Radio România Internațional

Tag: Radio România Cultural

  • Omul cu mârțoaga – premieră la Teatrul Naţional Radiofonic

    Omul cu mârțoaga – premieră la Teatrul Naţional Radiofonic

    Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră, duminică, 17 decembrie, de la ora 19:30, la Radio România Cultural Omul cu mârțoaga de George Ciprian. Adaptarea radiofonică: Dan Tudor și Domnica Țundrea. Regia artistică: Dan Tudor.

    În distribuţie: Dan Tudor, Marius Bodochi, Ana Ioana Macaria, Dragoș Ionescu, Afrodita Androne, Tudorel Filimon, Andrei Duban, Orodel Olaru, Florin Dobre.

    Asistența tehnică: Florin Bădic. Regia de studio: Renata Rusu. Regia tehnică și muzicală: Mădălin Cristescu. Redactor și producător: Domnica Ţundrea.

    Omul cu mârțoaga de George Ciprian este, fără îndoială, una dintre piesele de referință ale literaturii române, un text dramatic puternic, interesant, nuanţat, cu un profund mesaj umanist, care, timp de aproape un secol, a generat montări teatrale de mare succes la public și la critica de specialitate.

    Premiera Teatrului Național Radiofonic, în regia lui Dan Tudor, este un omagiu adus dramaturgului George Ciprian, în anul în care s-au împlinit 140 ani de la nașterea și 55 de ani de la dispariția acestuia. Născut la Buzău în 1883, George Ciprian a fost o personalitate plurivalentă a culturii române: dramaturg, poet, memorialist şi actor. Publicată în 1927, în revista Sinteza, piesa Omul cu mârţoaga, debutul său dramaturgic, a fost reprezentată în premieră, în acelaşi an, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, fiind montată apoi la teatre din Berlin, Praga, Berna şi Paris. Piesa este o comedie amară, o pledoarie pentru întoarcerea la firesc, la bun simţ şi normalitate, cu personaje bine conturate, care au oferit partituri dramatice substanțiale actorilor invitați la microfonul Teatrului Naţional Radiofonic.

    Dan Tudor este un regizor complex, valoros, ale cărui spectacole, jucate pe importante scene din București și din țară, s-au bucurat întotdeauna de aplauze și de recunoașterea publicului. Ca actor, Dan Tudor, care în Omul cu mârțoaga interpretează rolul titular, a fost, de asemenea, apreciat de către spectatori și critici, iar la Radio a jucat roluri excepţionale. În rolul lui Chirică, din Omul cu mârțoaga, Dan Tudor întruchipează sugestiv caracterul frust, cinstit, sincer al personajului, capacitatea acestuia de a visa, de a deveni un fel de vizionar, ale cărui percepții și posibilități de imaginare se împlinesc și, totodată, generozitatea sa și o anume liniște interioară, trimițând parcă, uneori, la o altă realitate. Fiecare actor aduce cu sine o mică lume, lumea personajului reprezentat, conturată cu finețe, precizie, atenție la nuanțe și cu multă putere de convingere.

    Regia tehnică și muzicală semnată de Mădălin Cristescu îmbracă într-o haină sonoră sensibilă și expresivă un univers dramatic atotcuprinzător.

  • Premiere absolute la Teatrul Național Radiofonic, în anul cultural Dimitrie Cantemir

    Premiere absolute la Teatrul Național Radiofonic, în anul cultural Dimitrie Cantemir

    Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută, marți, 12 decembrie, la Radio România Cultural, două spectacole-document care vorbesc despre viața și opera istoricului, filosofului, scriitorului Dimitrie Cantemir – gânditor de talie europeană, a cărui operă se înscrie în tezaurul culturii universale.

    De la ora 19:00: Dimitrie Cantemir – Legendă și adevăr. Scenariu de Raisa Radu. Adaptarea radiofonică Magda Duțu și Ion-Costin Manoliu. Regia artistică Maria Agnesa Pușcașu. În distribuție: Mircea Constantinescu, Daniel Tudorică, Adrian Păduraru, Damian Victor Oancea, Marcelo Cobzariu, Pătru Gavril, Tache Florescu, Annemary Ziegler, Cristina Constantinescu, Eduard Adam, Alexandru Nedelcu, Remus Stănescu, Teofil Memelis, Ion-Costin Manoliu. Regia de montaj Florin Bădic. Regia de studio Milica Creiniceanu. Regia muzicală Luiza Mateescu. Regia tehnică ing. Mirela Georgescu. Redactor Ion-Costin Manoliu. Coordonator proiect Magda Duțu.

    De la ora 20:00: Dimitrie Cantemir – Istoria cărturarului. Scenariu de Raisa Radu. Adaptarea radiofonică Magda Duțu și Ion-Costin Manoliu. Regia artistică Maria Agnesa Pușcașu. În distribuție: Mircea Constantinescu, Daniel Tudorică, Adrian Păduraru, Damian Victor Oancea, Marcelo Cobzariu, Pătru Gavril, Tache Florescu, Annemary Ziegler, Cristina Constantinescu, Eduard Adam, Alexandru Nedelcu, Remus Stănescu, Teofil Memelis, Magda Duțu, Ion-Costin Manoliu. Regia de montaj Florin Bădic. Regia de studio Milica Creiniceanu. Regia muzicală Luiza Mateescu. Regia tehnică ing. Mirela Georgescu. Redactor Ion-Costin Manoliu. Coordonator proiect Magda Duțu.

    Scenariile după care s-au realizat spectacolele sunt alcătuite de prof. univ. dr. Raisa Radu, în urma unei ample documentări, care include lucrările: Dan Bădărău – Filosofia lui Dimitrie Cantemir, Teodor Burada – Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cantemir, Ion Neculce – Letopisețul Țării Moldovei, Sever Zotta – Despre neamul Cantemireștilor, precum și textele lui Dimitrie Cantemir – Divanul sau Gâlceava Înțeleptului cu Lumea, Istoria Ieroglifică, Descrierea Moldovei, Scrisoarea Principelui Dimitrie Cantemir către Contele Golovkin, Historia creșterilor și a descreșterilor Curții Otomanice.

    În primul scenariu, este prezentată viața lui Dimitrie Cantemir la Constantinopol, unde a studiat și a cunoscut oameni politici turci și diplomați din țările europene, și-a format o vastă cultură, a scris câteva cărți filosofico-religioase și a creat și un tratat de muzică turcească. Este prezentat și războiul ruso-turc, la care a participat și oastea din Moldova, iar partea finală a scenariului se referă la contribuția lui Dimitrie Cantemir la campania persană din 1722-1723.

    În al doilea scenariu, Antioh Cantemir, fiul cel mic al lui Dimitrie Cantemir, se ocupă de promovarea, în Europa vestică, a operei fundamentale a tatălui său Istoria creșterilor și a descreșterilor Curții Otomanice, lucrare care a cunoscut, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, trei traduceri – în engleză, în franceză și în germană. Prin aceste traduceri, cartea a intrat în Republica Literelor și și-a început drumul în lume.

    Adaptarea radiofonică a celor două scenarii a conferit suportul dramaturgic adecvat pentru construcția radiofonică, realizată de Magda Duțu și Ion-Costin Manoliu.

    Distribuția alcătuită de regizoarea Maria Agnesa Pușcașu, împreună cu echipa de creație, îl are în rolul titular pe actorul Mircea Constantinescu.

    Cele două spectacole se vor difuza și la Radio România Internațional 2, astfel: Dimitrie Cantemir – Legendă și adevăr, sâmbătă, 16 decembrie, de la ora 23:00 și Dimitrie Cantemir – Istoria cărturarului, sâmbătă, 23 decembrie, de la ora 23:00.

  • Premieră la Teatrul Național Radiofonic: Lecția de zbor

    Premieră la Teatrul Național Radiofonic: Lecția de zbor

    Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră, marți, 5 decembrie 2023, de la ora 19:00, la Radio România Cultural, Lecția de zbor. Scenariu radiofonic de Ada-Maria Ichim și Gavriil Pinte. Partea I. Zborul fără vizibilitate. Regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuție: Vasile Toma, Ada Navrot, Paula Trifu, Dan Bordeianu, Felicia Pinte, Magda Duțu, Cristina Toma, Marcelo Cobzariu, Gavriil Pinte, Mircea Constantinescu, Matei Tibacu, Voicu Aaniței, Tomi Cristin. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: Tom Brânduș. Redactor și coordonator de proiect: Magda Duțu.

    De la ora 20:00, vom prezenta Lecția de zbor. Scenariu radiofonic de Ada-Maria Ichim și Gavriil Pinte. Partea a II-a. Zborul pe vreme rea. Regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuție: Vasile Toma, Ada Navrot, Paula Trifu, Dan Bordeianu, Felicia Pinte, Magda Duțu, Zoltan Octavian Butuc, Marcelo Cobzariu, Mircea Constantinescu, George Constantinescu, Claudiu Maier. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: Tom Brânduș. Redactor și coordonator de proiect: Magda Duțu.

    Cele două spectacole sunt dedicate pilotului Vasile Ciobanu și vorbesc despre Zbor ca necesitate lăuntrică a omului, Zbor ca lecție de libertate. În România interbelică, un om, Vasile Ciobanu, învață să zboare; ajunge pilot de curse lungi, instructor de zbor și, uneori, pilotul regelui.

    Un aviator este arestat de regimul comunist, în primii ani ai instaurării acestui regim în România. Numele lui – Vasile Ciobanu. Aviatorul e condamnat la moarte. Apoi, pedeapsa este schimbată în muncă silnică pe viață. În închisoare predă altor deținuți, ca să nu înnebunească, lecții de zbor. Un alt deținut îi învață limba engleză, tot ca să nu înnebunească. În 1964, Vasile Ciobanu este eliberat, ca toți deținuții politici din România care mai erau în viață. Nu mai este primit în aviație. Supraviețuiește din meditații la engleza pe care o învățase în închisoare. În 1982, tovarășul Nicolae Ceaușescu pleacă la aeroport (și de acolo în Asia), iar traficul din capitală e redirecționat ca tovarășul președinte să aibă cale liberă spre aeroport. Un tramvai redirecționat îl lovește pe fostul deținut politic, iar la scurt timp el moare. A zburat pe vreme rea – pe vremuri rele. Peste ani și ani, nepoata aviatorului, Ada-Maria Ichim, vrea să știe cum a fost zborul fără vizibilitate al bunicului. Într-un dialog cu mama sa, fiica aviatorului – teatrologul Florica Ichim, trec printre aduceri aminte și uitare. Această trecere am încercat să o urmăresc, să o văd, să o aud… printre uitare și neuitare, amintire și ne-amintire – Gavriil Pinte, co-scenarist și regizor.

    În 1947, avionul condus de Vasile Ciobanu este deturnat printr-un act terorist. Probabil prima deturnare din istoria aviației civile. Apoi chiar viața lui este deturnată: un regim politic aberant, regimul comunist, avea să-i interzică zborul.

    Pilotul este printre cei arestați și condamnați la moarte, la pierderea drepturilor civile și confiscarea averii de către regimul comunist. Ca să dea occidentului un exemplu de liberalism, regimul din România comută condamnările la moarte, în muncă silnică pe viață. Condamnații află acest fapt cu mare întârziere. Impresia că în fiecare oră din zi sau din noapte e posibil să fie executați, e o tortură psihică diabolică.

    În timpul detenției condamnaților în pușcăriile mici ale patriei, familiile lor, rămase fără mijloacele unui trai decent, ajung prizoniere în pușcăria cea mare, care e întreaga țară românească.

    Traseul vieții zburătorului Vasile Ciobanu e refăcut din dosare, declarații, scrisori și fărâme de memorie ale fiicei – Florica Ichim, teatrolog de prestigiu, ale nepoatei – Ada-Maria Ichim și ale altor martori. Pentru rolul Vasile Ciobanu, regizorul Gavriil Pinte l-a ales pe actorul Vasile Toma. Actrița Ada Navrot o interpretează pe Florica Ichim, iar tânăra actriță Paula Trifu (debutantă la Teatrul Național Radiofonic) este distribuită în rolul Nepoata (Ada-Maria Ichim).

  • RRC: Horia-Roman Patapievici prezintă “Discurile Monicăi”

    RRC: Horia-Roman Patapievici prezintă “Discurile Monicăi”

    Colecția de emisiuni Discurile Monicăi, cu introduceri de Horia-Roman Patapievici, în cadrul cărora vor fi difuzate cele mai iubite partituri ale Monicăi Lovinescu despre care a scris în jurnalele sale, va fi difuzată în perioada 13-17 noiembrie, de la ora 13:00, la Radio România Cultural.

    Comentând fragmentele de jurnal în care este amintită câte o preferință muzicală sau preferințele pentru un interpret ale cuplului Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, punând aceste audiții în contextul unor întâmplări dramatice, uneori, din viața celor doi, dar și punându-le în acord cu filosofia lor de viață, Horia-Roman Patapievici ne oferă o cheie de citire și de ascultare a acestora, în memoria lor.

    Muzica era nelipsită din viața celor doi, iar Monteverdi pare să fi fost compozitorul lor magic. Dacă, pe de o parte, cuvintele scrise, emisiunile de radio, cărțile acestor intelectuali de elită vorbesc despre firea lor, despre trăsăturile lor de caracter, dar într-un mod pe care ei înșiși au decis să îl împărtășească lumii, pe de altă parte, muzica ne poate dezvălui cealaltă fațetă a personalității lor:

    Comparând interpretările, m-am gândit că există o modalitate de a spune care era sensibilitatea Monicăi Lovinescu. Era o sensibilitate care îmbina două lucruri care nu stau împreună. Este o afectivitate sentimentală, vulcanic-sentimentală, și o austeritate, un tip de discreție, un tip de reținere, care ea, aceasta din urmă, era foarte vizibilă în relațiile cu Monica Lovinescu. Era un exemplu de discreție, de rezervă și de stăpânire de sine. Îți venea să spui că este prototipul clasic al sensibilității. Dar ce se vede din opțiunile muzicale este această vulcanică emoționalitate. – spune Horia-Roman Patapievici.

    El însuși meloman, Horia-Roman Patapievici remarcă, cu deosebită finețe intelectuală, cu un mare respect pentru memoria Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, trecând prin filtrul propriilor obișnuințe de ascultare, că muzica are un rol absolut aparte, esențial în viața lor, la care se raportau în primul rând sufletește, dar în egală măsură intelectual:

    Muzica era, îmi vine să spun, o artă. Dar, nu! Era un raport cu ceea ce este esențial, cu misterul vieții noastre, cu ceea ce e mai profund în noi. Era un raport pe care Monica Lovinescu și Virgil Ierunca îl întrețineau constant. Era un cult al muzicii. Aveau o discotecă, la început pe vinil, după aceea pe CD. Și-au trecut aproape toată discoteca pe CD-uri, de pe vinil, pentru că erau interpretări la care țineau foarte mult. Și în pasajele selectate, în care Monica Lovinescu se referă la anumite piese muzicale, interpretarea este indicată în mod explicit. E legată, emoția pe care o consemnează, de acea interpretare și nu de alta…

    Colecția de emisiuni Discurile Monicăi poate fi ascultată deja online, pe site-ul radioromaniacultural.ro.

    Proiectul Centenar Monica Lovinescu, vocea demnității este întregit de colecția de emisiuni Martor și cu o selecție din emisiunile realizate de Monica Lovinescu la Radio Europa Liberă. De asemenea, cuprinde o serie de interviuri-document cu Monica Lovinescu, realizate, după căderea regimului comunist, de Anca Mateescu.

    Toate acestea sunt disponibile, de asemenea, într-un dosar special pe site-ul radioromaniacultural.ro:

    https://www.radioromaniacultural.ro/centenar-monica-lovinescu/.

  • “Centenar Monica Lovinescu, vocea demnității”

    “Centenar Monica Lovinescu, vocea demnității”

    Proiectul “Centenar Monica Lovinescu, vocea demnității”, realizat de Radio România Cultural și Humanitas, a început, pe 2 octombrie, cu o lansare publică transmisă live de la Librăria Humanitas Cișmigiu. Au participat: filosoful Gabriel Liiceanu, inițiatorul demersului de a marca o sută de ani de la nașterea Monicăi Lovinescu, scriitoarea Ioana Pârvulescu, inițiatoarea Premiului “Monica Lovinescu”, Radu Croitoru, managerul Radio România Cultural și Anca Mateescu, coordonatoarea proiectului radiofonic, care va dura până pe 19 noiembrie.



    Atunci când am anunțat proiectul nostru dedicat Monicăi Lovinescu ne-am simțit foarte singuri, a spus Gabriel Liiceanu, mulțumit că o instituție publică, Radio România Cultural, s-a alăturat acestui demers imediat propunând un proiect care continuă să crească.



    Filosoful a vorbit, de asemenea, despre vocile pe care acum, peste timp, trebuie să le salvăm de la uitare. Vocea Monicăi Lovinescu și cea a lui Virgil Ierunca:


    Miza vieții lor a fost să facă tot ce puteau pentru a ne da nouă, care nu mai aveam nicio voce, vocea lor. Au jucat o funcție compensatorie uriașă. Cu cât vocea noastră era mai inaudibilă, cu cât plasturele pe care îl aveam pe gură era mai strâns, cu atâta cineva trebuia să ne facă să rostim ceea ce gândeam fără să putem spune. Acesta a fost rolul lor. (Gabriel Liiceanu)



    Premiul Monica Lovinescu” acordat de Fundația Humanitas Aqua Forte” a fost înființat în 2023, an care marchează centenarul nașterii Monicăi Lovinescu, una dintre femeile remarcabile ale istoriei României moderne. Premiul, în valoare de 10 000 de euro, va fi decernat în cadrul Galei Monica Lovinescu”, care va avea loc la Ateneul Român, pe 19 noiembrie, de la ora 19:00.


    Nu trebuie să o uităm pe Monica Lovinescu, iar premiile au această valoare de neuitare. Dar în același timp funcționează și ca o răsplată dreaptă pentru cei care îi seamănă, pentru că este un premiu dat unor opere de non-ficțiune, unor opere de anvergură, care cer multă răbdare, spirit de sacrificiu, discreție, ani de muncă, de cercetare. Și cer curajul de a te dedica cu rezistență, cu bucurie chiar și cu forță, unui proiect al cărui sfârșit nu-l știi. Într-un fel îi seamănă Monicăi Lovinescu. (Ioana Pârvulescu)



    După lansarea de la Humanitas Cișmigiu care poate fi revazută pe site-ul Radio România Cultural, a fost difuzat primul episod din seria Martor, care l-a avut invitat pe Horia Roman Patapievici. Această serie va continua cu alte episoade în care secvențe din jurnalele Monicăi Lovinescu vor fi povestite de oamenii pe care i-a cunoscut și care la rândul lor sunt personaje în jurnalele ei.


    Proiectul va fi întregit de colecția de emisiuni Discurile Monicăi“, cu introduceri de Horia-Roman Patapievici și cu difuzarea unei selecții din emisiunile realizate de Monica Lovinescu la Radio Europa Liberă. De asemenea, vor fi difuzate interviuri document cu Monica Lovinescu, realizate după căderea regimului comunist, de Anca Mateescu.



    Actrița Maia Morgenstern va fi vocea Monicăi Lovinescu într-un spectacol de teatru radiofonic, scris și regizat de Ilinca Stihi, iar pe 19 noiembrie, RRC va transmite, în direct de la Ateneul Român, Gala Monica Lovinescu, organizată de Editura Humanitas și Fundația Humanitas Aqua Forte.


  • Maia Morgenstern, vocea Monicăi Lovinescu în spectacolul de teatru radiofonic “Între câine și lup”

    Maia Morgenstern, vocea Monicăi Lovinescu în spectacolul de teatru radiofonic “Între câine și lup”

    Au început repetițiile pentru monodrama Între câine și lup, un spectacol de teatru radiofonic în care vocea Monicăi Lovinescu va fi întruchipată sonor de Maia Morgenstern. Spectacolul face parte din amplul proiect editorial dedicat de Radio România Cultural Centenarului Monica Lovinescu și va avea premiera pe 18 noiembrie.

    Scenariul și regia sunt semnate de regizoarea multipremiată internațional Ilinca Stihi. Textul original este inspirat de viața și opera Monicăi Lovinescu, cu inserții din materiale documentare din arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

    Scenariul dezvoltă momentul atentatului asupra vieții Monicăi Lovinescu și are aspectul unui thriller în care vom descoperi personajul Monica Lovinescu într-o dimensiune profund umană, aflat într-o stare precară, de teamă și profund rănită, care se va confrunta cu proprii demoni și cu propria misiune, aflată permanent sub lupa malefică a Securității.

    Ceea ce mi-am propus este să trec dincolo de efigie, dincolo de ceea ce ne-a rămas tuturor întipărit că este Monica Lovinescu, să ajung la omul Monica Lovinescu. Ceea ce noi căutăm în această producție este să oferim publicului un personaj cu care să se poată identifica și pe care să-l poată iubi și altfel, în mai multe nuanțe decât poți iubi un model – Ilinca Stihi.

    Actrița Maia Morgenstern a primit cu emoție această provocare, mai ales că vocea sa este întrucâtva asemănătoare cu cea a Monicăi Lovinescu, atât la propriu cât și la figurat, dată fiind natura sa de luptătoare:

    Este o mare responsabilitate. Pentru că atunci când interpretezi un personaj ficțional, îți pui întotdeauna problema de a căuta adevărul. Dar când adevărul pur se află în fața ta, cum ajungi până acolo? Lucrul în sine a început să fie extrem de interesant, extrem de dificil cu Ilinca Stihi, extrem de solicitant. Și cred că așa trebuie să fie. Vibrația, tonul, respirația, intenția, emoția, toate acestea trebuie să formeze un tot. De aceea mi se pare atât de greu, de frumos, de incitant, de solicitant – Maia Morgenstern.

    Vocii Monicăi Lovinescu i se va opune cea a Securității amenințătoare și omniprezente, ea fiindu-i distribuită în spectacol lui Zoltan Octavian Butuc.

    M-am bucurat să observ, citind foarte mult din consemnările Securității, că o admirau foarte mult, o respectau foarte mult. Sunt cuvinte laudative spuse cumva cu teamă. Deci forța acestei femei a răzbătut, a iradiat prin securitatea românească și eu cred că este cea mai mare victorie a ei, faptul că i-a determinat să le fie și lor frică – Ilinca Stihi.

    Spectacolul, produs de Teatrul Național Radiofonic, va avea premiera pe 18 noiembrie, la Radio România Cultural.

    Din distribuție mai fac parte: Voicu Hetel, Ionuț Kivu, Alex Moustache, Adrian Nour, Robert Radoveneanu, Daniel Tudorică, Alexandru Voicu, Antal Omar. Muzica originală: Dan Handrabur. Sound design: Tom Brânduş.

  • Proiectul “Centenar Monica Lovinescu, vocea demnității” începe pe 2 octombrie la România Cultural

    Proiectul “Centenar Monica Lovinescu, vocea demnității” începe pe 2 octombrie la România Cultural

    Proiectul Centenar Monica Lovinescu, vocea demnității, realizat de Radio România Cultural și Humanitas, începe pe 2 octombrie cu o lansare publică, transmisă live de la Librăria Humanitas Cișmigiu, și cu difuzarea primelor episoade din seria Martor, în care secvențe din jurnalele Monicăi Lovinescu vor fi povestite de oamenii pe care i-a cunoscut.

    După cum s-a anunțat deja, Radio România Cultural o omagiază, în perioada 2 octombrie-19 noiembrie, pe Monica Lovinescu, jurnalistă și însemnat critic literar în perioada de după război, cea mai importantă voce feminină a exilului românesc.

    Amplul proiect editorial va fi lansat la librăria Humanitas Cișmigiu, luni, 2 octombrie 2022, de la ora 16:30. Vor lua cuvântul filosoful Gabriel Liiceanu și scriitoarea Ioana Pârvulescu, din partea Editurii Humanitas, cea care alături de Fundația Humanitas Aqua Forte a inițiat demersul de a marca o sută de ani de la nașterea Monicăi Lovinescu prin organizarea unui amplu program de evenimente ce se desfășoară de-a lungul întregului an 2023 – Anul Monica Lovinescu.

    Radio România Cultural va fi reprezentat de managerul Radu Croitoru și de jurnalistele: Anca Mateescu (coordonatoarea proiectului la RRC), Georgiana Petrache și Diana Joicaliuc.

    De pe pe 2 octombrie, în seria Martor, Gabriel Liiceanu, Marie France Ionesco, Gabriela Adameșteanu, Nicolae Manolescu, Dorin Tudoran, Matei Vișniec, Ana Blandiana, Vlad Zografi, Theodor Paleologu, Dinu Flămând, Doina Jela, Horia-Roman Patapievici, Vladimir Tismăneanu și mulți alții își vor aminti momente trăite împreună cu Monica Lovinescu. Mărturiile lor vor constitui un jurnal în oglindă, un portret al acestei personalități ce a marcat decisiv istoria noastră recentă.

    Când te miști, când respiri, când trăiești, nu-ți dai seama ce miracol este. Înțelegi că ai trăit clipă de clipă un miracol numai când el îți este refuzat. Acestea sunt ultimele cuvinte pe care le am de la Monica Lovinescu și, în economia vieții mele, ele sunt esențiale, pentru că deja înțelesesem, când Monica îmi spusese lucrul ăsta, că trăim o splendoare, pur și simplu. Că viața este un dar inimaginabil. – Horia-Roman Patapievici

    O Doamnă, o mare Doamnă, o intelectuală de primă mână la care mă gândesc cu drag ca la unul dintre cei mai apropiați oameni pe care i-am întâlnit în viață, la care am ținut foarte mult și a cărei dispariție m-a marcat profund. – Nicolae Manolescu

    S-a dăruit total si definitiv acestei lupte, s-a dăruit total, râzând, cu energia ei, cu forța ei și cu umorul ei, așa mi-o amintesc. – Marie France Ionesco

    Proiectul va continua cu seria de emisiuni Discurile Monicăi, cu introduceri de Horia-Roman Patapievici și cu difuzarea unei selecții din emisiunile realizate de Monica Lovinescu la Radio Europa Liberă. De asemenea, vor fi difuzate interviuri document cu Monica Lovinescu, realizate după căderea regimului comunist, de Anca Mateescu.

    Teatrul Național Radiofonic va realiza un spectacol de teatru dedicat acestei voci unice a culturii noastre, iar pe 19 noiembrie RRC va transmite, în direct de la Ateneul Român, Gala Monica Lovinescu, organizată de Editura Humanitas și Fundația Humanitas Aqua Forte.

  • Posturi Radio România recompensate de Uniunea Artiștilor Plastici

    Posturi Radio România recompensate de Uniunea Artiștilor Plastici

    Uniunea Artiștilor Plastici din România a acordat titlul de Prieten al Artelor unor personalități și instituții care s-au remarcat în susținerea culturii naționale. Două posturi ale societăţii Române de Radiodifuziune, Radio România Internaţional şi Radio România Cultural, se numără între instituţiile care au primit distincţia pentru întreaga activitate de susţinere şi promovare a artelor.

    Gala Premiilor Uniunii Artiștilor Plastici din România, cel mai important eveniment cultural al forului reprezentativ al artiștilor vizuali profesioniști din țara noastră, a avut loc în Sala Barocă a Muzeului Naţional de Artă din Timișoara.

  • Memories. Magia Nocturnelor a revenit pe scena TNB

    Memories. Magia Nocturnelor a revenit pe scena TNB

    Performance-ul Radio Nocturn ”Gigi Căciuleanu/Confesiuni” a readus pe scena Teatrului Național din București atmosfera celebrelor Nocturne care au fascinat spectatorii Teatrului Țăndărică începând cu finalul anilor ‘60.


    Evenimentul a fost organizat, pe 11 septembrie, cu prilejul sărbătoririi, în anul 2023, a 95 de ani de la înființarea Radio România.


    Un spectacol conceput de Gigi Căciuleanu, un tribut adus ”Măiastrei” Miriam Răducanu, de al cărei spirit a fost impregnată întreaga seară.



    Confesiunile emoționante, momentele coregrafice semnate de Miriam Răducanu și Gigi Căciuleanu, proiecțiile cu dansurile Măiastrei, au fost deliciile unei seri de neuitat, pe care marele coregraf a pus-o sub semnul poeziei, dansului și libertății artistice.



    Alături de Gigi Căciuleanu a revenit pe scenă actorul Virgil Ogășanu, cel care a fost prezent și la primul Nocturn, când a spus monologul din “Revizorul” de Gogol, monolog pe care nu l-a uitat niciodată, care i-a rămas întipărit în minte ca și alte sute de roluri, și pe care l-a redat cu măiestrie, spre încântarea publicului.



    Actorul Lari Giorgescu, care spune că el, la fel ca Gigi Căciuleanu, a fost crescut de bogăția artistică minunată a lui Miriam Răducanu, a interpretat un fragment din spectacolul “Poezia Visului”, de la Unteatru, un spectacol creat în spiritul Nocturnelor, cu versuri de Emil Botta și cu coregrafia “Măiastrei”. Tot el a fost aplaudat îndelung pentru monologul lui Cațavencu din “D’ale noastre”, făcut din dans și onomatopee. Iar împreună cu actrița Alina Petrică, a oferit un moment special, intens, din “Jungla TV”, un spectacol lucrat de cei doi cu Gigi Căciuleanu, la distanță, în pandemie, cu un text semnat de acesta.



    Au mai evoluat coregrafa Lelia Marcu-Vladu, care de asemenea a transformat poezia în gest și gestul în poezie, demonstrând încă o dată simbioza dintre cele două elemente, care a fost miezul Nocturnelor, și soprana Oana Berbec, care a făcut o Coana Chirița absolut specială, o Chiriță cu veleități de soprană, care a dansat pe poante, un moment plin de umor și rafinament.



    Evenimentul a marcat, de asemenea, debutul grilei de toamnă a Radio România Cultural, sezon intitulat Memories. Înregistrarea acestuia va putea fi ascultată on air și vizionată online pe 1 Noiembrie, ziua în care Radio România împlinește 95 de ani.


  • Micul Prinț și Pif, sărbătoriți la Radio România Cultural pe 1 Iunie

    Micul Prinț și Pif, sărbătoriți la Radio România Cultural pe 1 Iunie

    Micul Prinț, care împlinește anul acesta 80 de ani și cățelușul Pif, care are 75 de ani, sunt sărbătoriții zilei de 1 Iunie la Radio România Cultural.


    Ambele personaje au vrăjit generații de pe tot mapamondul și continuă să fie la fel de tinere și ingenue, cu mult farmec și la fel de atractive și pentru copiii de acum.


    Despre cum îl văd ei pe Micul Prinț, ce întrebări i-ar pune dacă l-ar vedea aievea, aflăm de la ora 15:30, dintr-o ediție inedită a emisiunii Scena și ecranul.



    Maria Balabaș spune povestea unor înregistrări făcute în vara anului 2020, în plină pandemie. În satul transilvănean unde locuia, ca o încercare personală de a găsi un sens locuitului în izolare, a inițiat o serie de întâlniri cu câțiva copii din sat. În centrul discuțiilor și a lecturilor a stat Micul Prinț. Maria Balabaș a înregistrat descrierile foarte vii ale copiilor și a descoperit în acest material irepetabil o formă de teatru improvizatoric. Farmecul vine din sinceritatea și dezinvoltura cu care copiii descoperă povestea Micului prinț, din comparațiile făcute cu propriile lor vieți.


    “Pilotule…Hello! Pilotule, spune-mi și mie ceva… De ce mașinile mănâncă benzină? De ce avioanele se prăbușesc? Și cum avioanele zboară și mașinile merg? Și cum oamenii sunt făcuți? Și cum buburuzele sunt făcute?”, îl întreabă Andreea pe Micul Prinț.



    Mai târziu, de la ora 21:10, într-o ediție specială a emisiunii Născut în România, Anamaria Spătaru va sta de vorbă cu Mircea Arapu, grafician român care a intrat în redacția revistei Pif Gadget în 1981, publicând în paginile ei peste treizeci de episoade din Arthur fantoma justițiară și altele cu Pif și Hercule sau Placid și Muzo.


    Pif a fost eroul copilăriei sale, l-a îndrăgit atât de mult încât: La vârsta de 4 ani am decis, dincolo de paginile revistei, să-mi regăsesc prietenii imaginari – personajele benzilor desenate, la Paris. Am pregătit o valiză de mărime potrivită cu perna preferată și pătura, m-am îmbrăcat cu costumul meu de zile de sărbătoare și am plecat pe strada mea, știam că la capăt trece autobuzul 33 care ducea la Gara de Nord, unde desigur voi găsi un tren pentru Paris…, povestește Mircea Arapu.



    O mătușă l-a găsit și l-a adus acasă, dar visul i s-a împlinit și destinul său este și acum legat de Pif. Este desenatorul acestuia și în actuala versiune a revistei, Pif le Mag. Pentru sărbătorirea celor 75 de ani ai personajului, a creat un timbru sub formă de strip – scurtă bandă desenată de trei imagini – o premieră pentru Poșta Franceză, primit cu mult entuziasm. Este al doilea român care reușește să creeze un timbru pentru Poșta Franceză, după Mircea Cantor.


    Dar cum a fost această călătorie în lumea lui Pif și a prietenilor săi până acum, cum arăta o ședință de redacție la revista Pif, ce a făcut ca acest personaj să fie atât de iubit, de ce în mai multe momente revista a dispărut de pe piață și ce își dorește noul proprietar, vor fi subiectele discuției cu Mircea Arapu.


  • Laureații Galei Radio România Cultural 2023

    Laureații Galei Radio România Cultural 2023

    Prezentată de actorul Șerban Pavlu, Gala s-a bucurat de prezenţa multor personalităţi ale lumii culturale şi artistice, a Preşedintelui Director General al Radio România, Răzvan Ioan Dincă, a jurnaliştilor și criticilor, dar şi a unui numeros public ce a umplut sala Teatrului Odeon. Au fost deosebit de apreciate momentele artistice realizate de coregraful Emil Rengle și de Big Band-ul Radio România, condus de Simona Strungaru. Diplomele Galei au fost realizate special și personalizate de artistul vizual Dan Perjovschi.



    Câştigătorii premiilor speciale au fost:



    Laureata Premiului de Excelență a fost actrița Dorina Lazăr;



    Premiul “Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023”, i-a revenit lui Ovidiu Șandor, inițiatorul bienalei Art Encounters.



    Premiul special “Jazz Made in Romania” i-a fost acordat muzicianului și promotorului muzical Florian Lungu;



    Premiul special “RRC Responsabil” a fost primit de Mihaela Chiper, fondatoarea Asociației pentru Victimele Infracțiunilor Sexuale;



    Premiile pe secțiuni sunt următoarele:



    La categoria PROZĂ: Mircea CĂRTĂRESCU, pentru romanul Theodoros”;



    La categoria POEZIE: Moni STĂNILĂ, pentru cartea Ofsaid”, Editura Nemira, 2022;



    La categoria FILM: R.M.N.’’, scenariul și regia Cristian Mungiu;



    La categoria TEATRU: Echipa Reactor de Creație și Experiment din Cluj-Napoca, pentru spectacolul Visul” de Alexa Băcanu, în regia lui Dragoș Alexandru Mușoiu, din cadrul proiectului Zonă de siguranță”;



    La categoria ARTE VIZUALE: Ștefan Câlția pentru expoziția Obiectele restaurării” la Muzeul de Artă din cadrul Palatului Culturii din Iași (curatori, Alexandra Manole și Matei Câlția);



    La categoria MUZICĂ: Diana Rotaru — directorul artistic al Festivalului Internațional MERIDIAN”;



    La categoria EDUCAȚIE: UiPath Foundation, pentru lansarea în România a aplicației de citit Nabu”;



    La categoria ȘTIINȚĂ: Mirela Stoeac-Vlăduți, pentru MV sci-art”, primul centru dedicat artei contemporane și științei.



    Gala

  • 1989. Cifre, coproducție a Teatrului Național Radiofonic cu Teatrul German

    1989. Cifre, coproducție a Teatrului Național Radiofonic cu Teatrul German

    Cu ocazia deschiderii oficiale a anului Capitalei Culturale Europene Timișoara 2023, Teatrul German de Stat Timișoara, Teatrul Național Radiofonic și Radio România Cultural propun o premieră absolută de teatru în concert, un spectacol sonor cu public, cu transmisie în direct pe Radio România Cultural, care revizitează forma primelor spectacole de teatru radiofonic cu public, într-o versiune contemporană. Evenimentul va avea loc în 17 februarie, la ora 19:30, în sala Teatrului German din Timișoara.

    Organizatorii evenimentului invită spectatorii să descopere etapele producției unui spectacol de teatru radiofonic, purtați de forța evocatoare a sunetului, alături de actori, la o reprezentație unică transmisă în direct în toată țara.

    Subiectul scenariului original 1989. Cifre, semnat de Ilinca Stihi, valorifică contribuția rezistenței culturale timișorene la declanșarea Revoluției române din 1989. Scenariul include inserturi din opera poetică a lui Georg Trakl, unul dintre reprezentații de seamă ai expresionismului austriac, pentru motivul recurent al morților tăcuți, ca exponenți simbolici ai victimelor Revoluției. Firul narativ principal al spectacolului spune povestea unui grup de tineri rockeri care, printr-un concurs de împrejurări, vor incita la reacție împotriva acțiunilor securității asupra susținătorilor pastorului Tőkés. Aceștia oferă contextul pentru a restitui spiritul de libertate pe care orașul l-a apărat și inspirat prin mișcarea rock a deceniului pre-revoluționar. Multiple straturi sonore documentare şi de arhivă, dar și mărturii din prezent, ale unor oameni aparținând mai multor medii sociale, implicați în evenimentele din 15-22 decembrie 1989, restituie o semnificativă istorie sonoră timișoreană, neconsemnată până astăzi. La etapa de documentare pentru scrierea scenariului, prin mărturii directe, au contribuit Corneliu Vaida, Sorin Oprea, Ștefan Iordănescu, Adrian Szakacs și actrițele Teatrului German de Stat Timișoara, Ida Jarcsek-Gaza, Tatiana Sessler-Toami și Simona Vintilă.

    Teatrul Naţional Radiofonic, Teatrul German de Stat Timişoara și Radio România Cultural oferă spectatorilor timişoreni un spectacol care se adresează atât publicului multicultural local, cât și ascultătorilor Radio România din țară și diaspora. Biletele se pot achiziționa de la casieria Teatrului German sau din rețeaua Entertix, la https://www.entertix.ro/bilete/14568/1989-ziffern-1989-cifre-1989-numbers-17-februarie-2023-teatrul-german-de-stat-timisoara.html

    1989. Cifre, scenariu original de Ilinca Stihi cu inserturi din opera poetică a lui Georg Trakl. În distribuție: Mădălina Ghițescu-Petre, Oana Vidoni, Radu Brănici, Boris Gaza, Harald Weisz. Muzica: Tom Brânduș și Werner Cee. Sound design: Tom Brânduș. Redactor: Oana Cristea Grigorescu. Regia artistică: Ilinca Stihi și Attila Vizauer.

  • Viaţa într-o valiză, la Sala Radio

    Viaţa într-o valiză, la Sala Radio

    Imnul spiritual al Ucrainei şi alte piese emoţionante în recitalul ‘Viaţa într-o valiză’ de la Sala Radio (25 februarie) Radio România Cultural şi Orchestrele şi Corurile Radio organizează, la Sala Radio, pe 25 februarie, de la ora 19.00, un eveniment care marchează un an de la invazia Rusiei în Ucraina, dedicat celor care au trebuit să plece cu ‘Viaţa într-o valiză’. Acesta este şi titlul recitalului ai cărui protagonişti vor fi violonistul Alexandru Tomescu, care cântă pe vioara Stradivarius Elder-Voicu, violoncelistul Răzvan Suma despre care, după o evoluţie a sa, ‘Das Orchester’ a scris că: ‘a fascinat publicul prin talent, sensibilitate şi inteligenţă’ şi pianista Sînziana Mircea, un ‘fenomen’ al scenelor internaţionale, care, în anul 2017, devenea prima pianistă din România devenită Young Steinway Artist.

    Acestor artişti, binecunoscuţi publicului din România, dar şi celui din străinătate prin evoluţiile lor pe scenele din întreaga lume, li se va alătura tânăra flautistă ucraineancă Mariia Velia, studentă în anul al doilea la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Aceasta va interpreta ‘Melodie’, piesa compozitorului ucrainean Myroslav Skoryk, considerată un imn spiritual al Ucrainei. ‘Melodie’, cea mai populară operă a lui Skoryk, este interpretată deseori în concerte şi este difuzată frecvent la radioul şi televiziunea ucrainene, inclusiv ca răspuns la invazia rusă a Ucrainei din 2022. De când a început aceasta, piesa a fost interpretată cu numeroase prilejuri, precum concerte caritabile internaţionale, şi a fost coloana sonoră a clipului prin care Volodimir Zelenski a prezentat distrugerile războiului din ţara sa, Congresului Statelor Unite, în martie 2022.

    Pentru că războiul a venit după alţi ani dramatici, Alexandru Tomescu a inclus în programul recitalului piesa ‘A Cry for Solitude’, a compozitorului Dan Popescu, scrisă în perioada pandemiei. Strigătul şi plânsul izolării se combină cu momente de reverenţă şi de speranţă datorate celor din prima linie care, în ciuda provocărilor, cu stoicism şi curaj, ne-au arătat că avem puterea de a răzbate, fără însă a-i uita pe cei loviţi de această pandemie dramatică. ‘Anonimo Veneziano. Hommage to Benedetto Marcello’, o compoziţie a Sînzianei Mircea, de asemenea inclusă în program, reprezintă variaţiuni pentru pian pe teme de Benedetto Marcello, unul dintre cei mai importanţi compozitori italieni si europeni ai epocii baroce. Printr-un proiect inovativ, axat pe redescoperirea creaţiilor mai puţin cunoscute din barocul muzical italian, artista a avut şansa de a studia manuscrise rare, vechi de trei secole, de o valoare inestimabilă pentru istoria muzicii, care se regăsesc doar în arhivele Conservatorului din Veneţia.

    Despre concertul ‘Viaţa într-o valiză’ pianista a declarat la Radio România Cultural: ‘Este un moment foarte emoţionant pentru că nimeni nu se aştepta ca după un an să fim tot acolo. Ca artişti trebuie să încurajăm oamenii. Este un repertoriu foarte special aş spune, melancolic, filosofic, cu o energie foarte diferită de un concert obişnuit. Piesele, în sine, au o anumită calmitate pe care dorim să o aducem. De exemplu, Serenada de Schubert sau Balada lui Porumbescu. Piese cu o anumită încărcătură emoţională care te îndeamnă la introspecţie.’

    Publicul va intra în atmosfera acestui eveniment încă din foaier, unde Fundaţia Arte şi Artişti în Dialog, partener al evenimentului, a pregătit un performance cu statui vivante şi valize, instalaţii de artă şi o expoziţie. Un artist plastic ucrainean de 86 de ani, cu o poveste tulburătoare, Strajeț Piotr Grigorovici va picta pe scena Sălii Radio în timpul concertului. Anul trecut, când şi-a părăsit casa, Piotr a luat cu el doar o valiză cu pensule, tuburi de culoare şi pânze pentru pictură, singura lui avere.

    Programul complet al recitalului este următorul: Răzvan Suma J. S. Bach: Preludiul din Suita nr. 1 R. Schumann: Fantasiestucke, op. 73 Sînziana Mircea Bach/Kempff: Siciliana în sol minor Schubert/Liszt: Serenada Sînziana Mircea/Benedetto Marcello: Anonimo Veneziano, Homage to Benedetto Marcello Mariia Velia M. Skoryk: Melodie (compozitor ucrainean) J. A. Stamitz: Rondo capriccioso Alexandru Tomescu Dan Popescu: A cry for Solitude Ciprian Porumbescu: Balada L. van Beethoven: Romanţă în Fa major, op. 50 Biletele pot fi găsite pe site-ul iabilet.ro şi la casieria Sălii Radio.

  • „24 de ore la Timisoara”

    „24 de ore la Timisoara”

    În premieră în România, un post de radio dedică un program de 24 de ore unui oraș. Pe 17 februarie, în ziua deschiderii oficiale a anului Timișoara, Capitală Europeană a Culturii, Radio România Cultural dedică Timișoarei un program exclusiv întreaga zi.

    Întregul conținut al Radio România Cultural din 17 februarie va fi adaptat, pentru a reflecta actualitatea și trecutul unui oraș legendar care a dat României personalități și evenimente cu adevărat unice de-a lungul anilor.

    Câteva dintre cele mai cunoscute emisiuni ale Radio România Cultural se transformă în Timișoara Vorbește, Născut în Timișoara, Arte frumoase în Timișoara sau GPS Timișorean.

    Publicul Radio România Cultural va putea asculta documentare și interviuri despre istoria multiculturală a orașului Timișoara și a Banatului, despre viața socială sau despre starea infrastructurii culturale. Nu vor fi uitate viața universitară și aspectele legate de primirea oaspeților așteptați în număr mare: gastronomie și turism.

    Acestor reportaje și documentare li se adaugă interviurile live despre programul la zi al Capitalei Culturale Europene și despre agenda următoarelor luni.

    Muzica timișoreană, muzicienii, peisajul ei sonor din timpuri trecute sau de acum, vor acompania, de asemenea, ascultătorii, pe tot parcursul zilei.

    Un eveniment special este organizat la Teatrul German din Timișoara, de unde Radio România Cultural transmite în direct, pe 17 februarie, începând cu ora 19.30, o premieră absolută de teatru în concert, un spectacol sonor cu public, care revizitează forma primelor spectacole de teatru radiofonic cu public, într-o versiune contemporană: 1989. CIFRE. Regia și scenariul original îi aparțin Ilincăi Stihi, de la Teatrul Național Radiofonic, regizoare multipremiată internațional. Subiectul piesei pune în valoare contribuția rezistenței culturale timișorene la declanșarea Revoluției române din 1989.

    Organizatorii evenimentului, Teatrul German de Stat Timișoara, Radio România Cultural și Teatrul Național Radiofonic, vă invită să descoperiți etapele producției unui spectacol de teatru radiofonic, într-o reprezentație unică transmisă în direct pe frecvențele Radio România Cultural și on-line pe www.radioromaniacultural.ro.

    Proiectul editorial 24 de ore la Timișoara este coordonat de Matei Martin, jurnalist al Radio România Cultural, și beneficiază de suportul Radio Timișoara.

  • Mari solişti pe scena Sălii Radio, în cadrul concertului “Viața într-o valiză”

    Mari solişti pe scena Sălii Radio, în cadrul concertului “Viața într-o valiză”

    Violonistul Alexandru Tomescu, violoncelistul Răzvan Suma și pianista Sînziana Mircea sunt capetele de afiș ale concertului “Viața într-o valiză”, organizat pe 25 februarie de Radio România Cultural și Orchestrele și Corurile Radio, pentru a marca un an de la invazia Rusiei în Ucraina.



    Alături de cei trei muzicieni, pe scena Sălii Radio va mai urca flautista Maria Velia din Ucraina, studentă în anul al doilea la Universitatea Națională de Muzică din București.



    “Războiul din Ucraina m-a făcut să conștientizez, o dată în plus, fragilitatea existenței noastre. Pacea, libertatea și siguranța fiecăruia dintre noi pot fi puse în pericol înainte să ne dăm seama. Muzica este cea care ne poate reda speranța și încrederea!” , a declarat Alexandru Tomescu.



    Concertul-eveniment organizat de Radio România Cultural împreună cu Orchestrele și Corurile Radio România și Fundația Arte și Artiști în Dialog pe 25 februarie, de la ora 19:00, își propune să atragă atenția asupra dramei prin care milioane de oameni din Ucraina continuă să treacă la un an de la începerea războiului.



    “Împotriva unui război cumplit, irațional, aproape de neimaginat în zilele noastre rămâi întâi înmărmurit. Realizezi apoi că nu poți lupta decât cu armele umanității. Noi avem arcușul, alții au pensula, alții au talentul lor și foarte mulți au bunătatea și priceperea de a ajuta. De asemenea sunt unul dintre românii prin casa căruia au trecut mai mult de 20 de ucraineni de la începutul războiului.Voi cânta cu toată inima pentru oamenii care au plecat cu viața într-o valiză și pentru cei care au rămas pe pamântul Ucrainei. Sper ca acest concert să fie o alinare și, așa cum frumos se numește campania Radio România Cultural, o Rugă pentru pace.” (Răzvan Suma)



    În program lucrări de J. S. Bach, Bach/Kempff, J. A. Stamitz, L. van Beethoven, R. Schumann, Schubert/Liszt, C. Porumbescu, D. Popescu, S. Mircea/B. Marcello și de compozitorul ucrainean Myroslav Skoryk.



    Biletele se pot cumpăra de pe site-ul iabilet.ro și la casa de bilete a Sălii Radio.


    Până pe 20 februarie, oricine are o valiză pe care nu o mai folosește, o poate aduce la sediul Radio România din București (intrarea din strada Temișana, la Registratură, program Luni-Vineri, 9:00-17:00), putând să își exprime în acest fel solidaritatea cu suferința poporului ucrainean.



    Detalii despre campania Radio România Cultural “Viața într-o valiză”:


    https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/pentru-a-marca-un-an-de-la-invazia-rusiei-in-ucraina-radio-romania-cultural-invita-romanii-sa-aduca-valize-la-sala-radio-id35798.html