Radio România Internațional

Tag: radioul public

  • Victimele revoluţiei din 1989, comemorate la Sala Radio

    Victimele revoluţiei din 1989, comemorate la Sala Radio

    În aceste zile, pline de încărcătură emoţională, în România sunt comemorate victimele Revoluției anticomuniste din decembrie 1989.

    Cu 35 de ani în urmă, revolta anticomunistă, care s-a extins în toată țara, l-au determinat pe Nicolae Ceaușescu să fugă, împreună cu soţia sa Elena, cu elicopterul, de pe acoperişul Comitetului Central al Partidului Comunist. Oamenii au ieșit masiv în stradă. Numărul morților și al răniților a crescut semnificativ. În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, a început să se tragă în mai multe locuri din București.

    Victime al Revoluţiei anticomuniste au fost și la sediul Radiodifuziunii Române. În memoria lor, duminică, la monumentul din fața Sălii de Concerte, au avut loc o ceremonie militară și religioasă cu depuneri de coroane de flori, la care au participat foști și actuali angajați ai Radioului, cadre militare și reprezentanții asociațiilor de revoluționari.

    Monumentul înfățișează două aripi frânte, un simbol al unor destine întrerupte, dar și al unui zbor spre libertate.

    În 22 decembrie 1989, mulți oameni s-au adunat în fața clădirii radioului. Porțile erau închise, iar forțele de ordine erau pregătite să intervină.

    “Aici București, România!” s-a transmis din cabina de emisie, pentru prima dată, imediat după fuga cuplului Ceaușescu, Radioul public devenind astfel un radio liber, fără cenzură.

    11 eroi şi-au pierdut viaţa pentru a apăra Radioul public, unul dintre cele mai importante obiective ale propagandei comuniste. Preluarea controlului de revoluţionari a fost primul pas pentru obţinerea victoriei.

    România a fost singura ţară comunistă din Europa în care schimbarea de regim s-a făcut cu vărsare de sânge. Capturaţi şi judecaţi sumar, Ceauşescu şi soţia sa, Elena, au fost executaţi pe 25 decembrie.

  • Radio România – 96

    Radio România – 96

    Radio România sărbătoreşte 96 de ani de când a intrat pentru prima dată în casele ascultătorilor din ţară şi din străinătate. La 1 noiembrie 1928 a avut loc difuzarea primei emisiuni a serviciului public de radio al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică, instituţie ce poartă astăzi numele de Societatea Română de Radiodifuziune, cunoscută sub numele de brand Radio România. În acelaşi an, 1928, dirijorul şi compozitorul Mihail Jora a înfiinţat Orchestra Radio, astăzi Orchestra Naţională Radio, ansamblu ce sărbătoreşte aceeaşi vârstă.

    Posturile Radio România au peste 3 milioane de ascultători pe zi, a declarat preşedintele director-general al intituţiei, Răzvan-Ioan Dincă. Acesta a spus că, după atâţia ani de când activează pe scena mediatică internă şi internaţională, Radio România trebuie să se reinventeze şi să se facă mai atrăgător pentru publicul tânăr, foarte ancorat în online.

    Răzvan-Ioan Dincă: “Trebuie să ne gândim cum reinventăm radioul şi pentru publicul tânăr. Iar un pas, zic eu esenţial, e acela să coborâm conţinutul din on air în digital, lucru pe care anul acesta cred că l-am definitivat prin faptul că am terminat acum toate site-urile Radio România, inclusiv cele de la regionale, şi urmează să le reintegrăm pe toate într-un singur portal care să cuprindă toate ştirile pe care voi le faceţi în on air, ceea ce cred eu că va aduce un plus şi o atracţie pentru un public mai tânăr.”

    Dincă a lăudat activitatea Radio România Muzical şi Radio România Cultural, care furnizează conţinut cultural relevant şi care au o audienţă solidă, dar şi prezenţa postului public de radio la evenimentele sportive importante desfăşurate în 2024.

    Totodată, a dat asigurări că, în contextul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare programate la acest sfârşit de an, Radio România va continua să fie o o platformă de exprimare echidistantă pentru candidaţi şi i-a îndemnat pe aceştia să transmită mesaje relevante pentru publicul ascultător.

    Răzvan-Ioan Dincă: “Mesajul pe care îl dau celor care participă, din punct de vedere al candidaţilor, la aceste alegeri e un mesaj pe de o parte serios, prin care spun că noi suntem echidistanţi şi în acelaşi timp avem o platformă ce distribuie către trei milioane, trei milioane şi jumătate de oameni pe zi mesajele lor.

    Pe de altă parte, într-o notă mai puţin serioasă, să ţinem cont că de fiecare dată când sunt alegeri, după ce calculăm studiul de audienţă, vedem că audienţele scad un pic. Şi aşa că îi rugăm frumos pe cei care participă atât la parlamentare, cât şi la prezidenţiale să-şi facă clipurile de promovare pe care noi suntem obligaţi să le dăm prin lege, timpii de antenă pe care i-o alocăm, să facă relevant acel conţinut, să ne spună lucruri la radio care ne interesează şi lucruri care vor creşte audienţa, n-o vor scădea.”

    În semn de apreciere pentru rolul determinant pe care radioul public l-a avut şi îl are în istoria României, Parlamentul de la Bucureşti a decis, în decembrie 2019, instituirea zilei de 1 noiembrie ca zi naţională a radioului.

  • Cultura la Radio România, de Ziua Culturii Naţionale și… mereu

    Cultura la Radio România, de Ziua Culturii Naţionale și… mereu

    Radioul public, singura corporație de radio din Romania care are în componența sa două posturi dedicate exclusiv culturii – Radio România Cultural și Radio România Muzical, celebrează, pe 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale și își exprimă respectul datorat culturii, în fiecare zi, pe toate posturile sale.

    Radio România Cultural va avea, din 15 ianuarie, o interfață nouă, cu un design actual și cu un grad de accesibilitate ridicat. Conținutul său va fi mai bogat în informații culturale, atent structurate, iar cele mai importante emisiuni vor fi disponibile spre reascultare într-un număr mult mai mare. În acest fel, Radio România Cultural va fi mai accesibil tuturor ascultătorilor (www.radioromaniacultural.ro), oriunde s-ar afla în lume și la orice oră vor dori să revină la emisiunile favorite sau să le asculte în premieră în online. De Ziua Culturii Naționale, artiști aflați la kilometrul zero au șansa de a debuta la Radio România Cultural. Tot cu acest prilej, postul de radio transmite în direct Gala Tinerilor Scriitori/Cartea de poezie a anului 2022.

    Radio România Muzical, initiator al proiectului Moștenitorii României muzicale, organizeaza turneul susținut de pianista Kira Frolu, câștigătoarea bursei Moștenitorii României muzicale – ediția 2022. Kira Frolu va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara. Pianista Kira Frolu propune un program inedit, având ca temă Something Borrowed: lucrări de Wolfgang Amadeus Mozart, Tudor Dumitrescu, Frédéric Chopin și Igor Stravinski, caracterizate de poezie și virtuozitate, cele mai multe rar abordate pe scenele românești. Primul recital va avea loc pe 14 ianuarie, ora 18:00, la Banca de Cultură Apollonia din Brașov, al doilea, pe 15 ianuarie, ora 19:00, la Sala Radio din București și ultimul, la Sala Capitol a Filarmonicii Banatul din Timișoara, în 26 ianuarie, ora 19:00.

    Cultura este la rang de cinste pe toate posturile Societăţii Române de Radiodifuziune. Începand din 12 ianuarie 2023, în fiecare joi, la ora 15:30, studiourile teritoriale difuzează un Jurnal Cultural, cu informaţii regionale şi naţionale, iar emisiunea multiplex regională, difuzată de luni până vineri, între orele 10:00-11:00, va conţine ştiri, relatări, interviuri din zona culturală.

    Începând cu 15 ianuarie, chiar de Ziua Culturii Naţionale, Radio România va include, în fiecare jurnal de ştiri, naţional şi regional, un spaţiu destinat exclusiv ştirilor, informaţiilor şi evenimentelor culturale.

    Vineri, 13 ianuarie, de la ora 19:00, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, va avea loc, pe scena Sălii Radio, concertul Orchestrei Naționale Radio, sub bagheta lui Adrian Morar, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca. Concertul va fi transmis live pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical, dar și online, pe site-urile celor două posturi de radio.

    Cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, Editura Casa Radio organizează, în parteneriat cu Colegiul Naţional Pedagogic Regina Maria din Ploieşti și Fundația Județeană pentru Tineret Prahova, dezbaterea cu public şi atelierul de creaţie Ziua Culturii Naţionale şi puterea modelatoare a marilor personalităţi. Evenimentul are loc la Centrul Cultural Antim Ivireanu din Ploieşti și participă elevi de la Colegiul Naţional Pedagogic Regina Maria din Ploieşti şi cadre didactice din judeţul Prahova. Evenimentul este organizat în contextul în care municipiul Ploieşti va fi Capitala Tineretului din România în anul 2024.

    Postul public de radio rămâne un promotor și deopotrivă un creator de cultură, fie că vorbim despre activitatea on air, despre carte – târgurile de carte Gaudeamus Radio România și Editura Casa Radio, teatru – Teatru Radiofonic, Festivalul Grand Prix Nova, platforma e-teatru sau muzică – Orchestrele şi Corurile Radio România.

  • Radio România Actualități dă, din nou, ora exactă

    Radio România Actualități dă, din nou, ora exactă

    Studiul de audiență radio din primul val al anului (ianuarie – aprilie 2022) confirmă popularitatea în mediul urban a postului fanion al Societății Române de Radiodifuziune – Radio România Actualități și poziția de cel mai puternic actor de pe piața radio pentru SRR.

    Bună dimineață, România! de la Radio România Actualități este cel mai ascultat matinal al Capitalei.

    Radio România Actualități este postul de radio cu cea mai ridicată cotă de piață atât în prime time, cât și urban, național și în București.

    Conform celor mai recente audiențe, în primele patru luni ale anului 2022, Bună dimineață, România!, emisiunea matinală a postului public de radio este în poziția de lider, cu o cotă de piață de 16,4% în Capitală și o audiență netă zilnică de 131.500 (Daily Reach).

    La nivel național, Matinalul Radio România Actualități are cei mai fideli ascultători, cu o cotă de piață de 14,1%: jurnaliștii Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu sunt în fiecare dimineață, de luni până vineri, de la ora 6.00, alături de orașul care se trezește. Fără compromisuri. Doar radio.

    În prime time (7:00-14:00),în București, Radio România Actualități, a atras cel mai mare număr de ascultători din piață (141,6 mii, zilnic).

    Tot în prime time (7:00-14:00), postul Radio România Actualități a ocupat prima poziție în toate mediile, având 12,7% din timpul total de ascultare, la nivel național, 13,1% în urban, 12% în rural și 14,3% în București.

    Să dăm Bună dimineață, România! și Capitala să răspundă este un moment important pentru Radio România Actualități și pentru Societatea Română de Radiodifuziune. Nu doar simbolic. E o victorie construită progresiv de o echipă de redacție experimentată. Vorbim de selecția atentă a conținutului, de construirea cu focus pe public și pe dezideratul relevanței și al misiunii pe care un matinal radio îl are în viața ascultătorilor. Plănuim să transformăm, în lunile ce vin, cota de piață a Radio România în auditori fideli, spre care sa ne îndreptăm zilnic cu un mix audio și digital de bun-simț, relevanță, căldură, acuratețe și promptitudine, a declarat Răzvan Ioan Dincă, Președinte Director General Societatea Română de Radiodifuziune.

    Din punct de vedere al cotei de piață și, implicit, al timpului de ascultare, Radio România Actualități este liderul pieței radio astfel:

    în București, cu 14,6%, urmat de Radio ZU cu 10,7% și Europa FM 8,0%;

    la nivel urban cu 13,6%, urmat de Europa FM cu 11,7% și KissFM cu 10,2%;

    la nivel național cu 12,9%, urmat de Kiss FM cu 10,7%, Europa FM cu 10,2% și Radio ZU cu 9,3%;

    în rural cu 11,6% la egalitate cu Kiss FM, urmat de Radio România Regional cu 9,7% și de Radio Zu cu 9,4%;

    După numărul net de ascultători unici, Radio România Actualități se menține pe locul 3 în topul posturilor de radio la nivel național și pe locul 2 în București.

    Societatea Română de Radiodifuziune, cea mai mare audiență cumulată de pe piața radio

    Audiența cumulată a studiourile regionale, a Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor și a Radio România Actualități face din Societatea Română de Radiodifuziune cel mai puternic actor în mass-media radio difuzată din țară cu aproape 3,15 milioane de ascultători zilnic cumulat, la nivel național, în valul de primăvară al anului 2022.

    Dintre toate posturile Radio România Regional, Radio Iași este cel mai ascultat, urmat de Radio Craiova și Radio Timișoara.

    Societatea Română de Radiodifuziune reunește stațiile cu emisie națională Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Antena Satelor, stațiile cu emisie teritorială Iași, Craiova, Timișoara, Reșita, Cluj, Constanța, Târgu-Mureș, Brașov, București FM, la care se adaugă Radio România Internațional și Radio Chișinău. Acestora li se alătură Radio România Muzical, singurul post dedicat iubitorilor muzicii clasice și jazz și Radio3net Florian Pittiș, post de radio exclusiv online.

    Serviciul Comunicare și Relații Publice

  • De la TVR la SRR – trebuie schimbată Legea 41/1994?

    De la TVR la SRR – trebuie schimbată Legea 41/1994?

    Comisiile de cultură ale Parlamentului, reprezentanţi ai ministerelor, reprezentanţi ai Preşedinţiei şi premierul Dacian Cioloş au discutat marţi cu membri ai conducerii interimare a televiziunii publice, TVR, despre salvarea financiară a instituţiei.



    O propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, iniţiată de senatorul PSD Georgică Severin, președintele Comisiei pentru cultură din Senat, se află în dezbatere publică până pe 29 februarie.



    Să găsim o soluţie în asa fel încât TVR să poată să funcţioneze nestingherit. N-am să ezit să mă refer la necesitatea unei instituţii puternice, care să aibă un rol educativ. Când în politică se amână deciziile, ele vin peste noi (…). Sper ca până la sfârşitul acestei zile să găsim măcar o parte dintre soluţiile care să facă televiziunea să funcţioneze. Dar acest lucru nu se poate face numai cerând bani, ci şi evaluând managementul”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu. Despre Radio România, preşedintele Senatului a precizat: Stau și mă uit la radioul public, care a reușit să reînvie și regret că nu se întâmplă același lucru cu televiziunea”.



    Premierul Dacian Cioloş a declarat că, în pesajul media actual, o televiziune publică care să servească într-adevăr interesul general cu un serviciu public atractiv şi performant va fi un câştig nu numai pentru societatea românească, cât şi pentru piaţa media. Prim-ministrul a subliniat că ștergerea datoriilor printr-un sprijin de la bugetul de stat nu este posibilă pentru că ar fi considerat ajutor de stat. Executivul consideră că este nevoie de soluții pe termen foarte scurt în ceea ce privește TVR. La sfârșitul lunii martie va trebui să numiți și un Consiliu de Administrație nou. Ar fi bine ca acest nou Consiliu de Administrație să aibă și un mandat”, a declarat premierul. El a adăugat că măsurile pe termen mediu sau lung vor presupune modificări legislative.



    Senatorul PNL Mihaela Popa a subliniat, pentru Radio Iaşi, că discuţiile pe marginea gestionării situaţiei TVR trebuie să aibă la bază şi modelul de succes al radioului public. Ea a afirmat că Radio România rămâne un reper datorită modului în care îşi onorează misiunea publică, aspect completat şi de cifrele de audienţă şi de situaţia financiară. Mihaela Popa a reiterat că liberalii nu susţin iniţiativa legislativă, care pune la un loc radioul şi televiziunea publice, ale căror situaţii sunt diferite.



    Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a declarat că rezolvarea situaţiei financiare a TVR trebuie privită independent de SRR: Trebuie să discutăm filosofia finanţării Televiziunii Române şi eu aici nu aş discuta de Radio. Radioul merge bine. Haideţi să nu încercăm să facem dintr-un singur mort încă un alt bolnav, care va muri încet-încet. Comasarea cu Radioul nu este o soluţie. Eu cred că o finanţare de la bugetul de stat ar fi o variantă şi atunci nu mai vorbim de taxe, nu mai vorbim de alte astfel de soluţii financiare, fiindcă există state unde finanţarea serviciului public de televiziune este asigurată de la bugetul de stat. (…) Nu spun că asta este o soluţie, dar trebuie discutată. Dacă nu mergem pe această variantă, atunci scutirile trebuie oprite. Nu se poate să mergem cu aceste scutiri până la infinit, fiindcă, într-adevăr, există foarte-foarte multe argumente. Se pot discuta multe, multe alte probleme, dar dacă nu găsim o rezolvare pentru Consiliul de Administraţie şi pentru datoria către bugetul de stat, eu cred că degeaba discutăm variante pe termen lung, pe termen foarte lung”.



    Președintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților, liberalul Gigel Știrbu, consideră că Parlamentul poate să rezolve problema financiară a Societății Române de Televiziune prin modificarea legislației în domeniu, astfel încât serviciul public de televiziune să poată intra în insolvență. La rândul său, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a susținut ideea intrării în insolvență a TVR.



    Pe de altă parte, Preşedintele Director general al SRR, Ovidiu Miculescu, afirma într-o scrisoare deschisă că nu legea nr.41/1994 a împins TVR în situația dramatică în care se află, ci modul în care a fost condusă până în prezent. Cum poate susține cineva că legea e vinovată când bilanțurile activității celor două societăți pe care le guvernează, SRR și TVR, sunt atât de diferite? — se întreba Ovidiu Miculescu. Nu numai că nu va produce salvarea televiziunii publice, dar modificarea legii în forma propusăde iniţiatori riscă să producă grave și ireversibile perturbări în stabilitatea editorială şi financiară a SRR, consideră PDG al SRR, care adaugă că orice comparaţie între cele două societăți demonstrează că succesul şi stabilitatea sunt posibile sub actualul cadru legislativ.



    Schimbarea legii de dragul schimbării va afecta nu doar calitatea actului editorial, cu influenţe directe asupra dreptului la informare pentru milioanele de ascultători şi useri, dar va avea efecte şi asupra SRR ca organizație: amestecarea atribuţiilor de conducere, perturbarea lanţului de decizie, demotivarea salariaţilor şi a managerilor, măcar prin prisma faptului că această iniţiativă legislativă superficială ar induce ideea că politicul ar premia incompetenţa managerilor TVR şi ar sancționa rezultatele foarte bune, palpabile, ale managementului şi ale personalului de execuţie din SRR, se arată în scrisoarea PDG al SRR.



    Radio România Cultural şi Radio România Muzical au iniţiat o petiţie online cu titlul “Nu distrugeți cultura la Radio România!”. Petiţia este disponibilă la http://www.petitieonline.com/nu_distrugeti_cultura_la_radio_romania