Tag: Radu Boroianu

  • 15. Januar: Tag der nationalen Kultur

    15. Januar: Tag der nationalen Kultur

    Ende vergangener Woche haben sich zahlreiche Rumänen im In-und Ausland an Kulturveranstaltungen beteiligt, die jedes Jahr der rumänischen Kultur und dem nationalen Dichter Mihai Eminescu gewidmet werden. Das Werk des Dichters Mihai Eminescu (1850-1889) setzte Maßstäbe für die Entwicklung der rumänischen Hochsprache und wurde gleichzeitig zum Vorbild rumänischer Kultur. Seit 2010 gilt der Geburtstag Eminescus als Tag der nationalen Kultur. Dieses Jahr jährte sich die Geburt des Dichters zum 167. Mal. Die rumänischen Behörden organisierten aus diesem Anlass eine Messe zum Gedenken an den Dichter, eine Gala der Nachwuchsschriftsteller, Konzerte und Ausstellungen.



    In Rom wurden Gedichte von Mihai Eminescu von Kindern vorgetragen. Radio Rumänien Korrespondentin in der italienischen Hauptstadt hat mit der Lehrerin Valentina Popa gesprochen, die die Kinder dabei unterstützte: Egal wo wir uns befinden, in Rumänien oder im Ausland, sollen wir nie auf die nationale Identität verzichten, selbst wenn wir uns integrieren wollen. Nationale Identität bedeutet vor allem Respekt gegenüber unseren kulturellen Werten. In Bukarest widmete das Rumänische Kulturinstitut dem Tag der nationalen Kultur, dem 167. Jahrestag der Geburt von Mihai Eminescu und dem Pianisten Dinu Lipatti ein Konzert, das im Konzertsaal des Rumänischen Rundfunks stattfand. 2017 jährt sich die Geburt des Pianisten und Komponisten Lipatti zum 100. Mal. Der Präsident des Rumänischen Kulturinstitus Radu Boroianu sagte dazu: Sowohl Eminescu als auch Lipatti sind leider im frühen Alter von uns gegangen. Der hohe und unbestreitbare Wert ihrer Schöpfung und ihr Genie setzen sie, neben Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga, Constantin Brâncuşi, Henri Coandă, George Enescu, Ioan Luca Caragiale, Lucian Blaga, Anghel Saligny, Grigore Moisil, Solomon Marcus, Victor Babeş, Ion Cantacuzino, Constantin Noica, Matilda Ghyka unter die großen Namen der Geschichte. Aus Respekt für sie starten wir das erste große europäische Projekt des Rumänischen Kulturinstituts: Die lateinische Sprache – die erste europäische Institution.



    Der 15. Januar wurde aus Initiative des Akademiemitglieds Eugen Simion zum Tag der rumänischen Kultur ernannt. Eugen Simion sagte über die symbolische Bedeutung dieses Tages: Am 15. Januar 1850 wurde Mihai Eminescu geboren. Vor einigen Jahren hat das Parlament, auf Vorschlag der Rumänischen Akademie, diesen Tag zum Tag der nationalen Kultur ernannt. Eine symbolische und fruchtbare Allianz für alle Rumänen und allgemein für alle Menschen, die der Ansicht sind, dass die Kultur überall in der Welt eine wesentliche Rolle spielt. Es war mir jedes Mal eine große Ehre, als ich im Namen aller Rumänen die Gelegenheit hatte, die höchsten Auszeichnungen den Menschen zu verleihen, die ihr ganzes Leben der kulturellen Schöpfung widmeten schrieb der Staatschef Klaus Iohannis auf seiner Facebook-Seite. Videobotschaften in rumänischer Sprache posteten zum Tag der rumänischen Kultur auch die Botschaften Frankreichs und Großbritanniens in Bukarest.






  • Jurnal românesc – 10.11.2016

    Jurnal românesc – 10.11.2016

    Cetăţenii moldoveni din străinătate pot vota la cele 100
    de secţii de vot deschise în principalele ţări cu emigraţie din Republica
    Moldova. Cele mai multe secţii pentru turul al doilea al alegerilor
    prezidenţiale din 13 noiembrie sunt deschise în Italia. Cetăţenii cu drept de
    vot care se află într-o călătorie în ziua alegerilor pot vota, în baza
    paşaportului valabil, la oricare secţie deschisă în străinătate. În primul tur
    de scrutin, secţiile de vot din diasporă au primit peste 270 de mii de buletine
    de vot, dintre care circa 203 mii au rămas neutilizate, adică 75%. Potrivit
    celui mai recent sondaj privind intenţiile de vot, 55,6% din numărul total de
    respondenţi l-ar vota pe candidatul socialist pro-rus, Igor Dodon, iar 44,4% pe
    pro-occidentala Maia Sandu. Autorii sondajului precizează, însă, că nu au fost
    intervievaţi şi reprezentanţi ai numeroasei diaspore moldoveneşti, care, în
    primul tur a votat-o pe Sandu în proporţie de peste 75%. Mai multe organizaţii
    non-guvernamentale din diaspora au trimis un apel de sprijin pentru Maia Sandu
    în turul II al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova.


    Ministerul român de Externe a salutat publicarea, miercuri, de către
    Comisia Europeană, a Pachetului anual privind extinderea Uniunii Europene.
    Acesta cuprinde Comunicarea privind Politica UE de extindere, precum şi
    Rapoarte individuale pentru fiecare dintre statele candidate şi potenţialii
    candidaţi. România apreciază în mod deosebit faptul că Pachetul extindere 2016
    confirmă că perspectiva fermă de aderare la Uniunea Europeană continuă să
    exercite un efect transformator şi să constituie o ancoră de stabilitate şi
    securitate în statele din Sud-Estul Europei. Această perspectivă este cu atât
    mai importantă în contextul crizelor complexe cu care Uniunea s-a confruntat în
    ultima perioadă. MAE de la Bucureşti şi-a exprimat, de asemenea, aprecierea
    pentru susţinerea pe care Comisia
    Europeană o acordă cooperării regionale, inclusiv prin sublinierea rolului
    Procesului de Cooperare în Sud-estul Europei, în direcţia stabilizării şi
    dezvoltării cooperării în regiune.


    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, l-a primit
    miercuri, la Bruxelles, pe Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural
    Român. Discuţiile s-au concentrat pe relaţiile dintre ICR şi instituţiile
    europene, precum şi pe oportunităţile de finanţare a proiectelor de patrimoniu
    cultural cu ajutorul fondurilor europene. În cadrul întâlnirii, Corina Creţu
    l-a informat pe Radu Boroianu despre propunerea sa de modificare a
    Regulamentului Comisiei Europene privind Fondul european de dezvoltare
    regională destinat finanţării proiectelor culturale şi turistice. Comisarul a
    propus eliminarea pragului de finanţare de 5 milioane de euro pentru proiectele
    de patrimoniu cultural, respectiv de 10 milioane de euro pentru siturile
    UNESCO. Corina Creţu şi-a exprimat speranţa că Parlamentul European şi
    Consiliul vor sprijini propunerea, iar o decizie în acest sens este aşteptată
    la începutul anului viitor. În perioada de programare 2014 – 2020, peste 390 de
    milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională sunt destinate, în
    cadrul Programului Operaţional Regional, proiectelor de patrimoniu cultural din
    România. Prin aceste investiţii se urmăreşte nu doar creşterea gradului de
    conservare a obiectivelor de patrimoniu sau a numărului de vizitatori, ci şi
    conservarea identităţii culturale şi dezvoltarea economică locală.


    Peste 40 de sportivi au fost premiaţi, miercuri, de primarul general
    Gabriela Firea şi au fost desemnaţi cetăţeni de onoare ai Capitalei pentru
    rezultatele foarte bune obţinute la competiţii sportive. Au fost premiate
    echipele CSM Bucureşti de handbal feminin, care a câştigat Liga Campionilor, şi
    de volei feminin, laureată în Cupa Challenge, precum şi echipa de spadă
    feminină care a obţinut medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Rio. Titlul
    de cetăţean de onoare a fost oferit şi antrenorilor celor trei echipe.

  • Kulturinstitut ehrt Vertreter rumänischer Gemeinden im Ausland

    Kulturinstitut ehrt Vertreter rumänischer Gemeinden im Ausland

    Rund 3 Millionen Rumänen leben laut Statistik im Ausland. Der überwiegende Teil lebt in Italien und Spanien, viele von ihnen haben sich aber auch in den USA und Kanada niedergelassen. Sie sind nach der Wende ausgewandert und wurden auf den Arbeitsmarkt westeuropäischer Länder schnell integriert. Die rumänische Diaspora entstand also in der jüngeren Geschichte des Landes und blieb in enger Verbindung zu Rumänien. In den Nachbarländern leben historische Gemeinden mit einer tausendjährigen Geschichte. Für die letzteren organisierte das Rumänische Kulturinstitut am Montagabend in Bukarest eine Gala, wo prominente Intellektuellen, Künstler und junge Jornalisten mit Preisen für hervorragende Leistung ausgezeichnet wurden.



    Somit ehrte das Rumänische Kulturinstitut ihren aktiven Beitrag zur Förderung der Werte des rumänischen Volkes auf den ehemaligen rumänischen Territorien in der Republik Moldau und der Ukraine, die Rumänien im Jahr 1940 per Ultimatum an die Sowjetunion abtreten musste sowie in Serbien, Bulgarien, Ungarn, Albanien un Mazedonien. Viele Galagäste haben die Unterstützung der rumänischen Behörden für ihre Gemeinden gefordert, die einer starken Denationalisierung ausgesetzt werden. Vertreter der arumänischen Gemeinde, die auf der Balkan-Halbinsel lebt und einen Dialekt der rumänischen Sprache sprechen, bekärftigten dabei die wichtige Rolle, die die Unterstützung der Bukarester Behörden spielt. Dazu Ilia Gjoka, Vertreter der Liga der Arumänen in Albanien: Dieser Preis trägt eine Botschaft: das Vaterland unterstützt uns ununterbrochen und dafür danke ich Ihnen nochmals.



    Prominente der rumänischen Gemeinden in den Nachbarländern Serbien und Bulgarien, wo tausende Rumänen leben, haben erneut die Assimilation als Gefahr angeprangert. Sie machten auf den Mangel des Unterrichts und des Gottesdienstes in der Muttersprache aufmerksam. Vor 40 Jahren gab es in Bulgarien Dörfer, die zu 100% von Rumänen bewohnt wurden, sagte Victor Nişu, Mitglied eines Kulturverbandes in Bulgarien. Auch der Priest Boian Alexandrovici, der konsequent für die Bewahrung der kulturellen, sprachlichen und religiösen Identität der Rumänen im ostserbischen Timoc-Tal kämpft, klagt darüber, dass die Rumänen im Timoc-Tal als Minderheit nicht anerkannt werden: Wir tun unser Bestes, aber wir brauchen die Unterstützung unserer Brüder aus dem Vaterland Rumänien. Wenn wir jetzt, in diesen letzen Etappen der Assimilation nicht unterstützt werden, werden wir in der Bevölkerung des Landes aufgehen.



    In seiner Ansprache bei der Gala bezeichnete der Präsident des Rumänischen Kulturinstituits Radu Boroianu die Vertreter der historischen Gemeinden im Ausland mehr als eine Gruppe von Menschen, mehr als eine Gemeinschaft, die sich von den anderen unterscheidet. Sie seien ein Teil Rumäniens, ein Teil des rumänischen Volkes, sagte Radu Boroianu.