Tag: radio drama

  • Radio drama for children

    Radio drama for children

    A priority mission of the Radio was to educate and bring culture to everyone. Children are a generous audience and shows for them have always been the focus of the management and journalists. Radio drama has enjoyed a real success, being supported by the efforts of those who wrote scripts or adapted classic texts, of actors and directors and of the technical teams. All of them wrote the history of the radio drama for children, they left those memories that future adults have. In Radio Romania’s audio library one can find reference works from the history of radio drama for children, created by important authors.

     

    The writer Silvia Kerim was also a radio journalist and devotedly worked on dramatizations for children. She started her job in 1961 and joined a department with quality people who were trying to escape the political ideology of the time. In 1998, Radio Romania’s Oral History Center interviewed Silvia Kerim and found out how the journalists with the children’s radio drama department were able to maintain the quality of their product: “I was assigned to work in a very pleasant place for me, it was called Theater for Children on the Microphone. I was lucky because most of the plays that made up the children’s radio drama repertoire were stories. They were derived from classical literature, so the ideological lie did not really fit in there. The actors were big names of Romanian theater, the directors were also very good so that compromise and lies didn’t really fit.”

     

    As in any place, people are the ones who make things work and Silvia Kerim had open-minded colleagues: “In the Theater for Children on the Microphone department, I had Eduard Jurist as my boss, from him I learned what it means to be a modest boss, not to boss people around, and to pay equal attention to younger and older editors alike. In that department I had colleagues such as Vasile Mănuceanu, a gifted writer called Călin Gruia, Mioara Paler who, at one time, was the head of the children’s shows section and to whom I owe the joy of writing for children. They had an intuition of my love for children, they felt my desire to write for children.”

     

    Silvia Kerim wrote scripts for children’s radio dramas and remembered how important the childhood stories told by her parents were for her: “I was given the task of processing some stories that were poorly translated from Chinese or Japanese literature. I worked on such stories and short stories that had a meaning of their own. Retelling them, I realized that I put a lot of my imagination in them, and that, at a certain moment, I could write the stories that were running through my head and which, in turn, had a magical root. My mother used to tell my brother and I stories every night when we were very small, night after night. In general, the first part was “Snow White”, I think that for an entire year I listened to “Snow White”, either in episodes or shortened. And if my mother somehow messed up on a detail, we would both hurry to contradict her and remind her that, in fact, it was not character x that had done and said this or that. The second story was, in general, about animals that my mother loved very much, as did my father for that matter. Both parents passed on to us this love for animals.”

     

    During the years when Silvia Kerim was giving life to children’s stories on the airwaves, the communist regime was forcefully indoctrinating the audience. But the journalist chose to oppose the ideological rudeness in a subtle way: “I definitely want to say that such an attempt, in the case of my texts, was quite difficult. I never wrote the word “pioneer”, the words “party”, “pioneer”, “hawk” never appeared in my scripts. My scenarios and stories are sad stories with poor people, with grandparents dying, with the most expensive pie being apple pie or with the most pleasant dessert being toast with plum jam. I have always thought that there are many more unhappy and orphaned children than rich and spoiled children. And that these stories should reach them. At a time when we had to write only about happy children, who, in the name of the party, were growing up healthy and without worries, when they had to deal with writings in which the reality appeared quite sad and hopeless, it was not too easy for a text to pass censorship.”

     

    Radio drama for children was a miracle through which radio reached innocent minds. And the people who made it possible passed on what they had received. (LS)

  • Triplă selecție a producțiilor Teatrului Național Radiofonic

    Triplă selecție a producțiilor Teatrului Național Radiofonic

    În sezonul de primăvară al festivalurilor de radio drama, Teatrul Național Radiofonic participă cu trei producții în competiția pentru marele premiu.

    În perioada 27-31 martie, va avea loc la Canterbury (Marea Britanie) a IX-a ediție a UK International Radio Drama Festival (UKIRDF). Din cele peste 100 de producții înscrise la preselecție, organizatorii festivalului au selectat în concurs ambele producții propuse de Teatrul Național Radiofonic: Anii ’60 de Ema Stere, regia Mihnea Chelaru, și Uvertură la Demonii, ars acustica de Ilinca Stihi, secondată de sound designerul Tom Brânduș. Ca recunoaștere a Teatrului Național Radiofonic, criticul și producătoarea de teatru radiofonic Oana Cristea Grigorescu va coordona alături de artistul italian Stefano Giannotti juriul acestei ediții a festivalului.

    Tema acestei ediții a UKIRDF este The Floor of Heaven, iar sintagma promite explorarea soluțiilor posibile la problemele prezentului în dramaturgii sonore și în scenografii auditive ce imaginează lumea de mâine. Au fost selectate în cele două secțiuni, Radio Drama și Short Forms, o mare diversitate de spectacole sonore produse atât de posturi publice, cât și de producătorii și artiștii independenți din întreaga lume. Anul acesta două conferințe despre dramaturgia spectacolelor audio completează cu o dimensiune teoretică programul festivalului. Acestea vor fi susținute de scriitori invitați.

    A 26-a ediție a prestigiosului festival internațional de teatru radiofonic și documentare Grand Prix Marulić se va desfășura în perioada 26-31 mai la Hvar, în Croația. Dochia, fiica împăratului, repovestită de Marina Ilie și adaptată radiofonic de Ema Stere, regia Attila Vizauer, se regăsește pe lista celor unsprezece producții selectate în concurs la secțiunea Short Form. Cotat ca unul din cele mai longevive și valoroase festivaluri internaționale de profil, prin tematica sa, Old Texts Revisited (texte vechi reinterpretate), festivalul caută să reînvie patrimoniul literaturii și să îl reflecte în interpretări contemporaneizate, să stimuleze noi forme de expresie sonoră în ficțiune și documentar sonor. Sitagma text vechi se referă la orice text literar sau moștenire orală anterioară anului 1953. În fiecare an, Festivalul Prix Marulić va scădea 70 de ani din anul ediției curente pentru a stabili limita referinței la textul vechi.

    În ambele festivaluri, câștigătorii sunt desemnați de un juriu format din reprezentanții producțiilor selectate în concurs, coordonat de doi profesioniști invitați. Ambele festivaluri au renunțat la scripturile tipărite pe hârtie, iar urmărirea traducerii în limba engleză se face de pe device-uri, în format electronic. Dezbaterile cu care se încheie fiecare zi de audiții dau ocazia dialogului profesional între producătorii și artiștii prezenți.

    Producțiile selectate în concursuri reflectă diversitatea tematică și stilistică, dar și constanța valorii în producțiile Teatrului Național Radiofonic. De altfel, Anii ’60 este finalistă în top 3 la categoria Best European Drama unde câștigătorii vor fi anunțați duminică, 19 martie, în cadrul galei de premiere la BBC Broadcasting House (Londra).

    Anii ’60 comentează naufragiul primei generații de tineri decuplați de la lumea liberă, în anii consolidării regimului comunist în România. Valorile a două sisteme sociale, socialismul și capitalismul, sunt oglindite în eșecul existențial al personajelor.

    Uvertură la Demonii este o producție scurtă în care autoarea și regizoarea Ilinca Stihi se întorce la Demonii, singurul roman politic al lui Dostoievski, pentru a medita la reflexele imperialiste, la politica de invadare și anexare a teritoriilor vecine, la totalitarismul de stat rusesc ca model de guvernare. Revizitarea sonoră a revoluțiilor și agresiunilor din istoria Rusiei din zorii secolului XX până în prezent deschide calea înțelegerii terorii ca politică de stat.

    Legenda Babei Dochia este unul dintre cele mai frumoase şi importante mituri românești. Povestea Dochia, fiica împăratului, repovestită de Marina Ilie, în adaptarea radiofonică a Emei Stere și regia artistică semnată de Attila Vizauer, combină sursele populare și redă sonor împletirea legendei cu poezia populară, o caracteristică a legendelor și basmelor populare românești.

    Anii ’60 de Ema Stere, adaptarea radiofonică Mihnea Chelaru. În distribuție: Daniel Badale, Constantin Cojocaru, Gavril Pătru, Ioan Grosu, Coca Bloos, Rodica Mandache, Virginia Rogin, Petru Lupu, Gheorghe Arcudean, Violeta Berbiuc, Julieana Drăghici. Asistent regie: Janina Dicu. Înregistrări de teren: Bogdan Dumitrescu și Marius Țoghină. Inginer de sunet: Mădălin Cristescu. Regia muzicală: Andrei Miricescu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu. Regia artistică: Mihnea Chelaru.

    Uvertură la Demonii de Ilinca Stihi. În distribuție: Zoltan Octavian Butuc. Sound design: Tom Brânduş. Redactor şi producător: Domnica Ţundrea. Regia artistică: Ilinca Stihi.

    Dochia, fiica împăratului, legendă românească repovestită de Marina Ilie, adaptare radiofonică Ema Stere. În distribuție: Alexandra Stroe și Mădălina Ignat. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Renata Rusu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Muzica originală: Andrei Miricescu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu. Regia artistică: Attila Vizauer.

  • Producție TNR, în selecția UK International Radio Drama Festival 2021

    Producție TNR, în selecția UK International Radio Drama Festival 2021

    În perioada 23 – 26 martie se desfășoară exclusiv online festivalul de teatru radiofonic UK International Radio Drama Festival (UKIRDF). Producția Teatrului Național Radiofonic “Sufletul pereche” de Petre Barbu, în regia lui Attila Vizauer, sound design Mădălin Cristescu și în interpretarea excepțională a lui Dan Tudor, se află în selecția finală la categoria Radio Drama și va fi ascultată online joi, 25 martie, de la ora 16:15.



    După ediția anulată anul trecut din cauza crizei sanitare declanșate de pandemie, organizatorii propun pe durata celor cinci zile de festival o ediție online care include sesiuni zilnice de ascultare, urmate de discuții cu participanții despre producțiile din program. La preselecție s-au înscris peste 100 de producții din 21 de țări, pentru ca în selecția finală să rămână 20 de producții la categoria Radio Drama și 24 la Short Forms, produse atât de posturile publice, cât și de producătorii și artiștii independenți din întreaga lume.



    Programul complet se găsește pe radiodramafestival.org.uk/listening-sesssions/. Juriul e format din reprezentanții producțiilor selectate în concurs. Premiul publicului, unic în peisajul festivalier de gen, va fi votat online de către ascultătorii din întreaga lume care au ascultat producțiile online, iar câștigătorul va fi comunicat după încheierea festivalului. Publicul poate asculta și urmări scripturile în limba engleză ale tuturor producțiilor la liber pe site-ul festivaluui.



    De-a lungul ultimilor cinci ani, producțiile TNR au fost constant selectate la UKIRDF cu rezultate ce confirmă poziția Radio România printre cei mai valoroși producători europeni de teatru radiofonic.



    Tema acestei ediții speciale de pandemie a festivalului este We shall everyone be mask`d/Vom fi cu toții mascați. Sintagma exprimă dubla semnificație a măștii în acest context. Pe de o parte, masca e un element obligatoriu de siguranță sanitară, general impus cetățenilor. Pe de altă parte, masca în teatru e semnul personajului și al ficțiunilor scenei. Așadar, cu toții suntem mascați în aceste vremuri, de o parte și de alta a scenei, iar teatrul radiofonic ne intermediază povești de viață cu care să înfruntăm aceste vremuri dificile. Un element de noutate, lansat la această edițiie a festivalului, îl constituie realizarea unor producții colaborative de doar 20 de secunde – durata recomandată pentru o spălare temeinică pe mâini – la care sunt invitați să participe producătorii, scriitorii și regizorii de teatru radiofonic în prima parte a zilei în programul festivalului. Acest experiment sonor dorește să coaguleze atmosfera de comunicare profesională în festivalul intermediat de ecrane.



    Premiera lunii decembrie 2020, monodrama Sufletul pereche de Petre Barbu, este cea mai recentă montare radiofonică din creația scriitorului și dramaturgului la Teatrului Național Radiofonic. Piesa tratează drama confruntării artistului cu sacrificiul creației și cu spaima ratării, la bilanțul vârstei mature. Metafora vieții ca o cursă în bazinul de înot e ocazia înfruntării polemice a artistului cu vocile conștiinței. Literatura e singurul loc în care moartea poate fi răscumpărată, iar impulsului creației contrabalansează remușcările în fața pierderii irecuperabile a oamenilor dragi. Multiplicarea vocilor conștiinței redă stările contradictorii pe care le încearcă personajul — în fapt, alter ego-ul dramatrugului – în lupta cu propriul destin. Mesajul marianic al creației, topit în ansamblul scriiturii lui Petre Barbu, e sugerat de cultivarea tulpinei de măr și de rodul său miraculos. Regizorul Attila Vizauer compune polifonic universul personajului, iar interpretarea versatilă a actorului Dan Tudor dă viață vocilor convocate la judecata conștiinței. Sound design-ul realizat de Mădălin Cristescu împlinește în adâncime sonoră spațiul ficțional al monodramei.



    Sufletul pereche de Petre Barbu – Regia artistică: Attila Vizauer. Interpretează: Dan Tudor. Regia de montaj: Robert Vasiliță. Sound design: Mădălin Cristescu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

  • Producţie TNR, selectată la Prix Italia 2019

    Producţie TNR, selectată la Prix Italia 2019

    Prix Italia, prestigios concurs european de producţii media, a selectat în secţiunea Radio Drama producţia Teatrului Naţional Radiofonic Scrisori şi fotografii din Marele Război/arheologie sonoră subiectivă de Alexander MacLennan, în regia lui Mihnea Chelaru, între cele 28 de producţii din 21 de ţări rămase în concurs după preselecţie. Ediţia a 71-a a Prix Italia se desfăşoară la Roma, în perioada 23-28 septembrie, în Forul Traian, sub motto-ul Celebrating Cultural Diversity in a Global Media World.

    Prix Italia este un festival inaugurat în 1948, gândit ca o punte multiculturală de legătură între ţările Europei fracturate ideologic între capitalism şi comunism după al Doilea Război Mondial. Festivalul cultivă spiritul creativităţii şi inovaţiei, invitând la începuturile sale artiştii şi intelectualii să se dedice creaţiei de radio. În cele 70 de ediţii de până acum, Prix Italia a stimulat şi s-a deschis spre creativitatea în media, sincron cu înmulţirea canalelor de comunicare: radio, TV, internet, zone de intersecţie ale mediilor. În prezent festivalul recompensează cele mai valoroase şi inovative producţii în zece secţiuni, între care radioul rămâne un mediu de expresie privilegiat pentru flexibilitatea cu care preia şi reflectă inovaţiile tehnologice.

    Festivalul este itinerant, fiecare ediţie fiind găzduită de o altă localitate italiană, pentru a pune în valoare regiuni şi comunităţi, stimulând dinamica lor culturală. Această ediţie se desfăşoară la Roma, iar evenimentele conexe competiţiei transformă festivalul într-o importantă întâlnire profesională prin premierele, atelierele, lecturile şi seminariile din program.

    Producţia Radio România selectată în competiţia secţiunii Radio Drama, Scrisori şi fotografii din Marele Război/ arheologie sonoră subiectivă de Alexander MacLennan, în regia lui Mihnea Chelaru, este singulară între producţiile Teatrului Naţional Radiofonic prin dublul său statut: de producţie radiofonică autonomă şi de podcast serial de teatru scurt accesibil online pe siteul eteatru.ro (http://www.eteatru.ro/#art-index/scrisori-si-fotografii-din-marele-razboi/5821).

    Producţia în 18 episoade scurte ficţionalizează fotografii reale din Primul Război Mondial selectate din arhiva Muzeului Militar Naţional, colaboratorul proiectului. Poveştile circumscriu frontul românesc şi descriu viaţa soldatului de rând şi a familiei rămase acasă în perioada Marelui Război din 1914-1918. Varianta de site prezintă asociate materialului sonor fotografia reală, complementară conţinutului fiecărui episod. Scrisori şi fotografii din Marele Război dramatizează cartea omonimă de Alexander MacLennan şi propune un pseudo-documentar în care fotografiile extind sensul poveştilor. Conexiunea cu imaginile-document e semnalată de subtitlul Arheologie sonoră subiectivă. Pseudo-documentele dramatizate apelează la false scrisori, frânturi de conversaţii civile şi scene de pe front, ce se constituie în descifrări ficţionale ale poveştilor imortalizate în instantaneele fotografice reale din epocă, aşa cum şi le-a imaginat autorul Alexander MacLennan. Liantul întregii producţii, care poate fi ascultată şi integral ca o poveste coerentă, este dat de scrisorile cu care parcurgem cursul Marelui Război, urmărind destinul unui soldat anonim. Ultimele episoade ale serialului oferă perspectiva prezentului şi fixează trecerea de la istoriile individuale la viziunea panoramică a Istoriei, justificate de centenarul împlinit.

    Distribuţia bogată dă viaţă martorilor anonimi ai istoriei şi restituie stoicismul suferinţei şi sacrificiului lor. Muzica originală semnată de George Marcu aşază atmosfera sumbră a războiului sub lupa prezentului şi restituie în spirit minimalist tragedia generaţiei pierdute. Producţia semnată de regizorul Mihnea Chelaru are sobrietatea şi credibilitatea documentarului, îmbogăţită cu emoţia trăirilor recuperate ficţional de personajele serialului. Selectarea producţiei la Prix Italia confirmă relevanţa temei şi a abordării ei ficţional-documentare, dar şi contribuţia sa inovatoare.

    Scrisori şi fotografii din Marele Război /Arheologie sonoră subiectivă de Alexander MacLennan. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihnea Chelaru. Compozitor: George Marcu. În distribuţie: Ionuţ Vişan, Ion Haiduc, Vlad Bîrzanu, Mihnea Chelaru, Alin Potop, Ştefan Velniciuc, Cezar Antal, Mihai Smaramdache, Dorin Andone, Constantin Florescu, Sorin Cociş, Cristi Dionise, Marius Rizea, Ionuţ Oprea, Virginia Rogin, Gabriel Răuţă, Julieana Drăghici, Daniela Ioniţă, copiii Luca Hăloiu, Ana-Cristina Ionel, Ioana Gornea, Albert Chelariu, Bianca Chelariu, Luca Voinea Buduşel şi vocea autorului Răzvan Ursuleanu. Regia de studio: Janina Dicu. Inginer de sunet: Codrin Lazăr. Redactor coordonator: Oana Cristea Grigorescu.

    Teatrul Naţional Radiofonic decembrie 2018. Producţie realizată în colaborare cu Muzeul Militar Naţional.

  • Festivalul Internaţional Grand Prix Nova, la start

    Festivalul Internaţional Grand Prix Nova, la start

    În perioada 2-7 iunie, în Bucureşti, Radio România organizează cea de a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, dedicat inovaţiei în creaţia radiofonică. Astăzi, în foaierul Sălii Mici a Teatrului Naţional din Bucureşti, a avut loc conferinţa de presă şi deschiderea oficială a festivalului.

    Cu acest prilej, Preşedintele Director General al Radio România, Georgică Severin, a declarat: Într-o lume hipertehnologizată, în care oamenii primesc din ce în ce mai multă informaţie procesată, teatrul radiofonic lasă liberă imaginaţia ascultătorului, fie că foloseşte formulele de expresie consacrate, fie experienţele sonore inovatoare. Dacă ne gândim ce impact puternic continuă să aibă radioul asupra vieţii oamenilor, misiunea pe care şi-a asumat-o Radio România, aceea de educator, de promotor al culturii, nu este deloc simplă. Este o sarcină dificilă, responsabilă, sensibilă, dar în acelaşi timp o datorie de onoare pe care Radio România şi-a asumat-o. Şi faptul ca reuşim să strângem în jurul posturilor noastre de radio peste 4 milioane de ascultători zilnic, arată că am reuşit să ne îndeplinim misiunea publică.

    Preşedintele juriului, Mathias Calmeyer, Şeful Departamentului Radio Drama al Radioului Public din Norvegia ne-a spus: Chiar dacă, pentru unii, poate părea prăfuit, faptul că an de an apar producţii noi, din ce în ce mai bune şi mai adaptate noilor tehnologii, mă face să fiu încrezător în viitorul teatrului radiofonic.

    Atilla Vizauer, Redactorul şef al Redacţiei Teatru Naţional Radiofonic din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune a prezentat cea de-a VII-a ediţie a festivalului Grand Prix Nova şi a făcut un anunţ în premieră: Radio România îşi onorează în fiecare an actorii, oferind distincţii pentru interpretările cele mai valoroase ale stagiunii Teatrului Naţional Radiofonic din anul precedent: cea mai bună actriţă, cel mai bun actor şi premiul pentru debut. Începând cu acest an, premiul pentru debut va purta numele Premiul Ilinca Tomoroveanu, în semn de omagiu adus marii actriţe.

    Producţiile radiofonice în concurs şi textele în limba engleză ale acestora (în format pdf) pot fi accesate în perioada festivalului pe www.eteatru.ro.

    În acest an, evenimentul este găzduit de Teatrul Naţional din Bucureşti. Audiţiile producţiilor în concurs se vor desfăşura în perioada 2-6 iunie, începând cu ora 9:00, la Sala Mică a Teatrului Naţional din Bucureşti. 41 de producţii de teatru radiofonic, din 19 ţări, au fost selectate pentru a concura la una dintre cele trei secţiuni de concurs: drama (maximum 60 minute), forma scurtă (maximum 10 minute) şi binaural (audiţia 3D în căşti). Limba oficială a festivalului este engleza.

    Competiţia va fi jurizată de importanţi specialişti din domeniu. Preşedintele juriului este Mathias Calmeyer, actor norvegian, autorul şi regizorul mai multor spectacole de teatru şi operă, seriale tv şi filme de scurt-metraj şi director al nrkRadioteatret. Alături de el, sunt: Jasna Mesarić (regizor artistic la departamentul de teatru al Radioteleviziunii Croate), Alexandre Plank (dramaturg francez, traducător, compozitor, realizator de producţii radiofonice), Akim Mogaji (producător, regizor şi formator în domeniul creaţiilor audio-vizuale, de artă şi documentare) şi Ilinca Stihi (regizor cu un palmares impresionant de premii internaţionale, recunoscută pentru stilul experimental în care îşi construieşte spectacolele, unul dintre fondatorii Festivalului Grand Prix Nova şi membră a numeroase jurii ale festivalurilor de profil).

    Gala de premiere va fi găzduită de spaţiul elegant al Foaierului Tapiseriei (la etajul Sălii Mari), vineri, 7 iunie, de la ora 16:00.

    Festivalul Grand Prix Nova îşi asumă rolul de mediu al comunicării şi al schimbului de idei creative. De aceea, atelierele sunt o tradiţie în cadrul evenimentului. Workshopurile acestei ediţii sunt concepute sub forma unor întâlniri informale, în limba engleză, cu membrii juriului, pe firul unei teme actuale: Reality and fiction / New technologies challenge the aesthetics of the audio dramas. Atelierele se desfăşoară zilnic, până în 6 iunie, începând cu ora 20:00, la Grădina Eden – Calea Victoriei nr.107, cu acces liber.

    Programul festivalului, pe www.grandprixnova.ro sau pe pagina de facebook: @gpnromania.

  • Radio România, în topul mondial al producătorilor de teatru radiofonic

    Radio România, în topul mondial al producătorilor de teatru radiofonic

    Teatrul Naţional Radiofonic participă la competiţia internaţională Prix Italia 2018 cu două producţii selectate în secţiunea Radio Drama: Spovedania după Dostoievski şi Vele, scenariu original de Ilinca Stihi, ambele în regia artistică a Ilincăi Stihi.

    The Memory of the Future/Amintirea viitorului e motto-ul ediţiei aniversare a prestigiosului festival Prix Italia, concurs internaţional de producţii de radio, televiziune şi internet, ajuns anul acesta la a 70-a ediţie. Festivalul se desfăşoară la Capri în perioada 25-29 septembrie şi cuprinde trei secţiuni – radio, televiziune şi internet, cu subsecţiuni dedicate muzicii, ficţiunii, documentarului, artelor performative, ştirilor şi divertismentului. În secţiunea Radio Drama au fost selectate 29 de producţii de teatru radiofonic din 19 ţări, printre care cele două producţii româneşti ale Teatrului Naţional Radiofonic, Spovedania şi Vele, ambele semnate de Ilinca Stihi.

    Reprezentative pentru stilistica regizorală a Ilincăi Stihi, cele două producţii, Spovedania şi Vele, oferă o imagine panoramică a originalităţii creative a regizoarei care translează în prezent temele literaturii clasice – de la confruntarea cu conştiinţa individuală la asumarea responsabilităţii în istorie, iar în scenariul original dezvoltă o distopie a umanităţii în derivă. Ambele producţii propun o interpretare artistică a modului în care istoria modelează viitorul şi răspund motto-ului festivalului, Memory of the Future. Spovedania ridică problema vinii în istorie, a confruntării cu conştiinţa vinovăţiei pentru crimele comise de regimurile totalitare şi de refuzul asumării lor. Din punct de vedere tehnic Vele marchează o premieră ca prima producţie 3D Immersive ambisonic sound experience la Teatrul Naţional Radiofonic, o soluţie de a scufunda ascultătorul în dimensiunea sonoră a lumii subacvatice în care e claustrată umanitatea viitorului.

    Spovedania, scenariu radiofonic de Doina Papp după romanul Demonii de Feodor Mihailovici Dostoievski, porneşte de la ultimul capitol din romanul Demonii, intitulat La Tihon. Refuzat iniţial publicării, capitolul descrie vizita lui Stavroghin la călugărul Tihon pentru a se spovedi. Personajul caută mântuirea mărturisindu-se, dar retrăieşte obsesiv un act de pedofilie, încheiat tragic cu sinuciderea copilei pe care a ademenit-o. Scriitura radiofonică adoptă tehnica colajului, în acord cu nevoile transpunerii în limbaj auditiv, lansând întrebări şi îndemnând, fără îndoială, la meditaţie, la confruntarea cu ideile dostoievskiene despre credinţă, moarte, esenţa (ambiguitatea) fiinţei umane. Acest nucleu dramatic răscolitor este încadrat de poezia lui Charles Bukowski, dedicată lui Dostoievski, adăugată de regizoare care face un racord spectaculos la contemporaneitate, aducând lumea spectacolului aproape de noi, publicul de secol XXI spune Domnica Ţundrea, realizatoarea spectacolului. Coperţile sonore ale spectacolului radiofonic funcţionează ca un tunel al timpului prin care rememorăm cronologic revoluţiile din istoria Rusiei din vremea lui Dostoievski până în prezent, ce ne trimit la victimele regimurilor politice şi la chestiunea conştiinţei vinovăţiei în istorie.

    Vele se înscrie în seria producţiilor de autor pe care Ilinca Stihi le croieşte în jurul unei idei/unei teze. Pretextul narativ se dezvoltă pe multiple paliere ce compun la final caleidoscopul sonor din care ascultătorul îşi creează propria poveste la tema sugerată. Celebra expediţie Kon-Tiki, pe care antropologul Thor Hyerdahal o întreprinde în 1947 cu o plută din Peru până în Polinezia, devine în scenariul original Vele pretextul unui excurs sonor într-un univers ficţional distopic, dintr-un viitor al omenirii în extincţie. Claustraţi într-un oraş subacvatic, visul e singurul spaţiu de libertate al oamenilor dominaţi de o societate a controlului absolut. Insula Paştelui, descoperită de Thor Hyerdahal, e convertită din simbol al degradării culturale prin contactul cu colonizatorii care au decimat populaţia indigenă în liman al libertăţii. În scenariul nostru insula e locul visat al salvării ultimului cuplu, replica perechii biblice, întemeietoarea omenirii. Dincolo de faptele concrete ale călătoriei în Insula Paştelui, scenariul are trei planuri temporale şi un caracter narativ fragmentar ce permite întâlnirea unor personaje simbolice din epoci şi contexte diferite, pe care le uneşte crezul în valorile perene ale umanităţii.

    Spovedania, scenariu radiofonic de Doina Papp după romanul Demonii de Feodor Mihailovici Dostoievski. Regia artistică: Ilinca Stihi. În distribuţie: Zoltan Octavian Butuc, Marian Râlea, Ana Ioana Macaria, Isabela Neamţu, Magda Catone, Manuela Ciucur, Andrei Ciopec, Ana Maria Ţoghină. Muzica originală şi sound design: Tom Brânduş. Asistenţa tehnică înregistrări teren: Bogdan Dumitrescu şi Marius Ţoghină. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Redactor şi producător: Domnica Ţundrea. Producţie 2018.

    Vele scenariu orginal şi regia artistică: Ilinca Stihi. În distribuţie: Zoltan Octavian Butuc, Andrei Hutuleac, Ana Ioana Macaria, Ilona Brezoianu, Ioana Calotă, Liviu Pintileasa, Emilian Oprea, Alina Petrică, Ana Maria Bărci, Andrei Ciopec, Robert Marshall, Daniela Marcu, Voicu Hotel, Xuebin Burican, Laurentiu Iftene, Iuliana Draghici. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Inginer de sunet şi regia muzicală: Vlad Ioachimescu, Redactor: Oana Cristea Grigorescu. Producţie 2018.

    ***

    iHamlet de Elise Wilk, selectat la un prestigios festival internaţional de teatru radiofonic pentru tineret


    Producţia Teatrului Naţional Radiofonic iHamlet de Elise Wilk, în regia lui Mihnea Chelaru, a fost selectată în concursul Prix Ex Aequo, un festival bienal de teatru radiofonic pentru copii şi tineret organizat de Radio Televiziunea din Slovacia. Ediţia a 12-a a festivalului va avea loc la Bratislava în perioada 13-16 noiembrie, iar festivalul, dincolo de misiunea stimulării creativităţii în producţiile de teatru radiofonic pentru copii şi tineret este şi un loc de dezbatere teoretică, tehnică şi de împărtăşire a experienţelor estetice ale producţiilor pentru audienţa tânără.

    iHamlet este o variantă contemporană a capodoperei shakespeariene, translatată în prezentul tinerilor de azi, după cum o sugerează şi particula i din titlu. Regizorul Mihnea Chelaru revine cu iHamlet la dramaturgia Elisei Wilk, pe care a urmărit-o cu consecvenţă, găsindu-i în fiecare din producţiile de teatru radiofonic un echivalent sonor original, validat de premiile obţinute în concursurile internaţionale.

    I Hamlet mai participă în această toamnă la Berlin la competiţia Prix Europa la categoria Radio Fiction. Distribuţia: Dan Clucinschi, Oana Predescu, Daniela Ioniţă, Oliver Toderiţă, Cosmin Şofron, Vlad Bîrzanu, Adrian Dima, copilul Pavel Hăloiu, Stelică Muscalu, Rusu Renata, Janina Tudor. Muzica originală: Codrin Lazăr, la violoncel: Eduard Târâş, regia de studio: Janina Dicu, redactor: Oana Cristea Grigorescu.

  • The 6th International Grand Prix Nova Radio Drama Festival

    The 6th International Grand Prix Nova Radio Drama Festival

    Over June 4-9, Radio Romania organizes the 6th International Grand Prix Nova Radio Drama Festival, the only festival of radio productions rewarding audio innovation. That was also underscored by the President Director General of Radio Romania, Georgica Severin upon the opening of the festival:



    It is quite a special moment for Radio Romania because this edition of the festival takes place with the public radio celebrating its 90th anniversary in 2018. This figure means continuity for Radio Romania. We are the voice of history as well as the voice of the present. The Grand Prix Nova Festival is the latest expression of our interest in actuality, innovation and creativeness in radio productions.”



    The festival takes place under the patronage of Her Royal Majesty Margareta, the Custodian of the Royal Crown. 57 radio drama and acoustic art productions from 23 countries on four continents have entered the Grand Prix Nova competition. Attila Vizauer, editor-in-chief at the National Radio Drama Department has more:



    This year, productions from Malaysia, Australia, Georgia and Iran and lots of productions from Europe, the USA and Canada have entered the competition. As from this year there are three sections: Radio Drama including up to 60 minutes shows, Short Forms — short shows of up to 10 minutes and a new section of binaural productions giving the impression that the sound surrounds the listeners.”



    During the festival, you can listen to the competing radio productions on the site www.eteatru.ro The jury is made up of five international personalities; its president is the Finnish director, playwright and actress Soila Valkama. Several Romanian independent productions have for the first time entered the competition this year. One of them, “Plato Time” starting out from “The Republic” by Plato is a Semi Silent production participating in the Short Forms section. Its producer is musicologist and journalist Maria Balabas:



    It is the most personal form related to Plato’s ideas referring to the actor’s role and the relationship between the actor and the audience. These ideas can be transposed in sound in original ways due to modern-day techniques.”



    A number of workshops and meetings with professional radio broadcasters and the EBU Radio Drama Workshops are also organized during the Grand Prix Nova International Festival.


    (Translated by A.M. Palcu)

  • Teatrul Naţional Radiofonic, în finala festivalului Prix Italia 2016

    Teatrul Naţional Radiofonic, în finala festivalului Prix Italia 2016

    Radio România, prin Teatrul Naţional Radiofonic, obţine o nouă recunoaştere internaţională, prin nominalizarea pe lista scurta (top 5) la secţiunea Radio Drama, a Festivalului Prix Italia 2016, a spectacolului Biblia neagră a lui William Blake, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi. Câştigătorul marelui premiu va fi anunţat la Lampedusa, în perioada 30 septembrie-2 octombrie.



    Demersul radiofonic este inspirat de universul spiritual-artistic al lui William Blake, atât de provocator pentru lumea de astăzi, care încearcă, ea însăşi, să-şi formuleze o nouă mistică, fie ea şi cinică, deschizând din nou lupta cu demonul morţii personale şi al morţii colective (Apocalipsa), reuşind să-l redefinească radical. Omul contemporan schimbă, astfel, raportarea directă la operele marii culturi cu care rezonează diferit, filtrate prin noile valori, în noii parametri pe care îi declară. Scenariul Biblia Neagră a lui William Blake propune o călătorie prin operele poetice şi filozofice ale autorului. Structura lui – fidelă afirmaţiilor lui Blake care consideră imaginaţia realitate, dar realitate supremă, viziune divină, îşi asumă o formulă neconvenţională.



    Distribuţia: Andrei Huţuleac, George Ivaşcu, Anca Sigartău, Gabriel Spahiu, Andrei Ciopec, Adrian Loghin, Sandra Ducuţă, Ciprian Cojenel, cu participarea mezzosopranei Georgiana Mototolea. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Asistenţa tehnică înregistrări teren: Marius Ţoghină, Bogdan Dumitrescu, Răzvan Andrei. Muzica originală: Vlad Pasencu. Regia muzicală şi sound design: Vlad Ioachimescu. Redactor şi coordonator de proiect: Crenguţa Manea. O producţie TNR, februarie 2016.