Cu 100 de ani înainte ca oamenii să ajungă pe lună, scriitorul francez
Jules Verne, publica în 1865, cartea De la Pământ la Lună, aceasta fiind
aventura a trei oameni care s-au catapultat de pe Pământ, într-un vehicul
similar unui tun, pentru a ateriza pe Lună.
Aceasta este doar una dintre poveştile care ne sunt amintite odată ce păşim
în incinta expoziţiei Space Adventure, de la Bucureşti. Odată intraţi,
întunericul ne conduce într-o descoperire spaţială. Putem trăi senzaţia unui zbor,
văzând printr-un parbriz simulat de navetă spaţială ce ar vedea astronauţii
porniţi să descopere spaţiul cosmic.
Vedem macheta rachetei lui Jules Verne sau imagini din filme făcute după
cărţile sale. Şi asta pentru că, după cum ni se arată şi în expoziţie, unele
dintre scenariile misiunii imaginate de Jules Verne seamănă uimitor de mult cu
activităţile din cadrul programului Apollo, conceput de NASA.
Aflăm apoi cum au apărut pionierii explorării universului, mai întâi tot
din zona fantasticului prin nume precum H.G.Wells şi Herman Oberth. Dar
descoperim şi cum rusul Eduardovich Tsiolkovskz, un autodidact care, inspirat
de literatura fantesy, a învăţat tot ce a putut din diferite domenii ale
ştiinţei care i s-au părut folositoare pentru a te apropia de spaţiu şi a-l
explora. De altfel, acesta a şi lansat ideea că cel mai bun mod pentru
călătoriile spaţiale ar fi o rachetă cu combustibil lichid, hidrogen şi oxigen,
pentru care a gândit diferite sisteme de amestecare.
Tot dintre cercetările de
pionierat, vedem racheta vagonet a lui Von Braun. Iar din exponat în exponat
ajungem până la prima aselenizare şi descoperim colecțiile uimitoare cu sute de
piese ale US Space and Rocket Center, ilustrând obiecte ale cosmonauților
folosiți în misiunile speciale ale NASA, roci de lună colectate în timpul
descoperirilor, costume ale unor adevăraţi astronauţi și copiile reale ale rachetelor
și capsulelor spațiale. Aspecte serioase, dar şi aspecte comice, precum o crosă
de golf, gândită de comandantul Apollo 14, Allan B Sheaerd, cu care acesta a
lovit două mingi de golf pe lună, completează informaţiile fel de fel.
Şi dincolo de suprafața de peste 2.500 de metri pătrați în care puteţi
aduna informaţii, există şi o zonă destinată celor ce vor să descopere cum este
să te ascunzi în costumul unui astronaut, să îţi testezi abilitățile într-o tabără
de antrenament sau să conduci o navă spațială reală.
Nicolae Cioca a venit la expoziţie cu nepoţii, pentru că: Au văzut la televizor, au văzut afişul pe stradă şi m-au rugat să îi
aduc. Sunt entuziasmaţi! Au fost aici şi mai vor o dată. Vrea în avion băiatul,
i-a plăcut mult şi am mai luat un jeton, ca să mai meargă o dată. Acum sunt la
simulator.
L-am întrebat pe Nicolae Cioca dacă ar recomanda această experienţă şi
altora, adulţi şi copii: Normal! E ceva deosebit. Chiar nu mă
aşteptam să văd aşa ceva.
Şi pentru că în simulatorul care se învârtea în toate direcţiile, copiii
chiar păreau să se distreze, am invitat-o pe Alina Savu, îndrumător pe
simulatoare să ne povestească ce putem experimenta aici: Voi prezenta în prima
fază simulatorul 5D , 5 Degree Spinner, cele cinci grade de libertate sau un
simulator de gravitaţie zero, menit să le arate celor mici cât de grea poate să
fie o misiune, când nu dispunem de stabilitatea oferită de gravitaţie şi
totodată să şi simtă acea stare de plutire, pe care o au astronauţii.
De
asemenea, aici mai avem şi Multi Axis Trainer, potrivit şi pentru cei mici şi pentru
cei mari, pentru că peste o înălţime de 1,35 metri se pot da şi cei mici, şi
care simulează starea de panică în care pot să intre astronauţii atunci când
pierd controlul navei, atunci când părăsesc stratul nostru atmosferic şi odată
cu fricţiunea aerului pot să se producă acele turbulenţe.
Avem simulatorul de
avioane de luptă, aici pot simula şi mersul cu un avion, dar totodată şi o
luptă în aer. Pentru că avem aceste simulatoare care sunt conectate în serie,
pot concura unii cu ceilalţi. Avem şi simulatoarele VR, de realitate virtuală,
în care pot experimenta o călătorie spaţială, într-o navetă, în care ei pot să
vadă stelele planetele, văd o nebuloasă, o gaură neagră. Avem de toate pentru toată
lumea.
Şi tot de la Alina Savu am aflat cum se simt cei ce încearcă simulatoarele: Majoritatea sunt foarte încântaţi, sunt curioşi şi nerăbdători să le
încerce pe fiecare, chiar şi cei foarte micuţi, de cinci ani, de exemplu, ar
vrea să se dea cu Multi Axis Trainer, care efectiv te învârte pe toate axele.
Au o reacţie pozitivă referitoare la fiecare dintre simulatoare. Chiar şi
părinţii!
Iar dacă vă mai spun că până şi costumele
îndrumătorilor pe simulatoare sunt cele aleviitorilor astronauţi care sunt antrenaţi la Space and Rocket Center
Alabama, cred că v-am convins să nu rataţi o astfel de experienţă, ce poate fi
gustată până la jumătatea lunii octombrie, la Bucureşti.