Tag: RADR

Reuniţi ca în fiecare an la
Bucureşti, diplomaţii români au analizat timp de patru zile agenda de politică
externă, situaţia economică şi provocările de securitate ale României, ţară
aflată la limita spaţiului european şi a celui euroatlantic. Pe plan extern,
prioritatea absolută a diplomaţiei de la Bucureşti rămâne promovarea Republicii
Moldova, consideră premierul Victor Ponta.

La aproape un sfert de secol de când
şi-a proclamat independenţa faţă de URSS, republica majoritar românofonă merge
pe calea europeană, dar trebuie să facă faţă unor provocări interne şi
geostrategice. Chişinăul se confruntă cu mari probleme economice şi cu o criză
identitară, unii cetăţeni dorind în continuare unirea cu România, în timp ce
alţii şi-ar dori mai degrabă o uniune cu Rusia. În 2014, Republica Moldova a
semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi a obţinut, pentru cetăţenii
săi, regim liberalizat de vize cu ţările UE.

În plus, Chişinăul trebuie să facă
faţă şi unor provocări în contextul regional datorat apariţiei conflictului din
Ucraina vecină. Aliatul său principal este România, alături de care dezvoltă
importante proiecte economice şi culturale. În acest context, premierul le-a
solicitat diplomaţilor: Are nevoie Moldova de sprijinul nostru,
inclusiv diplomatic şi vreau să vă rog, de câte ori aveţi ocazia, să vă bateţi
pentru interesele Republicii Moldova aşa cum vă bateţi pentru interesele
României. Cred că este o poziţie legitimă şi corectă şi cred că acum, mai mult
ca în alte perioade, Republica Moldova are nevoie de sprijinul nostru.

România
ca stat membru NATO şi al Uniunii Europene s-a confruntat cu multe provocări
din punct de vedere geostrategic în vecinătatea extinsă, a subliniat, pe de
altă parte, şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu: Nu putem
ignora faptul că în jurul celor două organizaţii din care facem parte s-a creat
un veritabil coridor de instabilitate, cu multe puncte fierbinţi, de la
agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina şi modificarea echilibrului de securitate
în regiunea Mării Negre prin ocuparea ilegală şi militarizarea Crimeii, până la
ascensiunea fenomenului terorist, provocarea în creştere a migraţiei ilegale,
crizele diverse şi instabilitatea statală în sud. Iar România, aflată la
graniţa răsăriteană a acestora, la punctul de inflexiune cu vecinătatea sudică,
prin regiunea extinsă a Mării Negre, are datoria şi responsabilitatea de a
ajuta substanţial la efortul de a proiecta stabilitate, democraţie şi
prosperitate.

Subiectul imigraţiei a ocupat, de asemenea, un punct dominat
al discuţiilor, în condiţiile în care Europa caută un răspuns comun la criza
refugiaţilor, iar Bucureştiul rămâne angrenat în acest efort. România îşi reafirmă
solidaritatea cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în gestionarea
crizei imigranţilor, dar respinge cotele obligatorii, pledând pentru cele
voluntare. Nici o ţară a Uniunii nu poate fi obligată la ceva ce nu poate să
facă, spune şeful statului, Klaus Iohannis: Există alte forme prin
care ţările care refuză aceste cote obligatorii îşi pot arăta solidaritatea.
România nu este o ţară xenofobă, nici separatistă. Noi dorim să contribuim la
rezolvarea acestei chestiuni. Cum vom face acest lucru rămâne de stabilit. Noi
dacă primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel ca să stea peste iarnă şi
pe urmă vedem. Noi dacă-i primim ni-i asumăm. Aceşti oameni trebuie
şcolarizaţi, trebuie să înveţe limba română, copiii trebuie să meargă la şcoală,
ei trebuie să fie integraţi în societate.

Preşedintele Iohannis le-a cerut diplomaţilor români
acreditaţi în străinătate să se implice mai mult în promovarea intereselor
economice ale Bucureştiului şi a pledat din nou pentru primirea României în
spaţiul Schengen, un spaţiu pe care şeful statului îl consideră însă în prezent
nefuncţiona: Aderarea la Spaţiul Schengen va continua, desigur, să
fie un obiectiv al perioadei următoare. Dincolo de îndeplinirea condiţiilor
aferente, este important să reiterăm că includerea României în acest spaţiu va
contribui la întărirea securităţii frontierelor externe ale Uniunii.

Diplomaţii
au discutat şi despre modul în care România poate atrage investiţii străine şi să devină
mai atractivă din punct de vedere turistic. Mihai Daraban, preşedintele Camerei
de Comerţ şi Industrie a României, la sediul căreia a avut loc dialogul pe teme
economice al Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, a subliniat că prioritatea
diplomaţiei economice a Bucureştiului trebuie să fie promovarea capitalului
românesc în Uniunea Europeană. Este timpul ca Bucureştiul să-şi revigoreze,
însă, substanţial relaţiile economice şi cu lumea exterioară UE. Aceasta nu
înseamnă – s-a subliniat – diminuarea importanţei segmentului comunitar, doar că
este absolută nevoie de un efort concentrat de valorificare a ceea ce înseamnă
potenţialul pe care-l oferă alte zone, România folosindu-şi, însă, inclusiv
calitatea de membru al UE.