Radio România Internațional

Tag: Rada Suprema

  • Jurnal românesc – 03.05.2019

    Jurnal românesc – 03.05.2019

    Ministerul
    britanic de Interne a anunţat că peste 600.000 de cetăţeni europeni au
    solicitat, până în prezent, statutul de rezident în Regatul Unit pentru a putea
    să rămână în această ţară după ieşirea din Uniunea Europeană, scrie publicaţia
    The Guardian. Printre aceştia se numără şi aproape 38.000 de români. Europenii
    care doresc să rămână în Marea Britanie au obligaţia de a solicita acest statut
    de rezident până în iunie 2021 în cazul în care Acordul pentru Brexit va fi
    adoptat. Dacă însă ieşirea Marii Britanii din UE se va produce fără un acord,
    atunci termenul pentru depunerea solicitării va fi decembrie 2020. Ministerul
    de Interne de la Londra a declarat că rezultatele testelor aplicaţiei mobile
    prin care se poate depune cererea de rezidenţă post-Brexit, efectuate în
    perioada august 2018 – aprilie 2019, sunt satisfăcătoare, întrucât 95% dintre
    solicitanţi au reuşit să încheie cu succes procesul. Potrivit datelor oficiale,
    cei mai mulţi solicitanţi ai statutului de rezident provin din România – 37.742
    de persoane, Italia şi Polonia.




    Legea privind
    asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat, care a fost adoptată
    de Rada Supremă de la Kiev în data de 25 aprilie, a amânat cu 3 ani
    implementarea articolului 7 al Legii educației care prevede trecerea la limba
    ucraineană de predare în școlile românești din Ucraina, transmite Agenţia
    BucPress. Ministrul Educației din Ucraina, Lilia Grinevici, a scris pe pagina
    sa de Facebook că legislaţia adoptată recent de Parlamentul ucrainean amână
    până în 2023 creşterea treptată a volumului de materii care se vor preda în
    limba ucraineană în școlile minorităților naționale. Ministrul a explicat că
    afectaţi de modificare sunt copii care își fac studiile în limba română
    și maghiară, care diferă esențial de limba ucraineană. Legea privind
    limba ucraineană este aspru criticată la Bucureşti. Într-un mesaj publicat tot
    pe Facebook, deputatul independent Matei Adrian Dobrovie, vice-președintele
    Comisiei pentru românii din afara granițelor țării, a afirmat că actul
    legislativ reprezintă un proces agresiv de asimilare care pune în
    pericol menținerea identității etnicilor români din Ucraina şi nu face
    decât să submineze îmbunătățirea relațiilor cu Bucureştiul. Românii din
    Ucraina sunt în număr de aproape 410.000 şi reprezintă a treia etnie ca pondere
    în statul vecin. Conaţionalii sunt concentraţi, cu precădere, în regiunile
    Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia.




    Ambasadorul
    român în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a declarat pentru Radio Chișinău că
    România susține parcursul european al Republicii Moldova și așteaptă formarea
    unui nou Guvern la Chișinău și a unui program de guvernare care să continue
    proiectele destinate cetățenilor moldoveni. Oficialul a reiterat faptul că
    sprijinul României pentru eforturile de reformă și aspirațiile europene ale
    Moldovei se materializează prin proiecte concrete și programe
    dedicate. Diplomatul a anunţat că, în perioada 13-14 mai, la Sibiu va
    avea loc o reuniune la nivel înalt destinată Parteneriatului Estic, la care vor
    participa și oficiali de la Chișinău, și la care va fi adoptată o declarație
    aniversară a Parteneriatului Estic, din care face parte și Republica Moldova.
    De asemenea, Daniel Ioniță a amintit de faptul că, în luna iunie, va avea loc
    la București un Forum economic la care vor participa și oameni de afaceri de
    dincolo de Prut.

  • Ucraina şi învăţământul pentru minorităţile naţionale

    Ucraina şi învăţământul pentru minorităţile naţionale

    Pe fondul recentelor tensiuni diplomatice dintre România şi Ungaria, sunt foarte rare temele pe care miniştrii de Externe ai celor două ţări vecine să aibă puncte de vedere identice. Şi totuşi, joi, Teodor Meleşcanu şi Peter Szijjarto, alături de omologii lor din Bulgaria, Ekaterina Zakharieva, şi din Grecia, Nikos Kotzias, le-au transmis şefului diplomaţiei de Kiev, Pavlo Klimkin, secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland şi Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Lamberto Zannier, o scrisoare comună prin care-şi exprimă îngrijorarea şi profundul regret faţă de adoptarea recentă de către Rada Supremă a proiectului de Lege a Învăţământului din Ucraina.



    Acest demers comun, precizează semnatarii, are în vedere interesul susţinut al părţilor semnatare în asigurarea protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Ei adresează un apel autorităţilor ucrainene pentru identificarea de măsuri concrete în acest sens, în spiritul cooperării şi cu respectarea strictă a normelor şi standardelor internaţionale relevante în domeniu.



    Legea incriminată, care, pentru a intra în vigoare, mai trebuie doar promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, limitează drastic accesul la educaţie în limba maternă pentru numeroasele comunităţi minoritare din Ucraina – ruşi, români, maghiari, bulgari, greci, polonezi etc. Aceasta prevede ca în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană, iar educaţia în limbile minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.



    Analiştii spun că, pe fondul conflictului deschis cu Moscova, puseul de intoleranţă al autorităţilor de la Kiev ar viza, de fapt, doar milioanele de etnici ruşi din estul şi sudul Ucrainei, iar celelalte comunităţi ar fi victime colaterale. Ca pondere demografică, cea românească e a doua, după ruşi. Aproape jumătate de milion de etnici români trăiesc în ţara vecină, majoritatea pe teritoriile româneşti anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor.



    În numele lor, deputatul Grigore Timiş, alături de doi colegi din Radă, de etnie maghiară şi, respectiv, bulgară, i-au cerut preşedintelui Poroşenko să nu promulge legea în urma căreia “cetăţeni ai Ucrainei îşi pierd dreptul de a alege în mod liber limba în care vor să studieze”. Anterior, atât diplomaţia de la Bucureşti, cât şi ministerul pentru Românii de Pretutindeni îşi exprimaseră nemulţumirea faţă de prevederile legii.



    Din opoziţie, liderul liberal, Ludovic Orban, a acuzat reacţia întârziată a autorităţilor şi a cerut demisia ministrului de resort, Andreea Păstârnac, iar Mişcarea Populară a solicitat convocarea de urgenţă a Comisiei Mixte Prezidenţiale Româno-Ucrainene, pentru a determina Kievul să reconsidere adoptarea noului act normativ.

  • Jurnal românesc – 15.06.2017

    Jurnal românesc – 15.06.2017

    Reprezentanţii comunităţii naţionale româneşti din Ucraina au transmis o
    adresare publică către Rada Supremă de la Kiev, către preşedintele Ucrainei,
    precum şi către organizaţii internaţionale şi guverne ale unor ţări din lume
    privind decizia de limitare a folosirii limbilor minorităţilor naţionale în
    spaţiul informaţional ucrainean. Reprezentanţii comunităţii românilor din
    Ucraina consideră că măsura încalcă grav drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi
    cetăţeanului. În plus, astfel de paşi legislativi – spun ei – sunt în contradicţie cu legislaţia
    naţională şi cu angajamentele
    de drept internaţional pe care această ţară şi le­a asumat, hotărârea în direcţia limitării drepturilor
    socio­culturale ale minorităţilor naţionale fiind nejustificată. De aceea,
    românii din Ucraina adresează Radei Supreme cerinţa de a revedea hotărârea privind limitarea posibilităţii de folosire a limbilor minorităţilor naţionale în spaţiul informaţional ucrainean. O
    lege în acest sens a fost semnată de preşedintele Petro Poroşenko la 6 iunie şi
    va intra în vigoare la 13 octombrie. Actul normativ prevede ca la posturile de
    televiziune naţionale şi regionale, emisiunile, programele şi filmele să fie
    transmise în limba ucraineană în procent de 75%. Consiliul Naţional al
    Audiovizualului a avertizat că va urmări cu stricteţe respectarea legii, iar
    pentru încălcarea acesteia este prevăzută o amendă în valoare de 5% din suma
    totală a taxei de licenţă. Românii constituie al treilea grup etnic, după
    ucraineni şi ruşi, din Ucraina.




    Un număr de 18.872.702 cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi la data de 13 iunie în Registrul electoral, cu 9.012 mai
    mulţi faţă de 10 mai, potrivit
    unui comunicat al Autorităţii
    Electorale Permanente de la Bucureşti. Aceasta precizează că, din totalul de
    alegători români care figurează în Registru, 18.264.516 au domiciliul sau
    reşedinţa în ţară, iar 608.186 au domiciliul în
    străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS (Cetăţean Român cu Domiciliul în
    Străinătate). Registrul
    electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora
    la secţiile de votare.




    Din 15 iunie, programul Start-Up Nation este activ, astfel că potenţialii
    beneficiari îşi pot înscrie online planurile de afaceri. Programul are alocaţi
    1,7 miliarde de lei din surse bugetare naţionale şi fonduri europene, iar suma
    pe care un beneficiar o poate obţine este de maximum 200.000 de lei. Obiectivul
    principal al programului îl constituie stimularea înfiinţării de noi
    întreprinderi mici şi mijlocii, îmbunătăţirea performanţelor economice ale
    start-up-urilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare.




    Titlurile oficiale de calificare ca medic specialist eliberate de statele
    terţe altele decât Australia,
    Canada, Israel, Noua Zeelandă şi
    Statele Unite ale Americii, echivalente specialităţilor medicale clinice şi paraclinice prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi
    farmaceutice, ar putea fi recunoscute ca certificate de medic specialist
    eliberate de Ministerul Sănătăţii, după cum prevede un proiect pus în dezbatere publică. Potrivit documentului, una din condiţiile
    recunoaşterii este aceea că formarea ca medic specialist pentru care se solicită echivalarea să se fi efectuat în condiţii de studiu şi practică medicală care asigură
    competenţa profesională a
    acestuia cel puţin similară cu competenţa profesională a medicilor pe plan naţional. În cazul în care nu sunt
    întrunite în totalitate criteriile de recunoaştere, o comisie mixtă poate institui procedura unei probe
    de aptitudini profesionale care are ca scop evaluarea parcursului profesional
    teoretic şi a abilităţilor
    practice ale solicitantului.