Tag: Rada Suprema a Ucrainei

  • Retrospectiva săptămânii 03.09 – 09.09.2017

    Retrospectiva săptămânii 03.09 – 09.09.2017

    Starea economiei României


    La solicitarea principalului partid de opoziţie din România, PNL, premierul
    social-democrat Mihai Tudose a prezentat în plenul Parlamentului starea economiei.
    Primul ministru a subliniat că anul acesta s-a atins o creştere economică de
    5,8%, cea mai mare din Europa, şi că investiţiile sunt mai mari faţă de anul
    trecut. În sectorul privat au fost create mai multe locuri de muncă şi toate
    măsurile adoptate în plan bugetar şi fiscal au ţinut cont de angajamentele
    externe ale României – a mai spus Mihai Tudose, amintind, în acelaşi timp, că
    salariile şi pensiile au crescut. Social-democraţii spun că actualul guvern
    investeşte în dezvoltare, asumându-şi un program care oferă o imagine extrem de
    realistă asupra reformelor care vor fi implementate în următorii ani.
    Reprezentanţii opoziţiei au contestat, însă, modul în care guvernul gestionează
    economia ţării. Ei susţin că situaţia economică reală nu ar fi cea prezentată
    de PSD şi că, pentru încadrarea în deficitul bugetar asumat, executivul va
    sacrifica o serie de măsuri din programul de guvernare.



    Vizita comisarului european pentru Politică
    Regională, Corina Creţu, la Bucureşti


    Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu,a venit, în această săptămână, la Bucureşti, unde a atras
    atenţia că trebuie accelerat ritmul de pregătire şi implementare a proiectelor.
    Sunt însă şi semnale pozitive că gradul de absorbţie a fondurilor europene va
    creşte, iar bani europeni au început să vină în România, a mai spus comisarul: Au fost acreditate toate
    autorităţile de management şi contol a bugetului de 23 de milirde de euro care
    a fost alocat României pentru perioada de programare 2014-2020. Peste vară,
    Comisia a rambursat deja 95 de milioane pentru iniţiative, pentru intreprinderi
    mici si mijlocii şi pentru asistenţă tehnică şi mai avem în analiză facturi,
    adică cereri de plată de 350 de milioane de euro care urmează a fi plătite cât
    mai curând posibil.
    România ar putea atrage, până la finele anului, un miliard de euro din fondurile de dezvoltare şi
    de coeziune, a apreciat Corina Creţu.



    Demisie în guvernul de la Bucureşti


    Social-democratul Adrian Ţuţuianu a
    demisionat, în această săptămână, din funcţia de ministru al Apărării, pe care
    o deţinea în guvernul PSD-ALDE. Demisia i-a fost cerută de premierul Mihai
    Tudose după ce Ministerul Apărării dăduse un comunicat, în care, răspunzând
    unei solicitări a ziariştilor, se preciza că, pe 15 septembrie, angajaţii MApN
    ar fi urmat să primească doar salariile, dar fără norma de hrană şi banii de
    chirie şi fără a fi virate la bugetul de stat contribuţiile la asigurări şi
    impozitul pe venit.. Situaţia ar fi urmat să fie reglementată până pe 25
    septembrie, când ar fi fost achitate restanţele. Presa şi opoziţia de dreapta
    au conchis imediat că nu mai sunt bani pentru salariile militarilor. Premierul
    i-a reproşat lui Adrian Ţuţuianu comunicarea defectuoasă:
    Vorbim despre un element important de siguranţă naţională, vorbim despre
    armata României, membră NATO. Cum să ieşi pe piaţă cu un asemenea mesaj?

    Mihai Tudose a dat asigurări că la buget sunt suficienţi bani pentru ministerul
    Apărării, căruia, de altfel, i-au fost alocate două procente din PIB. Analiştii
    economici se tem, însă, că neînţelegerea de la MapN ar putea fi un simptom al
    penuriei reale de fonduri, în pofida unei creşteri economice record.



    Reacţii la noua lege a învăţământului din Ucraina


    Ministerul roman
    al Afacerilor Externe a luat notă cu îngrijorare de forma noii Legi a
    Învățământului adoptată pe 5 septembrie de către Rada Supremă a Ucrainei,
    considerând că aceasta pune în pericol învăţământul în limbile minorităților
    naționale. Şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni urmăreşte cu
    îngrijorare evoluţia modificărilor legislative, prin care se prevede
    introducerea treptată a noului sistem educaţional şi înlocuirea limbii materne
    de predare cu cea ucraineană, în licee şi facultăţi. În acest context,
    ministrul de resort Andreea Păstîrnac a reiterat importanţa învăţământului în
    limba maternă, ca element identitar esenţial în rândul comunităţii româneşti
    din Ucraina – una dintre cele mai importante din punct de vedere cultural şi istoric. Subiectul va
    fi prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa
    la Kiev, săptămâna viitoare, pentru a discuta despre minoritatea română din
    Ucraina.



    Festivalul Enescu


    Până pe 24 septembrie, la Bucureşti şi în
    alte şapte oraşe mari din ţară, peste trei mii dintre cei mai apreciaţi
    muzicieni români şi străini susţin mai bine de 80 de concerte în cadrul
    celebrului Festival Internaţional George Enescu. La ediţia din acest an, preşedinte onorific este celebrul dirijor Zubin
    Mehta, iar director artistic un alt dirijor, Vladimir Jurowski. Opera Oedip a compozitorului român a deschis Festivalul, în
    programul căruia au fost programate pentru această săptămână concerte susţinute
    de Orchestra Naţională Rusă, Orchestra Filarmonicii Cehe, Orchestra Română de
    Tineret, Pittsburgh Simphony Orchestra şi Orchestra de Cameră din Lausanne. Societatea
    Română de Radiodifuziune este singura instituţie media din România care
    transmite în direct concertele din cadrul Festivalului Enescu – organizat pentru prima dată în 1958, întrerupt în 1971 de
    regimul comunist şi reluat după căderea acestuia, în 1989. De atunci se
    desfăşoară din doi în doi ani.

  • MRP susține necesitatea reexaminării Legii Învățământului din Ucraina/Declaraţie de presă N. Nicolai

    MRP susține necesitatea reexaminării Legii Învățământului din Ucraina/Declaraţie de presă N. Nicolai

    UPDATE: DECLARAȚIE DE PRESĂ a Noricăi Nicolai, Membră a Parlamentului European, Vicepreședintă, Grupul ALDE, cu privire la Legea 3419-D, adoptată de Rada ucraineană, care prevede că sistemul de educație din această țară se va desfășura doar în limba de stat, ceea ce va duce la desființarea inevitabilă a tuturor școlilor cu predare în limbile minorităților naționale.

    Doresc să îmi exprim totala dezaprobare și indignare cu privire la Legea 3419-D, adoptată de Rada ucraineană, care prevede că sistemul de educație din această țară se va desfășura doar în limba de stat, ceea ce va duce la desființarea inevitabilă a tuturor școlilor cu predare în limbile minorităților naționale. Ucraina este o țară pe care cursul istoriei a îmbogățit-o cu un număr mare de minorități naționale, cea rusă, belarusă, românească, moldovenească, tătară, bulgară, poloneză, evreiască sau maghiară, iar diversitatea sa culturală nu poate fi omogenizată prin legi de tip pur populist, rupte de realitate.

    Contextul politic internațional extrem de dificil, dar și angajamentele Ucrainei în relația sa cu Uniunea Europeană ar trebui să îl determine pe președintele Petro Peroșenko să reanalizeze oportunitatea unei astfel de legi, înainte de a o promulga. Normele europene, dar și cele internaționale obligă fiecare stat să aibă o conduită corectă față de minoritățile naționale, să le ofere dreptul de a-și conserva cultura și tradițiile, iar folosirea limbilor naționale în școli face parte din aceste prevederi.

    Atrag atenția, pe această cale, că, în cazul în care Ucraina va persista în a aplica o astfel de legislație contrară drepturilor minorităților naționale, voi lua atitudine și voi propune o rezoluție pe această temă, în cadrul Adunării Parlamentare a Euronest, care se va desfășura la sfârșitul lunii octombrie la Kiev.

    ————-

    Urmare votării Legii Învățământului de către Rada Supremă a Ucrainei, ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a avut astăzi, 8 septembrie a.c., o întrevedere cu Ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov, la care au participat și reprezentanți din partea Ministerului Afacerilor Externe.

    Ministrul român și-a exprimat nemulțumirea față de noul text legislativ adoptat de forul parlamentar ucrainean, subliniind că, în versiunea finală, acesta aduce atingere dreptului comunității etnice române din Ucraina de a învăța în limba maternă.

    Adoptarea acestui act legislativ contravine angajamentului exprimat anterior de autoritățile de la Kiev privind posibilitățile de a sprijini învățământul în limba maternă pentru etnicii români și de extindere a cooperării bilaterale în domeniul educațional.

    Ministrul român a subliniat deficiențele privind procedurile de adoptare a noii legi, susținând necesitatea efectuării tuturor procedurilor interne pentru a reexamina formula legislativă și a lua în considerare apelul comunității românești din Ucraina, susținut de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

    Totodată, a prezentat date privind situația concretă a învățământului în limba română din Ucraina, insistând că, după adoptarea noului cadru legislativ, se va restrânge și mai mult accesul etnicilor români la educație în limba maternă.

    Susținerea dreptului la păstrarea identității lingvistice a tuturor românilor din Ucraina, precum și sprijinirea asociațiilor românești și a mass-media de limba română sunt o prioritate a ministerului, asumată atât prin Programul de Guvernare, cât și prin Strategia națională pentru românii de pretutindeni 2017-2020.

    Comunicat MRP

  • Jurnal românesc – 07.09.2017

    Ministerul Afacerilor Externe anunţă, într-un comunicat, că a luat
    notă cu îngrijorare de forma adoptată pe 5 septembrie 2017 de către Rada
    Supremă a Ucrainei a noii Legi a Învățământului, în special a articolului 7 al
    acesteia, care vizează învățământul în limbile minorităților naționale. MAE
    reamintește că, potrivit prevederilor Convenției – cadru pentru protecția
    minorităților naționale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei
    persoane aparținând unei minorități naționale de a învăța limba sa maternă.
    Necesitatea conformității cu normele internaționale în materie a fost semnalată
    permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării
    și protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale române
    din Ucraina – mai precizează comunicatul. În acest sens, tema învățământului în
    limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda
    secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna
    viitoare pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina. Şi Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni urmăreşte cu îngrijorare evoluţia modificărilor
    legislative în domeniul educaţiei în limba maternă în Ucraina, prin care se
    prevede introducerea treptată a noului sistem educaţional şi înlocuirea limbii
    materne de predare cu cea ucraineană, în licee şi facultăţi. În acest context,
    ministrul Andreea Păstîrnac reiterează importanţa învăţământului în limba
    maternă, ca element identitar esenţial în rândul comunităţii româneşti din Ucraina,
    una dintre cele mai importante din punct de vedere cultural, istoric şi ca
    pondere geografică.


    Raportul Comisiei de anchetă a Parlamentului României privind
    alegerile prezidenţiale din 2009, adoptat miercuri, susţine că s-au constatat
    acţiuni concrete ale Preşedinţiei şi Guvernului de atunci pentru fraudarea
    scrutinului, în favoarea candidatului Traian Băsescu, care, astfel, a câştigat
    un nou mandat. Potrivit raportului, aceste acţiuni au fost premeditate şi
    perfect sincronizate. Având în vedere faptul că diferenţa dintre cei doi
    candidaţi, Traian Băsescu şi Mircea Geoană, a fost de doar 70 de mii de voturi,
    adică aproximativ 0,7% din voturile valabil exprimate, amploarea acţiunilor a
    fost de natură să schimbe rezultatul alegerilor, se arată în raport. Totodată, Comisia
    consideră necesară adăugarea în Registrul electoral a unei rubrici cu
    exprimarea intenţiei de vot a alegătorilor pentru estimarea corectă a secţiilor
    de votare, inclusiv înscrierea în Registrul electoral pentru secţiile de votare
    din străinătate, cu 6 luni înainte de alegeri, într-o rubrică specială, alta
    decât cele referitoare la votul prin corespondenţă, a cetăţenilor din diaspora
    care doresc să-şi exercite drepturile constituţionale de vot. Comisia propune,
    printre altele, şi eliminarea posibilităţii de votare cu titluri de călătorie,
    în secţiile din străinătate. Comisia va trimite raportul institutiilor
    competente. Amintim că şi Parchetul General a deschis un dosar privind prezidenţialele
    din 2009, pe care, însă, l-a clasat.


    Ministrul Românilor de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, a declarat,
    la un eveniment dedicat Zilei Limbii Române, că, în diaspora, sunt mulţi copii
    români care nu învaţă Limba maternă, precizând că, în Italia, din peste 750.000
    de elevi români, doar 12.000 fac ore de Limba română în şcoală. Pe de altă
    parte, Ministrul a amintit că statul român finanţează cinci şcoli de limba
    română din Grecia şi importanţa cunoaşterii limbii materne trebuie oferită de
    profesori şi specialişti. Cred foarte mult că după ce vom da manuale copiilor,
    care astăzi învaţă în diaspora, avem nevoie de experţi, de vocile lingviştilor,
    ale profesorilor de Limba română pentru a explica importanţa limbii materne, a
    adăugat ministrul de resort.