Radio România Internațional

Tag: Radio Basarabia

  • Radio România Chişinău – 10 añi di la thimilliuseari (documentaru)

    Radio România Chişinău – 10 añi di la thimilliuseari (documentaru)

    La 1 andreu 2021, di Dzuua Naţională a României, se împlinesc 10 añi di la thimilliusearea-a postului Radio România Chişinău, di cătră Radio România, postu cari easti continuatorlu di dreptu ali Radio Basarabia.



    Sovietiţlli avea postul di radio Tiraspol, cari ş-ahurhea emisia la 30 di sumedru 1930, a curi protu scupo eara propaganda sovietică şi antiromânească cătă Moldova anamisa di Prut şi Nistru. Avânda tu videală că tru Basarabia audienţa Radio Bucureşti eara dipu slabă, Guvernul român şi Marele Stat Major ali Armată căftară participarea radiofoniillei româneşti la contracararea propagandăllei aruseşti bolşevice dit Basarabia, nică dit anul 1930 alăncinda ună protă cearei, dimi alăxearea-a postului T.F.T. di 100 di waţi ali Aviaţie Civilă dit Chişinău, tră s’emită pi ună lundzimi di undă anamisa di 800 şi 1.400 di meatri. După studii ahăndusiti, ceareia nu agiumsi viabilă.



    Tru anlu 1933, ţănu Lucerna ună conferinţă a radiodifuziunillei europene la cari delegaţllii a noştri aprăftăsiră s’amintă cu zori unda lungă di 1875 meatri. Aestă lundzimi di undă eara orlea zorlea ananghi tră s’emiteadză tru tută văsilia pritu un post central di mare puteare.



    Conferinţa di Lucerna băgă ama căftarea tra s-u acaţă ninti di 15 di yinaru 1934. La 30 di yismăciuni 1933, Societatea di Radiodifuziune comandă un post di 20 kW, la Compañia Marconi dit Londra. Postul fu construit, adus dit Anglia şi băgatu tu lucru tru timp record, ninti di data limită. Postul di 20 kW lucră la Bod-Braşov până la 25 andreu 1935, cându s-băgă tru lucru postul atelu marli di 150 kW.



    Tru anlu 1936, fu construită, tut Tiraspol, naua staţie di emisie, Maxim Gorki, cari dădea izini ti ună anvăleari multu ma mari di teritoriulu ali Basarabiei.



    Dişcllidearea-a postului naţional di radio România-Bod” şi activitatea aluştui nu putu s’ndreagă, aşi cum avea nadia, bairlu di problem mutrinda recepţia posturilor româneşti, maxusu tru zonili limitrofe a văsiliillei, tru cari eara recepţionate, şi nica tru condiţii multu bune, posturile maghiare, sovietice ică vărgari, cari difuza emisiuni revizioniste, cu un pronunţat conţănutu antiromânesc.



    Ceareia pripusă di Gh. Ciolac, mutrinda thimilliusearea a postului di Chişinău şi a studiourilor di Iaşi şi Chişinău, ligate pritu hiru aerian, fu ndrupătă di St. Şoimescu, P. Şeicaru, Dragomir Hurmuzescu şi aprobată tru unanimitate di Consiliul di Administraţie al Societatillei di Radiodifuziune. Numa aleaptă tră năulu postu eara Radio “Basarabia” şi lipsea s’emită pe 241,9 meatri lundzimi di undă.



    Tră contracaraea-a propagandăllei antiromânească, tru 1937, Primăria Chişinău deadi a Societăţii Române di Radiodifuziune casa fostului Teatru Puşkin (Auditoriul Puşchin”) dit calea Carol I tra s’dişcllida primul post di radio di Chişinău. Casa “Auditoriului Puşkin” nu avea hălăţli ananghisiti ti instalarea a unui post di radioemisie. Tru 23 di brumaru 1937, ahurhiră lucrărli di ndridzeari a fostului Auditoriu Puşkin. Suprafaţa a construcţiillei eara di aproapea 1100 mp. Tu kirolu a anului 1938, nai ma importantă realizare a Radiodifuziunillei fu bitisearea a lucrărilor di construcţie şi instalarea a năului transmiţător di Chişinău. Casa a postului Radio Basarabia fu acutotalui bitisita, iara ateali trei studiouri ţi li apănghisea fură ndreapti acustic, măsurătorile fapti spunanda rezultate multu bune. Tutunăoară s-comandă tută aparatură anănghisită tră studiouri şi fu adus Chişinău postul emiţător di 20 kW di la Bod. Realizarea a postului Radio Basarabia nsimna alăxearea a postului di 20 di kW tră s’poată s’emită pi naua lundzimi di undă şi instalarea la Chişinău di cătră reprezentanţălli a firmălleei “Marconi”. Emiţătorludi 20 kW agiumsi nai ma bun dit văsilie di itia a antenăllei moderne anti-fading cari ñicura radiaţia şi favoriza propagarea a undilor ţi urdină aproapea di suprafaţa a loclui. Ase s-alăxi lundzimia di undă di la 1875 di meatri la 212 di meatri, aducânda tuti alăxerli detaliate ligate di aestă alăxeari, s-alăxi alimentarea, sistemlu di arăţeari, s-băgară dispozitive di siguranţă şi s-alăxiră tuti piesele cari avea seamni di uzură.



    Tru protili dzăli ameslui cirişaru 1939, ahurhiră emisiunile experimentale ale Radio Basarabia, pe lundzimea di undă di 212,6 meetri, cathi dzuua anamisa di oarili 21:00 şi 23:00, măsurătorile fapti după montarea a postului dimonstrânda că postul anvăleaşti cu rezultate multu bune teritoriul anamisa di Siret şi Nistru, eliminânda practic influenţa a posturilor aruseşti di Tiraspol şi Odessa.



    Radio Basarabia, pi frontispiciu eara cu aesta numa, ama tută lumea ălli spunea Radio Chișinău”, condus tu ahurhită di Gheorghe Neamu, fu inaugurat oficial tu 8 sumedru 1939, pritu transmitearea a liturghiillei di la Catedrala Mitropolitană dit Chişinău, hiinda primlu studio regional a Societatillei Române di Radiodifuziune.



    Programlu a postului eara difuzat, tru primă fază, anamisa di oarili 14:00-14:45 şi 21:00-22:15, hiinda compus, acutotalui, dit emisiuni muzicale şi dit radiojurnale tru limbile română şi rusă. După ndoi meşi, la 4 di şcurtu 1940, emisia s’lărdzi anamisa di oarili 14:00-15:15 şi 21:00-23:00.



    La 9 di brumaru 1939, profesorul Dragomir Hurmuzescu diclara că: “Echiparea a postului național di 150 kW di Bod nă alină nica ma multu catandisea a noastră tru Radiodifuziunea mondială tru aest chiuşe ali Europă iu earamu până aoa şi unu anu singurul mari postu di emisiune pi undi lundză, cu scupolu s’hărnească cu unda directă tutu teritoriul a văsiliillei. Experiența spusi ama că nica ari locuri ditu văsilie iu emisiunile a postului național nu sunt duri limbidz. Tra s’ndreagă aesti slăbinţi, Societatea Română di Radiodifuziune instală un nou emițător di 20 kW Chișinău și va s’instaleadză nica unu cu idyea puteari Timișoara”.



    Radio Basarabia eara un postu regional şi dimecu lipsean s’emoiteadză programe locale, tră cari avea excelentili studiouri di cari zburămu. Ama emisiunile locale s’completa cu retransmisii dit Bucureşti, câti ori s’făţea unu eveniment excepţional ică s’emitea un program di simasie mari.



    Programili locale băgară tru valoare tute elementele di elită dit Chişinău, literaţ, artişti, instrumentalişti, dânda-si ună silă ti anami tru bana culturală dit căsăbă, emu tru arada a ascultătorilor emu tu arada a aţiloru călisiţ dinintea a microfonlui. Tră s’da un exemplu edificator, di itia a Radiodifuziunillei, Chişinăulu aproapea că avu ună orchestră permanentă, maş evenimentele traghiţi cari marcară mira a postului feaţiră ca aest proiectu s’nu hibă băgatu tru practico.



    Ocupaţia sovietică ali Basarabiei dit 28 cirişaru 1940 nsimna priloarea a postului di către putearea sovietică, ună parte dit personal şi arhiva fură trapti Huşi, a deapoa Iaşi, ama nu şi emiţătorul di 20 kw.



    La 25 cirişaru 1941, sovietiţlli ordonă adrarea a născăntoru batalioane di distrudzeari” ale NKVD-ului, cari avea misiunea s’alumtă cu trupele di paraşutişti şi cu diversioniştilli a inamicului, tră Chişinău hhinda detaşaţ 480 di comunişti loiali a regimlui sovietic, aflaţ sum conducerea a comisarlui I. A. Muhin. Tru alunaru 1941, eara limbidu că misiunea aluştoru nu eara maş contra a născăntoru persoane, ama avea tu scupo aspărdzearea acutotalui a multilor clădiri importante dit căsăbă, simfunu cu deviza Tuti bunurli di mari tiñie cari nu pot s’hibă evacuati, lipseaşti, orlea zorlea, s’hibă asparti”.



    Sovietiţlli tufikisiră pritu manliheri personalu aflatu la Radio Basarabia, fără giudicată, hiinda spusşi ca hiinda prudoţ şi agenţi a imperialismului românescu”, cufămili hiinda aflati tu unu apuţ pundixitu dit uborlu a postului, deapoa arcară tru aeră casa a postului, nica şi antena.



    După Radio Basarabia, şi avânda tu videala că tru Bucovina şingirlu radiofonicu nu eara duri, iar construirea a unui postu di radio-emisie aoa nu eara di căuli, dit itia a ixikillei financiare, naua strategie a Radiodifuziunillei s’reorienta ti adrari unu nou postu di radio tru zona Moldovăllei. Tru anlu 1941, ing. Emil Petraşcu ari meritlu că pripusi, deadunu cu Alexandru Hodoş, instalarea la Iaşi a unui postu di 5 kW, adratu di ună firmă italiană. La 2 brumaru 1941, tru un4 dzuuă di dumănică, arăsuna — tră prima oară tru eter — zboarăli Aoa Radio Moldova”, pi frecvenţa di 259 di meatri, aesti proti zboară hiinda griti di Petre P. Andrei, aţelu cari, kiro di mulţă añi, fu crainiclu a postului.


    Dupu maş ndoi meşi di anda fu bombardatu Radio Basarabia, Radio Iaşi priloa dit emisia strategică tră aestă zonă, armânânda, ca proiect, după ţi situaţia va s’yină tru aradă, ca la Chişinău s’hibă adratu un emiţător nău cu ună puteare di 60 kw, ama idheea nu s-băgă tru practico.



    70 di añi ma amanatu, presa di limbă română di Chișinău eara ma lrgu unu impearativ strategic, media di limbă rusă i cu agiutoru di Moscova hiinda ma largu dominantă, cu niscănti influenţe antiromânești. Şi aesta s’făţeanu maş Tiraspol, că și Chișinău, influenţa arusă hiinda ndriptată maxusu contra-a opțiunilor euro-atlantiţi, atitudinilor pro-europene i sinferurlor economiţi.



    Tru anlu 2009, Societatea Română di Radiodifuziune denunţa apofasili arbitrare a regimlui di Chişinău di ncălcari a ndreptului la libiră urdinari, garantatu di legislaţia europeană şi a ndreptului ti ufilisearea-a zănatillei di jurnalistu după alidzerli dit 5 di apriiuru 2009. Tru aesti condiţii, easti lişoru ti akicăseari căţe Radiodifuziunea Română feaţi demersuri tră instalarea a unui postu teritorial, la Chişinău.



    Apofasea a Consiliului di Administraţie al Radio România dit 5 di mai 2011 apufusi termenlli a acordului di principiu ti numa a yinitorlui postu, Radio Chişinău”, cum şi termenlli di principiu ti lansarea a alustui postu di radio. Fu ancupărată prota paketa majoritară di acţiuni a postului Arena FM, cu frecvenţe tru căsăbadz cata cumu Chişinău, Cahul, Briceni, Edeteţ, Ungheni, Tighina şi Drochia, aestu hiinda lansat la 21 di alunaru 2011, tru parteneriat cu SRR. Ascultaţ un spot audio di lansare a Radio Chişinău, dit 2011.



    Tru semestrul II a anlui 2011, fu andreptu fondul istoric a arhivăllei Radio Chişinău, prin copierea a 33 di anregistrări dit patrimoniul Radio România, ţi yilipsea mărli boţ a culturăllei române.



    La 2 di brumaru 2011, Consiliul di Administraţie al Societăţii Române di Radiodifuziune vulusi, cu ucazea a yiurtusearillei aţiloru 83 di añi ali Radio România, thimilliusearea a postului Radio Chişinău. Apofasea a Consiliului di Administraţie dit 23 di brumaru 2011 apufusi număsearea şi acordarea a mandatului a născăntoru reprezentanţi ai SRR tru orgañismele dicizionale ale Radio Chişinău. Imnul Radio Chişinău fu compus di cunuscuta parei “Taxi”.


    Doamna Maria Ţoghină fu Prezidentulu Radio România tru oara tru cari alănci idheea s’pitreacă emisiuni Radio România pisti Prut ică tra s’thimilliusească un post di radio al Radio România tru Ripublica Moldova. La 1 di Andreu 2011 postul Radio Chişinău ahurhi s’emiteadză. U plăcărsimu s’nă pirmitusească pi şcurtu cum alănci proiectul şi cum fu adratu.



    La 1 andreu 2011 — dată simbolică tră fara românească, ş’ahurhea emisia Radio Chişinău, cu numa Arena Oamenilor Liberi”, ca post privat cari anvălea aproximativ 80% dit populaţia a Ripublicăllei Moldova, şi cari vrea s’hibă tru proprietatea a unui post public, Radio România. Radio Chișinău emite pe 70% dit suprafața a Ripublicăllei Moldova și poate s’hibă avdzătu pi undi şcurte FM – 89.6 tru Chișinău, 93.8 tru Ungheni, 106.1 la Tighina, 93.3 tru Cahul, 104.6 la Edineț, 102.6 tru Briceni și 107.1 la Drochia și online pe www.radiochisinau.md.



    Dl. Demeter András István fu Prezidentulu Radio România tru momentul tru cari Radio Chişinu ahurhi s’emită, aoa şi 10 añi. L-u plăcărsimu s’nă pirmitusească pi şcurtu cum aprăftăsi s’bagă tu practico aestu proiectu instituţional complexu şi dificilu.



    Radio Chişinău lucreadză pi ună păzari media tru cari posturile di radio cari emitu tru limba rusă au ună pondire multu importantă. Aluştoru lă si adavgă ateali cari emitu şi tru limba română. Nai ma marea concentrari a sursilor radio easti tru Chişinău.


    Ia cum ahurhiră tuti tru pareia Radio România Chişinău!



    Autori: Răzvan Moceanu, Eugen Cojocariu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Radio România Chişinău – 10 ani de la înfiinţare (documentar)

    Radio România Chişinău – 10 ani de la înfiinţare (documentar)

    La 1 decembrie 2021, de Ziua Naţională a României, se împlinesc 10 ani de la înfiinţarea postului Radio România Chişinău, de către Radio România, post care este continuatorul de drept al Radio Basarabia.



    Sovieticii aveau postul de radio Tiraspol, care îşi începuse emisia la 30 octombrie 1930, al cărui scop principal îl constituia propaganda sovietică şi antiromânească spre Moldova dintre Prut şi Nistru. Având în vedere faptul că în Basarabia audienţa Radio Bucureşti era destul de slabă, Guvernul român şi Marele Stat Major al Armatei au solicitat participarea radiofoniei româneşti la contracararea propagandei ruseşti bolşevice din Basarabia, încă din anul 1930 apărând o primă posibilă soluţie, anume transformarea postului T.F.T. de 100 de waţi al Aviaţiei Civile din Chişinău, pentru a emite pe o lungime de undă cuprinsă între 800 şi 1.400 metri. După studii aprofundate, soluţia nu s-a dovedit viabilă.



    În anul 1933, s-a ţinut la Lucerna o conferinţă a radiodifuziunii europene la care delegaţii noştri au reuşit să obţină cu multă greutate unda lungă de 1875 metri. Această lungime de undă era absolut necesară pentru a deservi tot cuprinsul ţării cu un post central de mare putere.



    Conferinţa de la Lucerna a pus însă condiţia de a o ocupa înainte de 15 ianuarie 1934. La 30 septembrie 1933, Societatea de Radiodifuziune a comandat un post de 20 kW, la Compania Marconi din Londra. Postul a fost construit, adus din Anglia şi pus în funcţiune în timp record, înainte de data limită. Postul de 20 kW a funcţionat la Bod-Braşov până la 25 decembrie 1935, când s-a pus în funcţiune postul cel mare de 150 kW.



    În anul 1936, a fost construită, tot la Tiraspol, noua staţie de emisie, Maxim Gorki, care permitea o acoperire mult mai mare de teritoriului Basarabiei.



    Inaugurarea postului naţional de radio România-Bod” şi activitatea acestuia nu au putut rezolva, aşa cum se spera, ansamblul problemelor privind recepţia posturilor româneşti, mai ales în zonele limitrofe ale ţării, în care erau recepţionate, şi încă în condiţii foarte bune, posturile maghiare, sovietice sau bulgare, care difuzau emisiuni revizioniste, cu un pronunţat conţinut antiromânesc.



    Soluţia propusă de Gh. Ciolac, privind înfiinţarea postului de la Chişinău şi a studiourilor din Iaşi şi Chişinău, legate prin fir aerian, a fost susţinută de St. Şoimescu, P. Şeicaru, Dragomir Hurmuzescu şi aprobată în unanimitate de Consiliul de Administraţie al Societăţii de Radiodifuziune. Numele ales pentru noul post era Radio “Basarabia” şi urma să emită pe 241,9 metri lungime de undă.



    Pentru a contracara propaganda antiromânească, în 1937, Primăria Chişinău a cedat Societăţii Române de Radiodifuziune clădirea fostului Teatru Puşkin (Auditoriul Puşchin”) din strada Carol I pentru a deschide primul post de radio de la Chişinău. Clădirea “Auditoriului Puşkin” nu dispunea de amenajările necesare instalării unui post de radioemisie. În 23 noiembrie 1937, au început lucrările de amenajare ale fostului Auditoriu Puşkin. Suprafaţa construcţiei era de circa 1100 mp. Pe parcursul anului 1938, cea mai importantă realizare a Radiodifuziunii a fost terminarea lucrărilor de construcţie şi instalarea a noului transmiţător de la Chişinău. Clădirea postului Radio Basarabia a fost complet terminată, iar cele trei studiouri pe care le adăpostea au fost tratate acustic, măsurătorile făcute arătând rezultate foarte bune. Totodată s-a comandat întreaga aparatură necesară studiourilor şi a fost adus la Chişinău postul emiţător de 20 kW de la Bod. Realizarea postului Radio Basarabia a însemnat transformarea postului de 20 de kW pentru a putea emite pe noua lungime de undă şi instalarea la Chişinău de către reprezentanţii firmei “Marconi”. Emiţătorul de 20 kW a devenit cel mai bun din ţară datorită antenei moderne anti-fading care reducea radiaţia şi favoriza propagarea undelor ce călătoresc aproape de suprafaţa solului. Astfel s-a schimbat lungimea de undă de la 1875 metri la 212 metri, aducând toate modificările detaliate legate de această schimbare, s-au modificat alimentarea, sistemul de răcire, s-au introdus dispozitive de siguranţă şi s-au schimbat toate piesele care dădeau semne de uzură.



    În primele zile ale lunii iunie 1939, au început emisiunile experimentale ale Radio Basarabia, pe lungimea de undă de 212,6 metri, zilnic între orele 21:00 şi 23:00, măsurătorile efectuate după montarea postului demonstrând că postul acoperă cu rezultate foarte bune teritoriul dintre Siret şi Nistru, eliminând practic influenţa posturilor ruseşti de la Tiraspol şi Odessa.



    Radio Basarabia, pe frontispiciu se numea astfel, dar toată lumea îi spunea Radio Chișinău”, condus iniţial de Gheorghe Neamu, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939, prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chişinău, fiind primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune.



    Radio



    Programul postului era difuzat, în primă fază, între orele 14:00-14:45 şi 21:00-22:15, fiind compus, în întregime, din emisiuni muzicale şi din radiojurnale în limbile română şi rusă. După câteva luni, la 4 februarie 1940, emisia a fost extinsă între orele 14:00-15:15 şi 21:00-23:00.



    La 9 noiembrie 1939, profesorul Dragomir Hurmuzescu declara că: “Echiparea postului național de 150 kW de la Bod ne-a ridicat și mai mult situația noastră în Radiodifuziunea mondială în acest colț al Europei, unde am fost până acum un an singurul mare post de emisiune pe unde lungi, menit a deservi cu unda directă întreg teritoriul țării. Experiența însă a dovedit că sunt încă părți din țară unde emisiunile postului național nu sunt destul de clare. Pentru a completa aceste lipsuri, Societatea Română de Radiodifuziune a instalat un nou emițător de 20 kW la Chișinău și va instala altul de aceeași putere la Timișoara”.



    Radio Basarabia era un post regional şi ca atare trebuia să emită programe locale, pentru care avea dealtfel excelentele studiouri de care am vorbit. Dar emisiunile locale se completau cu retransmisii din Bucureşti, ori de câte ori se producea un eveniment excepţional sau se emitea un program deosebit.



    Programele locale au pus în valoare toate elementele de elită din Chişinău, literaţi, artişti, instrumentalişti, dându-se un impuls remarcabil vieţii culturale din oraş, atât în rândul ascultătorilor cât şi în rândul celor invitaţi să apară în faţa microfonului. Pentru a da un exemplu edificator, datorită Radiodifuziunii, Chişinăul aproape că a avut o orchestră permanentă, doar evenimentele tragice care au marcat destinul postului făcând ca acest proiect să nu fie dus la îndeplinire.



    Ocupaţia sovietică a Basarabiei din 28 iunie 1940 a însemnat preluarea postului de către puterea sovietică, o parte din personal şi arhiva au fost retrase la Huşi, iar mai apoi la Iaşi, dar nu şi emiţătorul de 20 kw.



    La 25 iunie 1941, sovieticii ordonă crearea unor batalioane de distrugere” ale NKVD-ului, care aveau misiunea să lupte cu trupele de paraşutişti şi cu diversioniştii inamicului, pentru Chişinău fiind detaşaţi 480 de comunişti loiali regimului sovietic, aflaţi sub conducerea comisarului I. A. Muhin. În iulie 1941, devenise clar că misiunea acestora nu se îndrepta doar împotriva unor persoane, ci avea ca scop distrugerea, în totalitate a multor clădiri importante din oraş, conform devizei Toate bunurile de preţ care nu pot fi evacuate, trebuie, obligatoriu distruse”.



    Sovieticii au executat prin mitraliere personalul găsit la Radio Basarabia, fără judecată, fiind etichetaţi drept trădători şi agenţi ai imperialismului românesc”, cadavrele lor fiind găsite într-un puţ părăsit din curtea postului, apoi au aruncat în aer clădirea postului, inclusiv antena.



    Radio



    După Radio Basarabia, şi având în vedere că în Bucovina reţeaua radiofonică nu era suficientă, iar construirea unui post de radio-emisie aici nu era posibilă, din cauza lipsei resurselor financiare, noua strategie a Radiodifuziunii se reorienta către crearea unui nou post de radio în zona Moldovei. În anul 1941, ing. Emil Petraşcu are meritul de a fi propus, alături de Alexandru Hodoş, instalarea la Iaşi a unui post de 5 kW, produs de o firmă italiană. La 2 noiembrie 1941, într-o zi de duminică, răsunau — pentru prima dată în eter — cuvintele Aici Radio Moldova”, pe frecvenţa de 259 de metri, aceste prime cuvinte fiind rostite de Petre P. Andrei, cel care, timp de mulţi ani, a fost crainicul postului.



    La doar câteva luni distanţă de la bombardarea Radio Basarabia, Radio Iaşi prelua din emisia strategică pentru această zonă, rămânând, ca proiect, după ce situaţia va reveni la normal, ca la Chişinău să fie amplasat un emiţător nou cu o putere de 60 kw, însă ideea nu s-a nematerializat.



    70 de ani mai târziu, presa de limbă română la Chișinău continua să rămână aproape un imperativ strategic, media de limbă rusă sau cu sprijin de la Moscova fiind în continuare dominantă, cu anumite influenţe antiromânești. Şi aceasta se petrecea nu doar la Tiraspol, ci și la Chișinău, influenţa rusă fiind direcţionată mai ales împotriva opțiunilor euro-atlantice, atitudinilor pro-europene sau intereselor economice.



    În anul 2009, Societatea Română de Radiodifuziune denunţa deciziile arbitrare ale regimului de la Chişinău de încălcare a dreptului la liberă circulaţie, garantat de legislaţia europeană şi a dreptului exercitării profesiei de jurnalist după alegerile de la 5 aprilie 2009. În aceste condiţii, e lesne de înţeles de ce Radiodifuziunea Română a făcut demersuri pentru instalarea unui post teritorial, la Chişinău.



    Decizia Consiliului de Administraţie al Radio România din 5 mai 2011 a stabilit termenii acordului de principiu asupra denumirii viitorului post, Radio Chişinău”, precum şi termenii de principiu asupra lansării acestui post de radio. A fost achiziţionat, mai întâi, pachetul majoritar de acţiuni al postului Arena FM, cu frecvenţe în oraşe precum Chişinău, Cahul, Briceni, Edineţ, Ungheni, Tighina şi Drochia, acesta fiind lansat la 21 iulie 2011, în parteneriat cu SRR. Ascultaţi un spot audio de lansare a Radio Chişinău, din 2011.






    În semestrul II al anului 2011, a fost constituit fondul istoric al arhivei Radio Chişinău, prin copierea a 33 înregistrări din patrimoniul Radio România, ce redau marile voci ale culturii române.



    La 2 noiembrie 2011, Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune a aprobat, cu ocazia aniversării celor 83 de ani ai Radio România, înfiinţarea postului Radio Chişinău. Decizia Consiliului de Administraţie din 23 noiembrie 2011 a stabilit numirea şi acordarea mandatului unor reprezentanţi ai SRR în organismele decizionale ale Radio Chişinău. Imnul Radio Chişinău a fost compus de celebtra trupă “Taxi”.



    Doamna Maria Ţoghină a fost Preşedintele Radio România în momentul în care a apărut ideea de transmite emisiuni Radio România peste Prut sau de a înfiinţa un post de radio al Radio România în Republica Moldova. La 1 Decembrie 2011 postul Radio Chişinău a început să emită. Am rugat-o să ne povestească pe scurt cum a apărut proiectul şi cum a fost construit.






    La 1 decembrie 2011 — dată simbolică pentru neamul românesc, îşi începea emisia Radio Chişinău, subintitulat Arena Oamenilor Liberi”, ca post privat care acoperea aproximativ 80% din populaţia Republicii Moldova, şi care urma să se afle în proprietatea unui post public, Radio România. Radio Chișinău emite pe 70% din suprafața Republicii Moldova și poate fi ascultat pe unde scurte FM – 89.6 în Chișinău, 93.8 în Ungheni, 106.1 la Tighina, 93.3 în Cahul, 104.6 la Edineț, 102.6 în Briceni și 107.1 la Drochia și online pe www.radiochisinau.md.



    Dl. Demeter András István a fost Preşedintele Radio România în momentul în care Radio Chişinu a început să emită, acum 10 ani. L-am rugat să ne povestească pe scurt cum a reuşit finalizarea acestui proiect instituţional complex şi dificil.






    Radio Chişinău funcţionează pe o piaţă media în care posturile de radio care emit în limba rusă au o pondere foarte importantă. Acestora li se adaugă cele care emit şi în limba română. Cea mai mare concentrare a surselor radio se află în Chişinău.



    Iată cum a început totul în echipa Radio România Chişinău!




  • Rundfunkgeschichte: Radio Bessarabien als Gegenmittel zur sowjetischen Propaganda

    Rundfunkgeschichte: Radio Bessarabien als Gegenmittel zur sowjetischen Propaganda

    Radio Rumänien war von Anfang an ein nationales Projekt. Das war Teil der Bemühungen der rumänischen Gesellschaft, die Bürger zu informieren und zu erziehen. Die Abdeckung des gesamten Territoriums war auch Teil der Strategie zur Konsolidierung des rumänischen Staates in einer neuen Form nach der Vereinigung der Gebiete mit mehrheitlich rumänischer Bevölkerung, die den multinationalen Imperien angehört hatten, mit dem Königreich Rumänien im Jahr 1918. So entstanden neben dem Rundfunksender in Bukarest, der am 1. November 1928 mit der Ausstrahlung begann, die regionalen Rundfunksender Cluj, Iaşi und Chişinău. Der Regionalsender in Chişinău, Radio Bessarabien, sollte die antirumänische Propaganda bekämpfen, die über den Radiosender Tiraspol aus der Moldauischen Autonomen Sozialistischen Sowjetrepublik (teilweise deckungsgleich mit dem heutigen Transnistrien) seit 1930 über den Dnjestr ausgestrahlt wurde.



    Chişinău war der erste regionale Sender des Rumänischen Rundfunks, da die Programme aus Bukarest dort einen schwächeren Empfang hatten. Das Programm war das gleiche wie beim zentralen Rundfunksender in Bukarest, hinzu kamen mehrere Stunden pro Woche mit Regionalprogramm. Der Verwaltungsrat der Rumänischen Rundfunkgesellschaft genehmigte in seiner Sitzung vom 29. Oktober 1937 die Gründung des Senders in Chişinău, der unter dem Namen Radio Basarabia wirken und auf einer Wellenlänge von 291,2 Metern mit einer Leistung von 20 Kilowatt senden sollte.



    In den 1930er Jahren war Gheorghe Crisbășanu Techniker bei Radio Rumänien und arbeitete an der Einrichtung des Rundfunksenders in Chişinău. In einem Interview mit dem Zentrum für mündlich überlieferte Geschichte des rumänischen Rundfunks vom Jahr 1997 erinnerte er sich an den Stand der Arbeiten bei der Einweihung des Senders Radio Basarabia.



    Der 20-Kilowatt-Sendeanlage wurde auseinander gelegt und nach Chişinău gebracht. Die Reise dauerte etwa zwei Tage. Wir fuhren einen Tag lang bis Bacău, danach von Bacău nach Iaşi, wo wir auf einem Hof Halt machten, um aufzutanken. Wir fuhren mit mehreren 4 Tonnen schweren Lastwagen, International, Ford, Plymouth und Dodge, da wir bei der Rundfunkgesellschaft nur amerikanische Autos hatten. Von Iaşi fuhren wir weiter nach Chişinău. Wir luden alle Geräte ab und die Rundfunktechniker begannen, den Rundfunksender aufzubauen. Das Gebäude war bereits für die Antenne vorbereitet. Wir waren zu zweit in jedem Lastwagen, plus zwei Autos, für den Generaldirektor Ionescu und den technischen Direktor Lohan. Nachdem die Montagearbeit abgeschlossen war, kehrten alle nach Bukarest zurück. In Chişinău blieben nur einige Rundfunktechniker.“




    Im Einklang mit dem Fortschritt der Arbeiten gab die Zeitschrift Radio Universul“ vom 1. Oktober 1938 bekannt: Ab 1. Januar 1939 können die Funker in Bessarabien rumänische Nachrichten und rumänische Musik hören, ohne dass Gro‎ßgeräte benötigt werden, sondern nur mit einfachen Geräten, die allen zugänglich sind. Der Rundfunksender in Chişinău ist fertig und die Einwohner der Region können darauf stolz sein. Die technischen Montagearbeiten stehen kurz vor dem Abschluss, ebenso die Einrichtung des Studios im Zentrum von Chişinău, in der Puschkin-Stra‎ße.“



    Am 8. Oktober 1939 hatte Radio Basarabia seine erste Sendung und am 3. November 1939 schrieb die gleiche Zeitschrift Radio Universul“ voller Zufriedenheit: Bei der Inbetriebnahme des Senders in Chişinău ist ein deutlicher Anstieg der Abonnentenzahlen in Bessarabien und der Moldau zu verzeichnen. Natürlich können jetzt auch die Besitzer von Kristall-Detektor-Radios und die Besitzer von Radiogeräten mit einer oder zwei Lampen jetzt rumänische Sendungen hören, die auch von ihren kleinen Geräten laut und deutlich zu empfangen sind.“



    Die Tätigkeit des Radiosenders Basarabia endete aber abrupt im darauffolgenden Jahr. Nach dem Ultimatum an Rumänien im Juni 1940 besetzte die Sowjetunion das rumänische Gebiet zwischen den Flüssen Pruth und Dnjestr, also Bessarabien. Unter den Verlusten, die Rumänien erlitt, gehörten damals auch die Mitarbeiter und die Ausrüstung des Radiosenders Chişinău. 90.000 Abonnenten und 150 Millionen Lei gingen verloren, das waren etwa 50% des gesamten Budgets von 300 Millionen Lei. Im Juni 1941 befreite Rumänien das vor einem Jahr verlorene Bessarabien, und am 25. Juni 1941 hatten die Zerstörungsbataillons“ des NKWD unter anderem den Auftrag, viele wichtige Gebäude, die nicht evakuiert werden konnten, komplett zu zerstören. Darüber hinaus erschossen die Sowjets alle ehemaligen Angestellten des Radiosenders Basarabia in Chişinău standrechtlich. Ihnen wurde angelastet, Verräter und Agenten des rumänischen Imperialismus“ zu sein. Die Leichen der hingerichteten Rundfunkmitarbeiter wurden später in einem verlassenen Brunnen gefunden. Gheorghe Crisbășanu erinnerte sich, was er bei nach der Befreiung von 1941 auf dem Gelände von Radio Basarabia vorfand:



    Als der Krieg begann, war ich in der Panzerdivision I, und wir besetzten Chişinău. Nachdem wir mit der Besetzung von Chişinău fertig waren, nahm ich am nächsten Tag zwei bewaffnete Soldaten mit und wir gingen zum Radiosender. Wir orientierten uns an einer Säule, die noch stand, denn die zweite Säule war bereits zerstört worden. Wir gingen zu Fu‎ß dorthin und als wir dort ankamen, fanden wir die Rundfunkstation. Das ganze Gebiet war vermint, aber die Rundfunkstation war nicht komplett zerstört. Ich informierte den Generaldirektor des Rundfunks über einen Motorradfahrer, der zum Generalstab nach Bukarest fuhr. Wir baten den Direktor, mehrere Wagen zu schicken, um den Rundfunksender und alle restlichen Teile abzuholen. Etwa vier Tage später gingen wir wieder dorthin, um zu sehen, was passiert war. Der Generaldirektor Ionescu war mit vier Lastwagen, zwei Autos und den notwendigen Leuten gekommen. Anschlie‎ßend ging ich zu meiner Militäreinheit zurück und wir nahmen die Verfolgung der Sowjets in Richtung Odessa auf.“




    Nach 1941 konnte der Rundfunksender Radio Basarabia nicht mehr wiedereingerichtet werden, sein Auftrag wurde von Radio Iaşi übernommen. Seit Dezember 2011 ist der rumänische Rundfunk in der heutigen Moldaurepublik (die aus einem Teil der ehemaligen Region Bessarabien besteht) mit dem Radiosender Chişinău auf dem Medienmarkt vertreten.

  • Radio Basarabia

    Radio Basarabia

    Radio România a fost de la început un proiect naţional. El era parte din efortul de educare şi informare a oamenilor pe care societatea românească şi-l propusese sieşi. Acoperirea întregului teritoriu era şi o parte a strategiei de consolidare a statului român într-o nouă formă după unirea teritoriilor cu populaţie majoritar românească din imperiile multinaţionale cu Regatul României în 1918. Astfel, în afara staţiei centrale de la Bucureşti, care îşi începea emisia pe 1 noiembrie 1928, apăreau posturile teritoriale Cluj, Iaşi şi Chişinău.



    Postul teritorial de la Chişinău, din Basarabia, avea menirea să combată propaganda antiromânească făcută prin intermediul postului de Radio Tiraspol din Moldova sovietică de peste Nistru, care emitea din 1930. Chişinăul a fost primul post teritorial al Radiodifuziunii Române întrucât acolo programele de la Bucureşti aveau o recepţie mai slabă. Programul său era acelaşi ca al staţiilor centrale de la Bucureşti, plus câteva ore pe săptămână de program local. Astfel, Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, în şedinţa din ziua de 29 octombrie 1937, aproba crearea postului de la Chişinău care va funcţiona sub denumirea de ”Radio Basarabia” şi va emite pe lungimea de undă de 291,2 metri, cu o putere de 20 de kilowaţi.



    În anii ’30, Gheorghe Crisbășanu era tehnician la Radio România şi a lucrat la montarea echipamentelor radiofonice la Chişinău. Într-un interviu acordat Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română în 1997, el îşi amintea cum au decurs lucrările la inaugurarea postului Radio Basarabia: ”Staţia de 20 kilowați a fost demontată şi dusă la Chişinău. Drumul a durat cam două zile. O zi ne-am dus până la Bacău, şi de la Bacău ne-am dus până la Iaşi unde am urcat-o într-o curte şi acolo am staţionat pentru alimentarea maşinilor. Erau camioane de patru tone, International, Ford, Plymouth și Dodge pentru că noi, în Radiodifuziune, aveam numai maşini americane. De acolo am ajuns la Chişinău, am debarcat toate aparatele şi băieţii care erau tehnicieni radio s-au apucat de montaj, clădirea era deja gata pentru antenă. Am fost doi la o maşină, plus două turisme. Într-unul a fost directorul general Lulu Ionescu şi directorul tehnic Lohan. După ce au terminat montajul, s-au retras la Bucureşti și au rămas numai oamenii care au rămas pentru exploatare.”



    În pas cu desfăşurarea lucrărilor, revista ”Radio Universul” din ziua de 1 octombrie 1938 anunţa: ”De la 1 ianuarie 1939, radiofoniştii din Basarabia vor putea să asculte grai şi muzică românească fără să aibă nevoie de aparate mari, ci cu aparate simple, la îndemâna tuturor. Pilonul emiţător de la Chişinău este gata şi el constituie un prilej de mândrie pentru localnici. Instalaţiile tehnice sunt pe cale de completare, ca şi amenajarea studioului care se găseşte în centrul Chişinăului, pe strada Puşkin.” Pe 8 octombrie 1939 îşi începea emisia Radio Basarabia şi aceeaşi revistă ”Radio Universul” nota cu satisfacţie pe 3 noiembrie 1939: ”de la intrarea în funcţiune a postului Chişinău se observă o sporire simţitoare a numărului abonaţilor din Basarabia şi Moldova. Sunt desigur galeniştii şi posesorii de aparate cu o lampă sau două, care pot asculta acum emisiuni româneşti recepţionate puternic şi clar de aparatele lor minuscule.”



    Însă activitatea postului Radio Basarabia se încheia brusc în următorul an. Ca urmare a ultimatumului dat României în iunie 1940, Uniunea Sovietică ocupa teritoriul românesc dintre Prut şi Nistru, adică Basarabia. Între pierderile pe care România le-a suferit atunci s-au numărat oamenii şi echipamentele postului de radio. Au fost pierduţi 90.000 de abonaţi şi 150 de milioane de lei, din totalul de 300 de milioane cât era întregul buget, deci o pierdere de 50%. În iunie 1941, România elibera Basarabia pierdută cu un an înainte şi pe 25 iunie 1941, ”batalioanele de distrugere” ale NKVD-ului aveau ca misiune, printre altele, distrugerea în totalitate a multor clădiri importante care neputând fi evacuate trebuia distruse. Mai mult, sovieticii îi împuşcaseră pe cei care lucrau la postul de radio, fără judecată, consideraţi ”trădători şi agenţi ai imperialismului românesc”, cadavrele lor fiind găsite mai târziu într-un puţ părăsit.



    Gheorghe Crisbășanu îşi amintea ce a găsit la Radio Basarabia la eliberarea din 1941: ”Când a început războiul eram în divizia I blindată, compania noastră era compania întâi de tancuri și noi am ocupat Chişinăul. După ce am terminat cu ocuparea Chişinăului, a doua zi am luat doi soldaţi înarmaţi cu mine şi ne-am dus la postul de radio. Ne-am orientat după un pilon, un pilon fusese minat şi în picioare rămăsese un singur pilon, care se vedea de pe dealul unde eram noi. Am plecat pe jos până acolo și când am ajunsi acolo am găsit staţia minată, dar nu stricată complet. L-am anunţat pe directorul general al Radiodifuziunii, printr-un motociclist care venea la Bucureşti la Statul Major, ca să vină cu maşinile să ridice staţia şi piesele care rămăseseră. La vreo patru zile ne-am dus din nou să vedem ce se mai întâmplase. Veniseră directorul general, unul Ionescu, patru camioane, două turisme cu oamenii necesari. Eu m-am retras la unitate şi am plecat în urmărirea ruşilor spre Odessa.”



    După 1941, Radio Basarabia nu mai putut fi refăcut, misiunea sa fiind preluată de Radio Iaşi. Din decembrie 2011, Radiodifuziunea Română este prezentă pe piaţa media din Basarabia cu postul Radio Chişinău.

  • Radio Basarabia, primul post de radio de la Chişinău, a împlinit 80 de ani

    Radio Basarabia, primul post de radio de la Chişinău, a împlinit 80 de ani

    S-au împlinit 80 de ani de la inaugurarea primului post de radio la Chişinău – Radio Basarabia. Radio Basarabia a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie prin transmiterea liturghie de la Catedrala Mitropoliei din Chişinău. Postul avea programe muzicale şi informative, iar rolul acestuia a fost unul esenţial în păstrarea valorilor româneşti. Lansarea postului la Chişinău a permis dezvoltarea şi consolidarea reţelei de radiofonie românească, dar a fost în acelaşi timp şi un răspuns la expansiunea comunismului sovietic şi la propaganda bolşevică difuzate de radioul din Tiraspol, ne-au transmis colegii de la Radio Chinşinău, care au acoperit jurnalistic in extenso evenimentul anversar.



    Radio Basarabia, cunoscut şi ca Radio Chişinău, a avut cel mai modern echipament de la acea vreme, având în dotare trei studiouri: unul mare pentru orchestră, coruri şi fanfare, unul mediu pentru solişti şi taraful şi un studio mic pentru conferenţiari şi crainici. De asemenea, Radio Chişinău a dispus şi de un laborator tehnică.



    Radio Basarabia a funcţionat doar 300 de zile. În iunie 1940, postul a fost preluat de puterea sovietică, iar în 1941, odată cu retragerea Armatei Roşii din Basarabia, sovieticii au aruncat în aer clădirea postului şi antena şi au executat prin mitraliere personalul. Radioul românesc a fost un element coagulant al României după Unirea din 1918 prin programele, emisiunile, mesajele pe care le-a transmis, la fel cum, ulterior, a proiectat şi asupra Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti influenţe româneşti importante. Radio România a fost recepţionat şi în Basarabia după anexarea acesteia la URSS. Radio Bucureşti şi Radio Iaşi se auzeau cel mai bine în satele de pe malul Prutului, iar emisiunile “Vorba românească” şi “Cântecul Popular” au contribuit în mare măsură la păstrarea şi îmbogăţirea limbii române şi a culturii naţionale dincoace de Prut.



    Misiunea postului Radio Basarabia de a promova valorile şi cultura românească au fost preluate de Radio Chişinău, post aparţinând Societăţii Române de Radiodifuziune, la relansarea postului în 2011.



    Colegii de la RADOR au realizat un amplu DOCUMENTAR consacrat aniversării Radio Basarabia, iar colegii d ela actualul Radio Chişinău un videoclip de promovare:



  • 76 de ani de la lansarea Radio Basarabia

    Prin instalarea acestui post de radio emisiune la Chişinău se va putea desfăşura, cât mai larg, atât propaganda cât şi cultura naţională, astfel ca ea să fie cunoscută de toţi locuitorii acestei provincii, ceea ce este în interesul Ţării. Afară de aceasta, Chişinăul, fiind un centru de cultură foarte dezvoltat, postul de radio ar da prilejul intelectualilor, artiştilor şi instituţiilor de cultură să manifeste şi să contribuie la programele ce se vor emite, răspândind astfel învăţătura şi cultura românească peste hotare şi în toate straturile sociale”, se arăta în jurnalul primăriei Chişinău care ceda Societăţii Române de Radio, în 1937, clădirea fostului Auditoriu Puşkin din strada Carol I.



    Radio Basarabia, condus iniţial de Gheorghe Neamu, şi-a început emisia prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropoliei din Chişinău.


    Postul avea un program propriu, alcătuit în întregime din emisiuni muzicale şi din radiojurnale.


    Radio Basarabia a avut cel mai modern echipament de la acea vreme, având în dotare trei studiouri — unul mare pentru orchestre, coruri şi fanfare; unul mediu pentru solişti-instrumentişti şi tarafuri; şi un studiou mic pentru conferenţiari şi crainici. De asemenea, Radio Basarabia a dispus şi de un laborator tehnic.



    Puterea sa de emisie putea fi sporită de la 20 kw până la aproape 200 kw, iar recepţia era posibilă până la Moscova sau Leningrad datorită propagării directe a undei.


    Radio Basarabia a funcţionat doar 300 de zile. Postul a fost preluat de puterea sovietică, în iunie 1940, iar în 1941, odată cu retragerea Armatei Roşii din Basarabia, clădirea, emiţătorul şi antena au fost aruncate în aer.



    Urmare a invaziei sovietice din iunie 1940, cea mai mare parte a materialelor de rezervă, a personalului şi arhivei au fost retrase la Huşi. Angajaţii Radio Basarabia, rămaşi la Chişinău au fost executaţi de autorităţile de ocupaţie sovietice în calitate de trădători şi agenţi ai imperialismului românesc. Aceste execuţii au avut loc fără judecată, oamenii fiind executaţi, iar trupurile lor aruncate în havuzul din faţa radioului.



    Intendentul postului de radio, Pavel Ţanţu, a fost ridicat de autorităţile bolşevice la Ungheni, în timpul unei tentative de a trece în România, şi executat câteva luni mai târziu după un simulacru de proces, corpul acestuia fiind identificat la exhumare datorită legitimaţiei găsite asupra sa.


    Din 1 decembrie 2011, Radio România a redeschis la Chişinău postul Radio Chişinău, acesta fiind moştenitorul şi continuatorul de drept al Radio Basarabia.