Tag: rachete

Reuniţi la începutul acestei luni în Luxemburg, reprezentanţii ţărilor membre ale Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) au ajuns la ceea ce au numit “un acord istoric” vizând construirea unei noi rachete, Ariane 6. Este vorba despre un vehicul spaţial mai competitiv decât modelele precedente şi care ar urma să fie lansat în 2020, misiunea sa incluzând lansarea de sateliţi ştiinţifici sau sonde spaţiale, precum şi plasarea de sateliţi de telecomunicaţii sau pentru televiziune, spre exemplu.

Pentru aceasta, Europa s-a angajat la o finanţare de patru miliarde de euro, sumă care include construirea unei noi baze de lansări spaţiale în Guyana franceză şi dezvoltarea unui lansator de talie mică. În total, Uniunea Europeană are prevăzut un buget global pentru lansatoarele sale spaţiale de opt miliarde de dolari, pentru următorii zece ani. Obiectivul este de a face faţă unei concurenţe tot mai puternice pe piaţa internaţională a lansărilor de sateliţi.

În prezent, compania privată americană SpaceX lansează sateliţi cu ajutorul rachetelor Falcon 9 la preţuri cuprinse între 49 şi 68 milioane de Euro, iar China şi India vor fi competitori serioşi în deceniul următor. China a reuşit să ajungă pe Lună cu Iepurele de Jad, iar India a plasat sonda spaţială Mangalyaan pe orbita planetei Marte la costuri de 10 ori mai mici decât cele făcute de NASA pentru misiunea MAVEN. “Este un mare succes”, a declarat Jean-Jacques Dordain, directorul general al agenţiei, amintind că acordul a fost obţinut după mai multe luni de negocieri în cadrul ESA, în special între Franţa şi Germania, care vor fi principalii contributori la realizarea proiectului. Parisul s-a angajat să asigure 52 %, iar Germania 22 % din costurile necesare pentru Ariane 6.

Intrată în uz în 1996, actuala rachetă, Ariane 5, a reuşit să acapareze 50% din piaţă în sectorul lansărilor de sateliţi, realizând până acum cu succes 62 de misiuni. Ariane 6 ar urma să încorporeze mai multe tehnologii dezvoltate de partenerii europeni, obiectivul principal fiind realizarea unei rachete modulare care să poată fi configurată în funcţie de necesităţile fiecărei misiuni. Iar între aceşti parteneri se numără şi România, care a încheiat în 1992 primul acord cu Agenţia Spaţială Europeană, iar din ianuarie 2011 este membră a ESA – organizaţie internaţională cu sediul la Paris şi 20 de ţări membre — Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania şi Suedia. Alături de participarea la dezvoltarea rachetei Ariane 6, la recenta întâlnire de la Luxemburg, România s-a alăturat partenerilor europeni în finanţarea Staţiei Spaţiale Internaţionale, prin intrarea în acest program Bucureştiul devenind co-proprietar al Staţiei, alături de alte 11 state europene, precum şi de partenerii internaţionali – SUA, Canada, Rusia şi Japonia. Potrivit ministrului delegat pentru cercetare, Mihnea Costoiu, acceptarea României în acest program este o şansă pentru industria spaţială românească.

Fostul cosmonaut Dumitru Prunariu, în prezent membru în Consiliul de Administraţie al Agenţiei Spaţiale Române, a explicat pentru Radio România importanţa acestui lucru: Beneficiile sunt de a putea efectua experimente proprii, care, valorificate la nivel european, pot să aducă beneficii nu numai ştiinţifice, dar şi materiale la un moment dat, importante pentru România. De asemenea, faptul că suntem prezenţi acolo, intrăm într-un alt club de decizie asupra a ceea ce se întâmplă cu staţia spaţială internaţională într-un viitor ceva mai îndepărtat. Acel procent ne ofertă posibilitatea ca în limita lui să facem noi propuneri şi să utilizăm în folosul României acea parte de staţie spaţială internaţională.”

Implicarea României în aceste programe este o dovadă a faptului că potenţialul românesc în cercetare şi inovare începe să producă rezultate concrete şi că investiţiile în acest domeniu sunt legitime şi justificate”, spun responsabilii români.

Potrivit preşedintelui Agenţiei Spaţiale Române, Marius-Ioan Piso, Staţia Spaţială Internaţională va reprezenta un laborator excelent pentru a testa tehnologii pentru misiuni spaţiale pe orbită joasă, dar şi pentru misiuni de explorare a Sistemului Solar. Care sunt următoarele proiecte ale ESA la care va participa şi România?

Marius-Ioan Piso: Vor fi câteva misiuni. Sunt misiuni cum este Proba-3, care va realiza în spaţiu un telescop cu lungimea de 144 de metri, care va fi utilizat pentru detecţia potenţialelor obiecte periculoase care vin dinspre Soare, adică proiectul respectiv va oculta Soarele. Este un alt proiect care presupune orbitarea unui asteroid dublu şi deflecţia uneia dintre componentele asteroidului, în care România va avea o contribuţie foarte serioasă, 40-45%.”România poate fi un jucător important şi pe piaţa nanosateliţilor cu scop comercial, cu rol din ce în ce mai important pentru aplicaţii spaţiale şi terestre. Primul experiment spaţial cu participare românească a fost realizat în 1972, prin Programul Intercosmos, iar în 1981, pe 14 mai, România trimitea primul cosmonaut în spaţiu, Dumitru Prunariu, fiind cea de-a 11-a ţară din lume care reuşea acest lucru.