Radio România Internațional

Tag: Radio Europa Libeara

  • Rezistența pritu radio

    Rezistența pritu radio




    Vărnăoară tru istorie nu fu unu regimu politic perfectu. Niţi totalitarismele, cari avură ambiția ta s’aibă sumu control total societățli, cu ahât ma puțăn alti turlii di dictatură și tiranie nu putură s’hibă ermetiţi.


    Pisti, pritu și pri sum gardurle și mururli pe cari regimurile dictatoriale le construiesc, oamenii aprăftăsescu s’comunică cu exteriorul. Ici ţiva nu poate s’dănăsească individul tra ş’grească ponurli atumţea când eale suntu fapti di ună puteare abuzivă și criminală. Pisti mururli anălţati di regimul comunist după 1945, undile hertziene fură purtătoarele a mesajilor di nădie tră oamiñilli cari eara trăñipsiţ dinăpoia a loru. Radio Europa Liberă fu aţea cari ş’lo misiunea s’ţănă yie ideia di libertate și normalitate fără di cari hiința umană nu easti ea işişi.



    Traducătorul și jurnalistul Liviu Tofan emigră tru Republica Federală Germania tu ahurhita a anilor 1970 și ahurhi s’lucreadză la Radio Europa Liberă. Tru kirolu a pandemiillei di covid 19, el publică volumul “Nă ţănură tu bană. Radio Europa Liberă 1970-1990” tru cari dimăndă a publicului memoriile a lui, ama și fragmente ditu arhivele a fostăllei Securități ti instituția la cari lucră. Tofan mindueaşti că Radio Europa Liberă fu ţiva unic, arămas tru memoria colectivă a românilor tru aţeali dauă dekenii ditu soni a regimlui comunistu.



    “Multă lume spusi ti Radio Europa Liberă ca easti un fenomen mediatic i ca la principalul fenomen mediatic românesc ditu perioada comunismului. Nkisinda di la aestă formulă spusă că ma s’hibă aşi, atumţea Noel Bernard și Cornel Chiriac fură fenomenele personificate a Europăllei Libere. Cathi unu avu ună contribuție acutotalui specială la succesul Europei Libere, la audiența pe cari noi u avum, nai ma mare audiență ditu tuti departamentele Europei Libere. Secția română, acă eara a daua nai ma ñică, avu nai ma mare performanță, nai ma mari audiență tru țara target.”



    Jurnaliștii Europei Libere nu fură maşi profesioniști, elli fură nica şi eroi. Iara aestu calificativ nu easti exagearat di itia că născănţă păltiră cu bana vrearea ta să zburască liber. “Cornel Chiriac easti cadialoihea unu di aeşţă. Tru carte am un capitol consistent ti raporturile a Securitatillei cu Europa Liberă. Noi fum lugursiţ di regimul comunist și di Securitate ca protlu pericol și protlu adversar a regimului ntră români. Noi earam la 1500 di kilometri di București și Euopa Liberă nu avu misuri active contra a regimului di la București. Ama aveam un numir cabaia mari di ascultători. Aveam ună secție specială la Munchen cari misura constant audiența a emisiunilor și aveam ună idie multu bună ti impactulu a emisiunilor a noastre. Tru aţel capitol minduiiu s’adaru ună treaţiri tru revistă a prinţipalelor acțiuni a Securitatillei contra Europăllei Libere, inclusiv atentatul ditu 21 şcurtu 1981. Victime directe a Securitatillei fură Emil Georgescu, tru veara anului 1981, cându fu atacat di doi interlopi francezi și ascăpă ca ună thamă cu bana, acă fu atacat multu greu. Tru ţi-lu mutreaşti pi Noel Bernard, cari muri di harkinu tru andreu 1981, și alţă soţ cari muriră idyea di harkinu, eu am a mea minduită. Tuţ lli-amu cunuscută, cunuscui și cazurile a lor, și cilăstăsiiu s’limbidzăscu aestă spuneari a directorilor iradiați I vătămaţ di Securitate, teorie pi cari mini nu u mbărţătedzu.”



    Lu ntribămu Liviu Tofan disi a lui și a soţloru a lui nu lă fu frică s’critică dişcllisu un regim cu un mare potențial criminal. “Tră noi, lucurlu di cafi dzua, ne eara tu prota thesi şi nă loa ahătu kiro că niţi nu aveamu oară s’minduimu că lipseaşti s’nă hibă frică. Tru idyiulu kirouvirserli cura la Europa Liberă. Nica yinea ahătu multi că ună aiami s’avea dimonetizată, nu mata eara mare lucru cara yinea cafi mesu câte ună carti I un telefon di fuvirseari. Noel Bernard nu li băgă tu minti, acă el eara ținta principală. Niţi cându fu vătămatu Cornel Chiriac nu s-mindui că vahi easti ună acțiune a Securitatillei. Tăş după atacul contra a Monicălleii Lovinescu ditu brumaru 1977, cu ună dzuă niti ta s’agiungă Paul Goma la Paris, tăş atumţea Noel ahurhi s’hibă niheamă găilipsitu di aestu lucru. Tamam aesta minduia Securitatea s’facă, s’nă intimidiadză, s’nă aspară aţea turlie ta s’nu himu irbapi s’lucrămu și s’nă lom lumea ncap. Emu niţi nu eara zborlu ti ahtari lucru! Regimul vrea s’hibă ma hăirlăticu tra s’scombată Europa LIberă nu pritu fuvirseri la adresa a noastră că maş cara vrea s’adară cata cumu ungurii: cara vrea u apriduna hala cu bănaticlu a românilor. Vrea s’eara goala cale di dizarmosari a pericoluli Europăllei Libere.“



    Radio Europa Liberă ălli ţănu româñilli tru bană tru anii 70 și 80. Fură aproapea di elli tru tuti momentele greale ca și tru momentili istorice a libertatillei ditu andreu 1989.


    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearea: Taşcu Lala




    Sigla rri









  • Samizdatlu “Ellenpontok” (“Contrapuncti”)

    Samizdatlu “Ellenpontok” (“Contrapuncti”)

    Samizdatlu gol ditu România comunistă cari a nastricu sinurli a lʹei fu “Ellenpontok” ica “Contrapuncti”. El fu ngrăpsitu di una parei di nviţaţ maghiari dit cari fătea parti profesorlu di biologie dit Oradea, Antal Karolyi Toth şi di nicuchira a lui, poetlu Geza Szocs dit Cluj şi filosoflu Attila Ara-Kovacs, aţel cari avu idheea. “Ellenpontok” urdină nafoara ali Românie ti furnʹiaa agiutorlui ţi ălu deadi opziţia anticomunistă dit Ungaria.



    Csongor Janosi di la Institutlu di Cercetări a Universitatilʹei di Bucureşti feţi documentări ti cazlu a samizdatlui “Ellenpontok”. El spusi că pareia adrată dit nicuchirlʹi Toth, Szocs şi Ara-Kovacs avu em furnʹii personali, em colectivi ti nchisita a lor. “Căţe işi tru migdani aestu samizdat Oradea şi nu Cluj ica Târgu Mureş? Apandisea, pi ningă furnʹia personală a yinitorlor editori, easti stres ligată di minduearea curmată tra s-alăncească ună revistă culturală maghiară Oradea tru veara a anlui 1980. Iniţiatorlʹi a acţiunilʹi adrară un memoriu cătră Comitetlu Central a PCR şi cătră Uniunea a Scriitorlor dit Bucureşti tra ună revistă cari s–aibă ună redacţie işişi di turlia a revistălʹei “Korund” dit Cluj ica a revistălʹei “Igaz Szó” dit Târgu Mureş. Avea şi un plan di avarie cari pripunea ca publicaţia proiectată s-alăncească ca suplimentu a revistălʹei di cultură şi literatură di limba română “Familia” dit Oradea.”



    Simfun cu Janosi, aestu fu momentul clʹeaie cându iniţiatorlʹi spusiră că lipseaşti s-adară ţiva paranom mca prit nomu nu avu căbile. Tru ilikia di 28 di ani, Ara-Kovacs alu căndăsi şi Szocs s-lʹia parti la ngrăpsearea a samizdatlui, a deapoa pi ningă nicuchirlʹi Toth viniră di ndrupără tru 1982. Csongor Janosi zbură ti ahurhiturli a revistălʹei: “Lucurlu editorial fu ahurhit tru meslu şcurtu 1982. Ma marea parti a textilor eara adunati di Ara-Kovacs, redactorlʹi di Oradea lucre ti structurarea şi multiplicarea a revistălʹei şi vindearea a lʹei Oradea şi tru Ungaria, a deapoa Szocs lucre ti amprtarea şi vindearea tru locarli a Clujlui şi tru secuimi. Prinţipiul a redactorlor fu aţel tra să zburască disclʹis ti condiţiile tru cari băna, Ara-Kovacs ngrăpsi un textu cu caracter general cari eara tiusitu pi a daua căpachi a cathi unlui numir. Prima parti a aistui textu poati s-hibă lugursită un “Credo” a revistălʹei ti lu spunem tu şcurti zboară aşe: “Contrapuncti” easti ună revistă samizdat, alăncearea a lʹei easti ocazională, vrem s–faţem cunuscuti călcărli ti ndrepturli a omlui dit Europa Centrală şi di Estu şi, tru arada a lor, a fuvirsearilʹei politiţi, economiţi şi culturali a maghiarlor dit Ardeal.”



    Revista s-inspira dit publicaţiili maghiari şi polonezi di samizdat, ama şi dit minărli di opoziţie dit aţeali văsilii. Un cirecu dit articolili alănciti tru “Ellenpontok” fură articoli priloati dit revisti di samizat xeani, giumitati dit articolili originali eara al Ara-Kovacs. Csongor Janosi spusi ti turlia di tehnoredactari a revistălʹei ama şi ti ateali ţi eara ngrăpsiti tu ea. “Protili 6 numiri fură multiplicati tru câti 5 exemplari cu ună makină di ngrăpseari adusă paranom di Ara-Kovacs dit Ungaria. Ma nu eara nregistrată la Miliţie, nu putea s-hibă aflată pi thimelʹilu a yramilor dit textu. Protili 5 numiri fură ngrăpsiti di Ara-Kovacs şi multiplicati di Ivona Toth, a deapoa şasili numir eara al Antal Karolyi Toth. Numirili 7 şi 8 fură multiplicati tru 50 di exemplare di nicuckirlʹi Toth tru sumloclu a casilʹei a lor ufilisinda un multiplicator polonez. Dimensiunili a numirielor easti anamisa di 14 şi 56 di frăndză. Numirlu 8 alănci tru sumedru 1982, easti opera al Antal Karolyi Toth şi ncurpilʹeadză tru memorandumlu şi pripunirea di program politic. Ateali dauă documenti ngrăpsiră căftări politiţi alternativi şi cutugursiră politiţli a regimurlor est-europeani. Aesti documenti agiumsiră s-hibă cunuscuti căte pritu len turlii di filieri furăpitricuti a ambasadilor SUA, Marii Britanii, Finlandii, Franţalʹei, RFG, Austria. Ateali dauă documenti agiumsiră şi la şedinţa di Madrid a Conferinţălʹei tra Securitati şi Cooperari tru Europa ţi avea tru arada di lucru a dzuuălʹei hăirlăticlu a ligăturloru şi băgarea tru practico a Actului di Helsinki.”



    Tru chirolu martu-sumedru 1982 alănciră 8 numiri cu 65 di ngrăpseri, tut cu tut, 293 di frăndză. Atel dit soni numir, 9, avea 24 di frăndză. Postul di radio Europa liberă tru limba maghiară hurhi s-aibă tru mengă maxus samizdatlu şi, ase, Securitatea agiumsi s-hibăma cilăstisitoari ti căftarea a autorlor cu angrăpsearli paranom. Tru scurtu chiro, tru toamna a anlui 1982, Securitatea dit Cluj aprăftăsi s-amintă informaţii cari dusiră la percheziţionarea a casilʹei al Szocs şi la scutearea tru padi a revistălʹei. Deapoa vini arada a familiilʹei a Toth dit Oradia şi casili a tailor cari lu avea aprucheată samizdatlu. Csongor Janosi. “Multu di sinfer easti ama că editorlʹI a “Contrapunctilor” nu fură nclʹişi, ama ţănură cheptu tru libirtati. Tru yinar, şcurtu, marţu 1983 eara griţ s-da declaraţii, a deapoa tru 17 di mai 1983, cazlu a lor fu nclʹis şi elʹi fură achitaţ. Tuţ aţelʹ ţi eara mintiţ fură griţ la sediile a Securitatilʹei di Cluj şi Oradea şi lă si feaţi timbihi. Nu fură loati meatri penali, furnʹia hiindalui aţea că nu agiuta tu sinferurli a regimlui ca samizdatlu s-agiungă s-hibă un caz, a deapoa atelʹI mintiţ s-hibă martirizaţ.”



    Pirmitusearea a heroilor cu samizdatlu “Ellenpontok” s-bitisi, idyea cum tru ahanti cazuri, cu emigrarea. Fudziră tru Ungaria, Ara-Kovacs tru 1983, nicuchirlʹi Toth tru 1984, a deapoa Szocs tru 1986 tru Ghirmănia dit Ascăpitată, după 1989 aestu dit soni s-toarnă Cluj.



    Autor: Steliu Lambru


    Armanipsearea: Tascu Lala