Radio România Internațional

Tag: Qatargate

  • Suspiciuni de corupţie în cazul unui înalt funcţionar al UE. Parchetul European deschide o anchetă

    Suspiciuni de corupţie în cazul unui înalt funcţionar al UE. Parchetul European deschide o anchetă

    Parchetul European a anunţat că deschide o anchetă din oficiu cu privire la estonul Henrik Hololei, fost director general responsabil de transporturi în cadrul Comisiei Europene, imediat după apariţia unui articol în cotidianul francez „Libération”.

    Parchetul a ţinut să afirme că „instituţiile şi organismele” Uniunii Europene „trebuie să îi semnaleze, fără întârziere, orice comportament infracţional pentru care şi-ar putea exercita competenţa” şi a precizat că, în acest stadiu, nu a primit nicio sesizare din partea Oficiului European de Luptă Antifraudă sau a Comisiei.

    Potrivit „Libération”, anchetatorii OLAF ar fi identificat totuşi într-un raport o serie de „recompense” de care ar fi beneficiat Henrik Hololei din partea Qatarului, precum sejururi în hoteluri de cinci stele, uneori cu familia şi sesiuni de shopping.

    Totodată, Henrik Hololei ar fi călătorit, cel mai adesea fără să o declare, de cel puţin 25 de ori pe cheltuiala Qatarului, potrivit „Libération”, în timp ce înaltul funcţionar era responsabil de negocierea unui acord de „cer deschis” cu emiratul, oferind Qatar Airways un acces mai extins la teritoriul european. Acest caz este asociat aşa-numitei afaceri „Qatargate”. Din decembrie 2022, Parlamentul European este zguduit de suspiciuni de corupţie în rândul unor europarlamentari, implicând Qatarul şi Marocul.

    Comisia Europeană a declarat că a acţionat rapid în cazul Hololei, în timp ce ancheta OLAF a fost finalizată în iulie 2024 cu o recomandare de urmărire disciplinară.

    Comisia susţine că a transmis imediat raportul Oficiului de investigaţii şi disciplină, cu mandatul de a începe o acţiune disciplinară, după cum a declarat un purtător de cuvânt al Executivului european.

    Dosarul este, în prezent, în prima fază a unei proceduri predisciplinare – a indicat acelaşi purtător de cuvânt –, care a spus că nu doreşte să speculeze cu privire la rezultatul acestei proceduri interne. Henrik Hololei va fi audiat în cursul acestei etape a procedurii – a precizat Comisia.

    Conform primelor dezvăluiri, acest înalt funcţionar de 54 de ani s-a retras din postul de director general în 2023 pentru o funcţie mai puţin strategică, de consilier politic, pe care o ocupă şi în prezent.

  • Reformarea normelor Parlamentului European privind transparența și combaterea corupției

    Reformarea normelor Parlamentului European privind transparența și combaterea corupției

    La sfârşitul anului trecut, actualitatea politică europeană
    era dominată de un scandal de corupţie în care erau implicaţi oficiali ai
    Parlamentului European. Investigaţia începuse în vara anului trecut, iar în
    decembrie, poliția belgiană a
    efectuat 20 de raiduri la diferite adrese din Bruxelles, confiscând 1,5 milioane de
    euro în numerar, computere și telefoane mobile și punând sub acuzare patru
    persoane, inclusiv pe vicepreşedinta Parlamentului European, eurodeputata elenă
    Eva Kaili. Acest dosar de
    corupţie, numit Qatargate, a vizat acuzaţii la adresa unor membri
    ai Parlamentului European şi a unor lobbyşti care, în schimbul unor mari sume
    de bani, urmau să influenţeze un vot în Parlamentul European în favoarea
    Qatarului, ţara de unde ar fi plecat banii în numerar pentru mită.


    Acest scandal a pus la îndoială transparența, integritatea,
    responsabilitatea și combaterea corupției în instituţiile europene, care au
    luat iniţiative pentru întărirea regulilor. Atrângând atenţia asupra
    diferenţelor legislative ale statelor membre legate de combaterea corupţiei,
    care fac dificile investigaţiile transfrontaliere, comisarul european pentru
    justiţie, Vera Jourova a subliniat că executivul european a prezentat o
    propunere legislativă de actualizare a abordării de drept penal a corupției la
    nivelul Uniunii. Declaraţia a fost făcută într-o recentă sesiune a
    Parlamentului European în care a fost discutat un raport privind recomandările de reformare a normelor
    Parlamentului European privind transparența, integritatea, responsabilitatea și
    combaterea corupției.

    După adoptare, eurodeputata Nathalie Loiseau, din grupul Renew Europe, coraportoare a
    acestui dosar, a subliniat:

    Este un raport important pentru că
    vine după scandalul așa-numit Qatargate și știm ca membri ai Parlamentului
    European că trebuie să recâștigăm încrederea alegătorilor noștri. Vor să vadă
    transparență, integritate, vor să aibă un exemplu în Parlamentul European.
    Așadar, începem cu cele 14 puncte prezentate de președinta Parlamentului
    European, Roberta Metzola. Este un bun punct de plecare, dar nu este suficient.
    De asemenea, ne uităm la ceea ce a propus Comisia pentru un organism de etică
    și, din nou, nu este suficient. Și am decis împreună cu coraportorul şi colegul
    meu Vladimir Bilcik, să mergem înainte și să oferim mai multă transparență
    alegătorilor noștri, dar și mai multă protecție pentru activitatea membrilor
    Parlamentului European. Avem nevoie de mai multă transparență și, în același
    timp, de mai multă securitate, deoarece există interferențe străine care
    încearcă să influențeze deciziile noastre. Știm că în această clădire au acces
    liber mulți reprezentanți străini. Ar trebui să încercăm să controlăm mai mult
    cine vine și la cine merge. Trebuie să fim transparenți. De exemplu, să facem
    un raport în care voi menţiona pe cine am întâlnit. Pot să explic de ce mă
    întâlnesc cu această persoană în Parlamentul European. De asemenea, trebuie să
    ne protejăm atunci când plecăm în străinătate, cu delegații oficiale sau cu o
    misiune de observare electorală. Trebuie să ne asigurăm că reprezentăm poziția
    Parlamentului European. Dacă avem poziții personale diferite, bineînțeles că
    este permis, dar trebuie să spunem clar, este o poziție personală, nu o poziție
    a Parlamentului European. Vrem să fim mult mai severi și să aplicăm mai multe
    sancțiuni dacă sunt călătorii ale oficialilor europeni, plătite de țări străine
    și nedeclarate sau dacă sunt false misiuni de observare electorală.



    Pentru a preveni un alt Qatargate,
    raportul adoptat de eurodeputaţi insistă că regulile și procedurile interne ale
    Parlamentului European trebuie revizuite astfel încât să nu faciliteze un
    potențial comportament ilegal.


  • Noi propuneri europene vizând combaterea corupţiei şi noi evoluţii în scandalul Qatargate

    Noi propuneri europene vizând combaterea corupţiei şi noi evoluţii în scandalul Qatargate

    Adoptarea unui echivalent în Uniunea Europeană al legii americane privind înregistrarea agenţilor străini, în scopul creşterii controlului şi a transparenţei, a fost susţinută zilele trecute, în sesiunea plenară a Parlamentului European, de Monika Hohlmeier, preşedintă a Comisiei europarlamentare pentru control bugetar.

    Statutul ONG-urilor şi al grupurilor de lobby a fost readus în discuţie în contextul scandalului Qatargate ca urmare a rolului jucat de Fight Impunity – o organizaţie fondată de fostul eurodeputat Pier Antonio Panzeri, şi care l-a implicat pe Francesco Giorgi, fost consilier al lui Panzeri şi partenerul Evei Kaili, eurodeputata socialistă elenă aflată în arest şi suspectată că a primit sute de mii de euro reprezentând plăţi ilegale. Fight Impunity ar fi fost folosită ca paravan pentru plăţi ilegale din Qatar şi Maroc către Panzeri, Kaili şi alte persoane pentru a influenţa activitatea Legislativului European. Pier Antonio Panzeri a făcut o înţelegere cu procurorii belgieni pentru a primi o pedeapsă redusă, în schimbul furnizării de probe detaliate ale ilegalităţilor comise de ceilalţi suspecţi în acest dosar.

    Scandalul Qatargate a zdruncinat Bruxelles-ul după ce autorităţile belgiene au percheziţionat locuinţe şi birouri în decembrie anul trecut, pe fondul acuzaţiilor că statul Qatar a dat bani şi cadouri pentru a-şi asigura un tratament favorabil în Parlamentul European, în special în ce priveşte drepturile lucrătorilor din această ţară, criticată adesea pentru încălcarea acestor drepturi.

    În decembrie anul trecut, în cursul unei percheziţii la domiciliul lui Pier Antonio Panzeri a fost găsită suma de 600.000 de euro. Conform presei belgiene, el ar fi primit bani şi din partea Marocului pentru a susţine interesele acestei ţări în Parlamentul European. În total, anchetatorii belgieni au confiscat suma de un milion şi jumătate de euro în bani lichizi, descoperiţi la domiciliile lui Pier Antonio Panzeri şi Evei Kaili, precum şi într-o valiză pe care o avea asupra sa tatăl eurodeputatei elene.

    În paralel, Parchetul financiar de la Atena a deschis o anchetă preliminară pentru luare de mită şi spălare de bani cu privire la eurodeputata Eva Kaili.