine Orasa, in vari villaggi di montagna, per arrivare poi, dopo circa 120 anni, a Prejoaia, a due kilometri di distanza da Orasa, quindi dal luogo di nascita. (foto Simona Lazar e Valentin Tigau)