Mulți
locuitori din Republica Moldova
sărbătoresc, la 14 ianuarie, Anul Nou după vechiul calendar creștin ortodox . Pe malul stâng al
râului Prut, obiceiul coacerii pâinii și a colacilor reprezintă, la sărbători,
nu doar un moment al reuniunii familiei rurale dar, în zilele noastre, o
resursă folclorică pentru turism. Cu : Svetlana Lazăr – președinte ANTREC,
Silvia Știrbeț – primar, Vera Caminschi, meșter popular.
În luna mai se împlinesc 10
ani de la lansarea Parteneriatului Estic. Iniţiativă a Uniunii Europene,
Parteneriatul Estic a urmărit întărirea cooperării cu şase ţări din Europa de
Est şi din Caucazul de Sud şi anume Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia,
Moldova şi Ucraina. Lansată la Praga, în perioada preşedinţiei semestriale a
Republicii Cehe, această iniţiativă nu a promis aderarea la Uniunea Europeană,
dar nici nu s-a opus unei asemenea perspective. Parteneriatul Estic şi-a propus
să ofere facilităţi comerciale, creşterea mobilităţii şi o integrare mai
profundă cu structurile UE, prin încurajarea şi sprijinirea celor 6 state în reformele lor politice, instituţionale
şi economice bazate pe standardele europene.
Parteneriatul Estic a figurat
pe agenda întâlnirii de săptămâna trecută de la Bucureşti a miniştrilor
afacerilor externe din Uniunea Europeană. A fost o ocazie de a discuta despre
modul în care se pot obţine alte progrese în cadrul acestei iniţiative, a
subliniat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi
Politica de Securitate, Federica Mogherini, care a punctat şi principalele
realizări din aceşti 10 ani:
Dacă ne uităm înapoi cu 10
ani sau dacă ne uităm înapoi numai cu 5 ani, în special pentru Ucraina a fost o
perioadă dramatică, şi îmi amintesc calendarul foarte bine, noi am realizat
atât de multe. Dacă mă uit numai
cu câţiva ani înapoi, nu numai la cei 10 menţionaţi, unele lucruri ar fi fost
imposibil de crezut la momentul respectiv, în special în ceea ce priveşte
Ucraina, dar şi R. Moldova şi Georgia. Am reuşit să îndeplinim principalele
trei obiective la care am decis să lucrăm împreună cu cele trei ţări. Acordul
comercial, care este cel mai avansat pe care l-am putut pune în aplicare,
Acordul de asociere, care ne asigură un cadru pentru schimburi regulate şi
cooperare la nivel politic în diferite sectoare şi acesta se dezvoltă în toate reformele
cerute în aceste ţări de cetăţeni şi toate beneficiile pentru societatea lor,
pentru economiile lor, pentru statul de drept şi liberalizarea vizelor care a
fost mereu în prim-planul agendei pentru cele trei ţări şi care, cred eu, a
adus o schimbare imediată pentru cetăţenii din Ucraina, dar şi din Georgia şi
Moldova.
Şefa
diplomaţiei europene a subliniat că la împlinirea a 10 ani de Parteneriat
Estic, Uniunea Europeană va avea ceva de sărbătorit cu fiecare dintre cei şase
state. Uniunea Europeană nu are acorduri de asociere cu Belarus, Armenia şi
Azerbaidjan, însă există progrese în ceea ce priveşte cooperarea şi reformele
interne. Federica Mogherini a declarat că Uniunea Europeană a dat dovadă de
flexibilitate în a-şi adapta agenda şi nivelul de cooperare cu aceste ţări
plecând de la tipul de relaţie pe care şi-l doreşte fiecare din cele 6 state.
Ortodocşii, greco-catolicii şi romano-catolicii serbează astăzi Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mare. Este una dintre cele mai importante sărbători ale Creştinătăţii, în ziua în care, potrivit tradiţiei religioase, Fecioara Maria s-a ridicat cu sufletul şi cu trupul la Cer. Cum devoţiunea faţă de Fecioara Maria este una cu totul aparte la români, foarte multe biserici şi mănăstiri au primit hramul Adormirea Maicii Domnului, iar în perioada în care catolicii formau majoritatea populaţiei Transilvaniei, foarte multe dintre aceste mănăstiri au devenit locuri de pelerinaj. Cel mai important loc de pelerinaj din România este mănăstirea greco-catolică de la Nicula, aflată la aproximativ cinci kilometri depărtare de oraşul Gherla. Azi, mănăstirea este folosită de Biserica Ortodoxă Română, după ce, în anul 1948, călugării bazilitani, în frunte cu superiorul mănăstirii, Leon Man, au fost arestaţi de Securitate, iar complexul monahal a fost confiscat de autorităţile comuniste.
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a lansat, joi, un îndemn la unitate pentru românii de pretutindeni în lupta lor pentru păstrarea identităţii, subliniind că statul român ar trebui să aloce un buget mai consistent în acest sens. Prezent la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, ministrul de Externe a precizat, într-o declaraţie de presă, că românii pot deveni relevanţi în statele în care trăiesc, doar dacă sunt uniţi. “Mesajul pe care îl am de ani de zile, pentru că lucrez pe această relaţie cu asociaţiile româneşti din jurul României de foarte mulţi ani, este acela de luptă permanentă pentru prezervarea identităţii. Este un lucru pe care în primul rând ei trebuie să îl facă, românii care trăiesc acolo şi adesea în condiţii dificile. Asta presupune mai multă unitate şi nu obosesc să spun acest lucru, mai multă unitate între asociaţiile româneşti, mai puţină competiţie, mai puţine ambiţii personale, mai multă unitate. Pentru că pot deveni relevanţi dacă sunt uniţi în statele respective. Şi, doi, bineînţeles, presupune o acţiune constantă a statului român şi trebuie să recunosc mai mulţi bani alocaţi, mai multe resurse financiare şi aici mai avem de lucru”, a afirmat Titus Corlăţean. Ministrul de Externe susţine creşterea bugetului alocat românilor din afara graniţelor, pe măsură ce apar resurse financiare.
Imigraţia sărăciei din România în Germania este principala temă care preocupă media şi elita politică germană de un an încoace. Catalizatorul migraţiei sărăciei ar fi trebuit să fie ridicarea barierelor pe piaţa muncii la 1 ianuarie 2014. Agenţia Naţională pentru Muncă din Germania a anunţat că teama de o imigraţie în masă a românilor şi bulgarilor în Germania a fost neîntemeiată. Pericolul a trecut şi nu s-a concretizat.
Premierul Victor Ponta a solicitat redeschiderea, în regim de urgenţă, a punctului de trecere a frontierei de la Racovăţ, dar şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei de la Rădăuţi Prut şi Stânca, în contextul în care relaţiile cu Republica Moldova şi Ucraina vor fi intensificate după ridicarea regimului de vize de călătorie pentru cetăţenii celor două ţări. El a declarat joi, la Botoşani, că redeschiderea vămilor este cu atât mai necesară cu cât vizele pentru cetăţenii din Republica Moldova au fost eliminate, iar cele pentru ucraineni sunt pe punctul de a fi eliminate. Acum, şi cu Moldova, şi cu Ucraina o să fim mai buni prieteni decât am fost până acum. Ştiţi că pentru cei din Moldova nu mai e necesară viza de intrare. La fel va fi, foarte în curând, şi pentru Ucraina şi nu avem puncte de trecere a frontierei. Am ajuns acum să putem călători, dar să nu avem pe unde, a afirmat primul-ministru. Victor Ponta a criticat reprezentanţii Ministerului de Finanţe şi pe cei ai Autorităţii Naţionale a Vămilor pentru modul cum derulează fondurile de investiţii în punctele vamale. Foarte greu am reuşit să îi mişc pe cei de la Finanţe şi de la Vamă, care tot timpul fac un raport şi zic că se face, dar nu se face. Important este că cele trei vămi, o să vedem dacă cea de la Rădăuţi Prut putem să o susţinem sau nu, dar celelalte două o să vin şi o să verific eu singur, a mai adăugat premierul Ponta.
Senatorul PSD Mircea Geoană a depus ieri la Parlament o propunere de lege privind drepturile veteranilor din teatrele de operaţiuni. “Legea veteranilor din teatrele de operaţiuni” este inspirată din pachetul legislativ promovat de către preşedintele Barack Obama în SUA — Veterans Act, iar iniţiatorii acestei propuneri legislative consideră că “imensa experienţă acumulată de aceşti oameni poate fi valorificată şi în viaţa civilă prin acordarea de către stat a unor facilităţi — cu nimic diferite faţă de cele existente deja în legislaţie pentru încurajarea anumitor activităţi”. De asemenea, Mircea Geoană afirmă că militari români care au activat în teatrele de operaţiuni au nevoie să ştie că statul român îi va sprijini, odată reîntorşi în ţară, şi prin măsuri “pragmatice”.
Echipa de voluntari a Casei românilor din Elveţia a lansat un nou proiect pentru românii din Elveţia: “Parenting in Zurich” a fost creat ca o platformă suport pentru cei care doresc să împărtăşească idei, sfaturi, experienţe legate de parenting în Elveţia. Grupul are şi rolul de instrument de comunicare pentru eventuale întâlniri legate de parenting, ad-hoc sau planificate. În cadrul proiectului are loc şi un Club de limba română pentru cei mici, unde, timp de aproximativ o oră, părinţii, bunicii şi cei mici se pot familiariza cu cântece şi poezii ale copilăriei, într-un cadru organizat. Următoarea întâlnire din această lună are loc vineri, 22 august 2014.
Alichearea ali Crimeii la Rusia scoasi tru videala subeia că Moscova va s-apufuseasca idyiul purtatic şi andicra di alte ripublit ex-sovietite cari au regiuni separatiste. Ari una niisihaseari maxus tru atea ti mutreasti situaţia ligata di Transnistria, pricunuscu secretarlu di stat adjunctu american tra Europa, Victoria Nuland, aflată, dumanică, tru vizită, Chişinău. Frixea ari la thimel’iu nica si atea dit soni caftari a responsabil’ilor transnistreni cătra Duma Rusă tra s-ndreaga un nom cari s-da izini alichearea a reghiunil’ei di cătra Rusia.
La referendumlu local dit 2006, una largă majoritate a populaţiil’ei ali Transnistriei, cari s-feati ahoryea di facto tru 1992, dupu un conflictu armat, sa spusi tra ampartarea di Ripublica Moldova şi tra intrarea tru componenţa ali Fediratie Rusa. Diplomatlu american spusi Chişinău, că SUA voa s-da ali Ripublica Moldova 10 miliun’I di dolari tra ş-anvartuseadza securitatea a sinurlor, maxus a atilui cu Transnistria majoritar rusofonă, iu Rusia are aradapsit ndaua n’il’I di aschirladz. Moscova spuni că aceşti askirladz asiguripsescu tin’isearea a acordului di irini simnat tru 1994, ama OSCE şi Chişinăulu caftara, ma multi ori arada tin’isearea a acordului adus aminti şi maxus, tradzearea ali ascheri arusa.
Moscova s-plândzi, tru arada a l’ei, că sinurli ali Transnistrie suntu ambudyiusiti di Republica Moldova — tru ascapitata şi di Ucraina — tru apirita, di u ngardeasti libirtatea di minari si udinari a cetăţenilor dit regiuni. Ministurlu rus di Externe, Serghei Lavrov s-andamusi, dumanică, Paris, cu omologlu a lui american, John Kerry tra sa zburasca, nica si tra aesta situatie, tru contextul a crizal’ei ucrainena.
La briefinglu ţanut după bitisearea a moeabaetlor, ministurlu arus a dsescu declara că Moscova şi Washingtonul s-achicasira s-faca gaeret ti bagarea tru lucru a scupolui ambartitat di tuţ, şi dimec un statut maxus ali Transnistrie tru arada a unei Ripublica Moldova unica, suvearana şi neutra – informeadză ITAR-TASS. Lavrov spusi că duchi di partea a interlocutorlor a l’ei achicaseari andicra di aesti gailipseri. Problema ali Transnistrie va s-hiba zburata, dimi şi la una noauă rundă di negocieri tru formatlu 5+2 (Transnistria, Moldova, Ucraina, Rusia, OSCE nica si SUA şi UE – observatori) cari va s-tana tu scurtu chiro.
Armanipsearea: Tascu Lala