Tag: Radu Ciorniciuc

  • “Collective” und  “Mein Zuhause”: zwei Dokumentationen auf der Gopo-Gala mehrfach preisgekrönt

    “Collective” und “Mein Zuhause”: zwei Dokumentationen auf der Gopo-Gala mehrfach preisgekrönt

    Die 15. Gala der Filmpreise Gopo, die dem rumänischen Kino gewidmet ist, hat am 29. Juni in Anwesenheit von über 500 Gästen stattgefunden. Die Dokumentation “Collective”, unter der Regie von Alexander Nanau hat drei Gopo-Preise gewonnen: bester Spielfilm und beste Regie, sowie bester Schnitt (Alexander Nanau, George Cragg und Dana Bunescu). Der international mehrfach preisgekrönte Dokumentarfilm wurde dieses Jahr auch für zwei Kategorien der Oscars nominiert. Der Film von Alexander Nanau bietet zum ersten Mal einen Blick hinter die Kulissen der Schlüsselmomente, die sich nach dem tragischen Brand im Club Colectiv in Bukarest im Jahr 2015 abgespielt haben. Der Film dreht sich um eine Gruppe von Enthüllungsjournalisten auf ihrer beschwerlichen Reise zur Aufdeckung von Betrug, Korruption und Missständen im öffentlichen Gesundheitswesen. Der Film hatte seine Weltpremiere bei den Filmfestspielen in Venedig am 4. September 2019.



    Die Dokumentation “Mein Zuhause”, des Regisseurs Radu Ciorniciuc wurde auf der Gopo-Gala mit dem Preis für den besten Dokumentarfilm, besten Debütfilm und den besten Ton ausgezeichnet. “Acasa” / “Mein Zuhause”, mit dem Radu Ciorniciuc sein Debüt als Dokumentarfilm-Regisseur gibt, feierte seine Weltpremiere auf dem Sundance Film Festival und gewann dort den Preis für das beste Bild. Der Dokumentarfilm erzählt die Geschichte einer Familie, die 20 Jahre lang in der Wildnis des Văcărești-Deltas lebte, bis der Ort den Status eines Schutzgebietes erhielt und zum Văcărești-Naturpark wurde. Der Regisseur Radu Ciorniciuc: “Meine Faszination für die Geschichte dieser Dokumentation hängt sehr stark mit der Art und Weise zusammen, wie diese Menschen ihre Familie aufgebaut haben. Zweitens war die absolut fabelhafte Beziehung der Kinder zur Natur ein weiteres Thema, das mir sehr viel bedeutete. Dann, nachdem die Familie Enache in die Stadt gezogen war, war ich natürlich daran interessiert, diesen Integrationsprozess zu verfolgen.”



    Zwei Sonderpreise für ihre langen Karrieren wurden an die Filmkritikerin Magda Mihăilescu und den Modellbildhauer Enache Hărăbor vergeben. Magda Mihailescu ist Filmkritikerin und Autorin mehrerer Bücher über die Geschichte des Kinos. Sie gab ihr publizistisches Debüt 1969 mit der Monographie Sophia Loren”, gefolgt von Studien zur Geschichte des Kinos. Sie ist Autorin der Bände Die Giocondas ohne Lächeln – Gespräche mit Malvina Urșianu” (erschienen im Verlag Curtea Veche, 2006), François Truffaut – Der Mann, der Filme liebte” (Verlag Curtea Veche, 2009), Meine Schwester aus Australien – Vergangene Begegnungen mit Irina Petrescu” und unterzeichnet zusammen mit vier anderen europäischen Kritikern einen Band, der dem Werk des rumänischen Regisseurs Lucian Pintilie gewidmet ist: Guardare in faccia il male, Lucian Pintilie fra cinema e teatro” (Italien, Pesaro, 2004). Magda Mihăilescu hat für Rumänien exklusive Interviews mit gro‎ßen Filmemachern wie Federico Fellini, Sophia Loren, Ennio Morricone, Andrzej Wajda, Orson Welles, Laurence Harvey, Claude Lelouch, André Téchiné, Fanny Ardant, Jean-Paul Belmondo, Emir Kusturica geführt.



    Natürlich freue ich mich über eine solche Auszeichnung und was ich besonders genie‎ße, ist, dass diese Auszeichnungen der Filmindustrie auch für uns offen sind, die Menschen, die über Filme schreiben. Ich freue mich für die Branche der Filmkritiker, einen Teil dieser gro‎ßen Welt des Films, einen Teil davon, was man jetzt Filmindustrie nennt, eine Branche wie eine Berufsfamilie, die man berücksichtigen kann und deren Meinungen und Ansichten manchmal Auswirkungen auf die Art und Weise haben können, wie Kino gemacht wird. Ich bin froh, dass es sie gibt.” Der Schauspieler Costel Constantin und die Bühnen- und Kostümbildnerin Doina Levintza wurden mit dem Gopo-Preis für die ganze Karriere geehrt.


  • Câștigătorii Galei Premiilor Gopo 2021

    Câștigătorii Galei Premiilor Gopo 2021


    Documentarul “colectiv” (regizat de Alexander Nanau) și-a adjudecat trei statuete Gopo – Cel mai bun film de lungmetraj și Cea mai bună regie, precum și Cel mai bun montaj (Alexander Nanau, George Cragg și Dana Bunescu). “colectiv”, distins cu numeroase premii, printre care Premiul Publicului LUX 2021 și Premiul Academiei Europene de Film pentru Cel Mai Bun Film Documentar, și nominalizat la două categorii ale premiilor Oscar 2021, oferă în premieră o privire în culisele momentelor-cheie care au avut loc după tragicul incendiu din 2015, din clubul Colectiv din București. Urmărind jurnaliști, avertizori de integritate, pacienți arși și oficiali din Guvern, filmul dezvăluie fără compromisuri o întreagă rețea a corupției, minciunii și manipulării.



    Documentarul “Acasă” (regia Radu Ciorniciuc) și-a atribuit trofeele pentru Cel mai bun documentar, Cel mai bun film de debut și Cel mai bun sunet (Tom Weber, Andreas Mühlschlegel și Lukás Moudrý).”Acasă”/ “Acasă, My Home”, documentarul de debut al lui Radu Ciorniciuc, a fost proiectat în premieră mondială la Sundance Film Festival, unde a câștigat premiul pentru cea mai bună imagine. Documentarul spune povestea unei familii care a trăit timp de 20 de ani în sălbăticia din Delta Văcărești, până când locul a căpătat statutul de zonă protejată, devenind Parcul Natural Văcărești.



    Radu Ciorniciuc: “Fascinația mea legată de povestea din Acasă are legătură foarte mare cu felul în care am văzut că oamenii ăștia și-au construit și consolidat familia. În al doilea rând, relația copiilor absolut fabuloasă cu natura a fost încă una dintre temele care pentru mine a însemnat foarte mult. Apoi, evident, după ce familia Enache s-a mutat în oraș, m-a interesat foarte tare să urmăresc acest proces de integrare.”



    Două premii speciale pentru carierele lor deopotrivă excepționale și îndelungate au fost acordate criticului de film Magda Mihăilescu și sculptorului machetist Enache Hărăbor. Magda Mihăilescu este critic de film și autoare a mai multor cărți despre istoria cinematografului. A debutat editorial în 1969, cu monografia Sophia Loren urmată de studii de istoria cinematografului și eseuri în volume colective. Este autoare a volumelor Aceste Gioconde fără surâs – Convorbiri cu Malvina Urșianu (Ed. Curtea Veche, 2006), François Truffaut – Bărbatul care iubea filmele (Ed. Curtea Veche, 2009), Sora mea din Australia – Trecute întâlniri cu Irina Petrescu (Ed. Uniunii Cineaștilor, 2019) și semnează, alături de alți patru critici europeni, un volum dedicat operei cinematografice a lui Lucian Pintilie: Guardare in faccia il male, Lucian Pintilie fra cinema e teatro (Italia, Pesaro, 2004). De-a lungul carierei sale, Magda Mihăilescu a realizat interviuri în exclusivitate pentru România cu mari cineaști precum Federico Fellini, Sophia Loren, Ennio Morricone, Andrzej Wajda, Orson Welles, Laurence Harvey, Claude Lelouch, André Téchiné, Fanny Ardant, Jean-Paul Belmondo, Emir Kusturica.



    Magda Mihăilescu: “Sigur că mă bucură un astfel de premiu și ceea ce mă bucură în mod special este că aceste premii ale industriei de film se deschid astfel și către noi, cei care scriem despre cinema. Mă bucur pentru breasla criticilor de film, părticică a acestei mari lumi a filmului, a ceea ce se cheamă astăzi industria filmului. O breaslă ca o familie profesională care poate luată în seamă și ale cărei păreri și opinii pot avea uneori efecte asupra felului în care se face cinema. În felul acesta văd eu acest premiu și mă bucur că există.”



    Actorul Costel Constantin a fost omagiat cu Premiul Gopo pentru Întreaga Carieră, și scenografei și realizatoarei de costume Doina Levintza i-a fost acordat Premiul pentru Întreaga Activitate.






  • Jurnal Românesc – 31.05.2021

    Jurnal Românesc – 31.05.2021

    Consolidarea
    dialogului şi a legăturilor cu membrii comunităţilor româneşti constituie o
    linie de acţiune prioritară a Ministerului Afacerilor Externe, alături de
    promovarea moştenirii noastre istorice şi culturale, a declarat şeful
    diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, la 30 mai, de Ziua Românilor de
    Pretutindeni. Ministrul a amintit că peste 13.000 de cetăţeni români aflaţi în
    situaţii deosebite în contextul restricţiilor impuse de pandemie au fost
    repatriaţi anul trecut ca urmare a demersurilor misiunilor diplomatice şi
    oficiilor consulare. De asemenea, el a menţionat buna organizare în străinătate
    a alegerilor pentru Parlamentul României din decembrie 2020, care a fost
    posibilă cu sprijinul organizaţiilor şi asociaţiilor de români din afara ţării.
    (…) în condiţiile deosebite generate de pandemie, au fost organizate în
    străinătate 748 de secţii de votare, iar întregul proces de votare a decurs în
    bune condiţii, ceea ce a facilitat exercitarea dreptului de vot pentru aproximativ
    266.000 de cetăţeni români din afara ţării, atât la secţie, cât şi prin
    corespondenţă, a spus ministrul. Bogdan Aurescu a mai vorbit despre
    reluarea programului Dialog cu diaspora pe teme consulare,
    organizat în state cu comunităţi importante de români şi despre planul anual
    privind consulatele itinerante, care include peste 100 de deplasări ale
    echipelor consulare în locurile indicate de cetăţenii români. Ziua Românilor de
    Pretutindeni este sărbătorită, începând din 2015, în ultima duminică a lunii
    mai.




    Cetăţenii români
    care vor să intre în Bulgaria din România o pot face doar cu cartea de
    identitate sau paşaportul până pe 31 iulie, transmite ministerul român de
    Externe. Instituţia precizează că, în urma revizuirii de către Sofia a
    condiţiilor de acces, românii care sosesc din alte state decât România pot
    intra în Bulgaria cu condiţia prezentării atât a documentelor de călătorie cât
    şi a unuia dintre următoarele acte: certificat privind vaccinarea completă
    împotriva COVID-19, test molecular tip PCR cu rezultat negativ, efectuat cu
    maximum 72 de ore anterior prezentării la frontieră sau test rapid antigen cu
    rezultat negativ, nu mai vechi de 48 de ore, dovada infectării cu SARS-CoV-2 şi ulterior a
    vindecării. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de
    telefon al Ambasadei României la Sofia +35 929 73 35 10, iar pentru situaţii de
    urgenţă au la dispoziţie linia telefonică specială a misiunii diplomatice +35
    9879 44 07 58. Bucureştiul îi sfătuieşte pe români să se informeze temeinic
    anterior deplasării în străinătate, să respecte cu stricteţe măsurile
    aplicabile în contextul pandemiei de COVID-19 şi le recomandă consultarea
    site-ului mae.ro şi a pagini de internet sofia.mae.ro.




    5.900 de români
    au primit cetățenia germană anul trecut, potrivit Oficiului Federal de
    Statistică de la Berlin. Românii sunt astfel cei mai numeroşi cetăţeni ai unui
    stat membru Uniunii Europene care primesc documente de identitate germane. Cei
    mai mulţi strâini care au primit cetăţenia germană în 2020 au fost turcii -
    11.600, urmaţi de sirieni – 6.700. În total, 110.000 de oameni au primit
    cetățenie germană în 2020, un număr cu 15% mai mic decât în 2019. Conform
    statisticilor oficiale, peste 700.000 de români trăiau în Germania în 2020.




    Lungmetrajul
    Acasă, de Radu Ciorniciuc, reprezintă România la a opta ediție a
    Festivalului internațional de film Arquiteturas, care are loc în
    perioada 1 – 6 iunie la Lisabona. Pelicula documentează povestea unei familii
    care a trăit timp de 20 de ani în sălbăticia din Delta Văcărești, până când
    locul a căpătat statut de zonă protejată şi a devenit Parcul Natural Văcărești
    – primul parc natural urban din România. Timp de patru ani, regizorul Radu
    Ciorniciuc a urmărit aventura prin care a trecut familia Enache, de la o viață
    în completă armonie cu natura, la traiul plin de provocări din capitala
    României. Echipa de filmare a dezvoltat, în același timp, și un proiect social,
    la care au contribuit specialiști și organizații umanitare. Producţia a fost premiată anul trecut la Festivalul de FIlm de la Cracovia,
    la Festivalul Internaţional de Documentare de la Munchen, la Festivalul de FIlm
    Documentar de la Thessaloniki, la Festivalul Internaţional de Film Transilvania
    şi la Festivalul de Film Sundance. Potrivit Institutului Cultural Român de la
    Lisabona, festivalul Arquiteturas a fost creat în 2013 şi prezintă
    filme documentare, experimentale și de ficțiune pe tema arhitecturii. Pe lângă
    proiecții de filme, manifestarea include mai multe activități paralele, precum
    conversații informale, masterclass-uri, ateliere și vizite ghidate.


  • Jurnal românesc – 22.03.2021

    Jurnal românesc – 22.03.2021

    Ministerul Muncii a actualizat ghidul pentru românii care vor să
    lucreze sezonier în Italia.
    În document se precizează că românii se pot angaja
    în aceleaşi condiţii ca italienii, fără a fi necesară obţinerea unui permis de
    muncă, şi beneficiază de drepturi egale cu aceştia. Contractul sezonier de
    muncă agricolă, încheiat pe durată determinată, poate viza executarea de
    lucrări pe termen scurt, sezoniere sau ocazionale şi executarea mai multor
    lucrări sezoniere sau a mai multor faze de lucru, distribuite pe tot parcursul
    anului, cu garanţia minimă de ocupare de cel puţin 100 de zile într-un an.

    Ministerul arată că, în situaţia în care se depăşesc 180 de zile de muncă
    într-un an, lucrătorul poate solicita transformarea contractului în angajare pe
    perioadă nedeterminată. De asemenea, lucrătorii sezonieri trebuie să obţină de
    la autoritatea competentă codul fiscal şi să solicite înscrierea în Registrul
    de evidenţă a populaţiei de la nivelul Primăriei locale, în caz de şedere în
    Italia pentru o perioadă mai mare de 3 luni. Pentru şederile de până la 90 de
    zile, aceştia pot solicita înscrierea în Registrul temporar de evidenţă a
    populaţiei.

    Pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă, românii
    trebuie să fi lucrat cel puţin 20 de ani şi să fi împlinit vârsta de 67 de ani.
    Persoanele care, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 şi 31 decembrie
    2021, au cel puţin de 62 de ani şi un stagiu de cotizare de cel puţin 38 de ani
    se pot pensiona anticipat. Salariul minim în agricultură este de aproape 875 de
    euro şi poate ajunge la aproximativ 1.300 de euro.




    Ministrul de Interne, Lucian Bode, i-a transmis omologului italian,
    Luciana Lamorgese, că România aşteaptă ca Uniunea Europeană să adopte cât mai
    rapid Decizia privind aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen.
    Oficialul
    român, care s-a aflat într-o vizită de lucru la Roma la sfârşitul săptămânii
    trecute, a apreciat că un astfel de demers ar echivala cu recunoaşterea de
    către blocul comunitar a rolului esenţial pe care România l-a avut în
    arhitectura de securitate a UE. El a dat asigurări că situaţia la frontierele
    României este sub control şi monitorizată în permanenţă.

    România a
    demonstrat în nenumărate rânduri că deţine capacitatea de a asigura frontierele
    externe ale UE. În acest sens, am subliniat că ţara noastră a îndeplinit toate
    angajamentele şi criteriile în domeniul Schengen încă din 2011 şi continuă să
    menţină la cel mai înalt nivel modul de punere în aplicare a legislaţiei
    Uniunii,
    a subliniat Bode. În prezent, există 26 de membri cu drepturi
    depline ai spațiului Schengen, 22 de state membre ale UE şi Norvegia, Islanda,
    Elveția și Liechtenstein, cu statut de asociat. Decizia de aderare a României
    la acest spaţiu de liberă circulaţie poate fi luată doar cu unanimitatea voturilor
    statelor membre.




    Filmele ”Tipografic Majuscul” al regizorului Radu Jude şi
    Acasă, My Home de Radu Ciorniciuc au fost premiate în cadrul celei
    de-a 25-a ediţii a Festivalului internaţional de Film de la Sofia.
    ”Tipografic
    Majuscul” a primit Premiul Uniunii Criticilor de Film din Bulgaria pentru cel
    mai bun film din competiţia balcanică, iar pelicula lui Radu Ciorniciuc a
    primit distincţia pentru cel mai bun documentar. Cel mai bun film balcanic a
    fost ales Quo vadis, Aida?, în regia Jasmilei Zbanic, o coproducţie
    Bosnia-Herţegovina, Austria, România, Olanda, Germania, Polonia, Franţa,
    Norvegia şi Turcia. Pelicula este propunerea Bosniei şi Herţegovina la premiile
    Oscar de anul acesta la categoriile cel mai bun lungmetraj internaţional şi cel
    mai bun documentar la care concurează şi filmul colectiv regizat de
    Alexander Nanau. Marele Premiu al Festivalului de Film de la Sofia i-a revenit
    thrillerului SF brazilian The Pink Cloud, scris şi regizat de Iuli
    Gerbase, iar premiul pentru cel mai bun regizor i-a fost acordat cineastului
    chinez Zhou Ziyang, pentru pelicula ”Wuhai”.




    Prima ediţie a Festivalului Internaţional Matei Vişniec
    se desfăşoară online până pe 27 martie, a anunţat Muzeul Naţional al
    Literaturii Române, organizatorul evenimentului.
    Manifestarea a început pe 21
    martie, când a fost marcată Ziua Internaţională a Poeziei, şi se încheie cu
    ocazia Zilei Mondiale a Teatrului. Zilnic în această perioadă sunt postate pe
    pagina de Facebook, pe site-ul muzeului şi pe platforma culturaindirect.ro
    lecturi din creaţiile proprii ale unor poeţi români care locuiesc în ţară şi
    peste hotare, precum Anca Mizumschi, Irina Nechit, Florin Iaru, Carmen Veronica
    Steiciuc sau Andrei Codrescu. De asemenea, în fiecare seară sunt publicate
    piese de teatru montate de regizori din România, Franţa, Italia, Spania,
    Brazilia şi Uruguay, spectacole concepute de opt regizori din cadrul Trupei de
    Teatru Trap Door şi lecturi ale actorilor trupei de teatru
    L’Echoscene din Franţa. Nu în ultimul rând, Teatrul Naţional
    Radiofonic a lansat, pe site-ul eteatru.ro, colecţia Matei Vişniec, o bogată
    arhivă de spectacole radiofonice realizate după piesele sale.


  • Making Waves: Rumänisches Filmfestival in den USA hob Kurz- und Dokumentarfilme hervor

    Making Waves: Rumänisches Filmfestival in den USA hob Kurz- und Dokumentarfilme hervor

    Das Festival, das auf eine 15-jährige Tradition in New York zurückblickt, fand unter der Leitung von Corina Şuteu, Mihai Chirilov und Oana Radu statt. Es ist dasselbe Team, das die erste Ausgabe des Festivals im Jahr 2006 organisierte. Mihai Chirilov, künstlerischer Leiter des Making Waves-Festivals, spricht über das Programm:



    Für die diesjährige Ausgabe mussten wir das Festival neu erfinden. Wir organisierten alljährlich Treffen zwischen Regisseuren und Schauspielern auf der einen Seite und dem amerikanischen Publikum auf der anderen. Es auch gab Diskussionsrunden. Die diesjährige Ausgabe lief sehr gut. Das Festival dauert immer eine Woche, in dieser Zeit werden ca. sieben rumänische Filme gezeigt, manchmal auch einige Kurzfilme. Das Online-Format ermöglichte uns, diesmal mehr Filme zu streamen. Neben den sieben Spielfilmen nahmen wir auch sechs Kurzfilme ins Programm auf. Ein Vorteil des Online-Formats war, dass die Filme nicht nur dem Publikum in New York zugänglich waren, sondern in ganz Amerika. Vor einigen Tage sprach ich mit unseren Partnern vom Jacob Burns Film Center, die von der Vielzahl der Menschen, die sich die Filme ansahen, überrascht waren. Um alle Filme der diesjährigen Ausgabe zu streamen, benötigte man einen Festivalpass. Sowohl wir als auch unsere Partner vom Jacob Burns Film Center sind froh, dass die Filme ein so breites Publikum fanden. Das Festival hat ein Stammpublikum, gebildet aus New Yorkern, die rumänische Filme mögen, und Rumänen der Diaspora, die die neusten rumänischen Produktionen sehen möchten. Ausdauer war der Schlüssel zum Erfolg. Making Waves erlebte Höhen und Tiefen, richtete sich neu aus und wurde unabhängig. Es finanziert sich gänzlich aus Spenden. Die amerikanischen Zuwendungen binden ein Publikum, das wir heranzogen und das uns die Treue hält. Die geografische Öffnung Amerikas wirkte sich dieses Jahr positiv aus. Bis zu dieser Ausgabe fand Making Waves in New York statt. Einzig im Jahr 2019, bei der Ausgabe anlässlich der 30. Jährung der Revolution von 1989, hatten wir ein grö‎ßeres Programm, mit 30 Filmen, die in diesen 30 Jahren Geschichte geschrieben haben, das wir in mehreren amerikanischen Städten zeigten.“




    Die Filme Malmkrog“ des Regisseurs Cristi Puiu, Urma“ (Die Spur“) von Dorian Boguţă, Campania (Die Kampagne“) von Marian Crişan, Ivana cea groaznică“ (Ivana die Schreckliche“) von Ivana Mladenović, Casa cu păpuşi“ (Das Puppenhaus“) von Tudor Platon, Acasă“ (My Home“) von Radu Ciorniciuc und colectiv“ von Alexander Nanau wurden dieses Jahr auf dem Making Waves Festival gestreamt. Es war ein ausgezeichnetes Jahr für den rumänischen Dokumentarfilm, der ins Besondere die sozialen Missstände entlarvt. Sowohl »colectiv« als auch »Acasă« (in der Regie von Radu Ciorniciuc) erhielten beeindruckende internationale Auszeichnungen. Wohlverdient wurden diese zu Beginn und zum Ende des Making Waves Festivals präsentiert. Dazwischen kam das neue Opus von Cristi Puiu, »Malmkrog«, erneut nach Amerika, nach der Online-Premiere auf dem New Yorker Film Festival im vergangenen Jahr, um die Stimmung weiter anzuheizen“, schreib der Filmkritiker und künstlerische Leiter des Making Waves Festivals, Mihai Chirilov.




    Den Dokumentarfilm colectiv“ in der Regie von Alexander Nanau, ein Film, der für den diesjährigen Oscar für den besten ausländischen (nicht-amerikanischen) Dokumentarfilm nominiert wurde, bezeichneten die internationalen Medien als einen der besten der je über den Journalismus gedrehten Filme. Das Magazin Rolling Stone nannte diesen den besten Film des Jahres 2020 und im Time Magazine schaffte es dieser auf dem 2. Platz der besten Dokumentarfilme des vergangenen Jahres. IndieWire schreib, er ist einer der besten über Journalismus gedrehten Filme überhaupt. Gute Kritik erhielt der Film Alexander Nanaus auch in den Publikationen New York Times, Variety und The Guardian. Mihai Chirilov, der künstlerische Leiter des Festivals Making Waves:



    Wenn wir an einer Festival-Ausgabe arbeiten und die Filme auswählen, dann versuchen wir, Filme und Regisseure, die in Amerika bekannt sind, mit neuen Filmschaffenden zu kombinieren. So trafen wir auch die diesjährige Auswahl. Dass der Film »colectiv« von Alexander Nanau in der Eröffnung des Festivals präsentiert wurde, ergab sich von selbst. Er war ja schon sehr bekannt, nicht nur in Amerika, aber vor allem dort hatte er hervorragende Kritik, und das schon seit 2019, als dieser auf dem Filmfestival in Toronto präsentiert wurde. Wegen der Pandemie hatte der Film einen steinigen Weg, aber selbst die Pandemie konnte seinem Ruf und seiner Wirkung nichts anhaben. Dies beweist sein Höhenflug, bis hin zur Nominierung für einen Oscar. Es ergab sich von selbst, den Status des Films in Amerika in Ehren zu halten zu wollen und ihn zur Eröffnung zu präsentieren, weil er nun mal bekannt ist. Damit war auch die Hoffnung verbunden, dass Making Waves den Film noch bekannter macht, und zwar mit Blick auf die Preisverleihung der Amerikanischen Filmakademie.“




    Um den Geist des Festivals zu erhalten, ermöglichten die Organisatoren allen, die einen Pass erworben hatten, mit der Schauspielerin Irina Rădulescu und den Regisseuren Marian Crişan, Tudor Platon und Ivana Mladenović zu diskutieren.

  • Kinojahr 2020: Filmbranche angeschlagen, neue Filme dennoch erfolgreich

    Kinojahr 2020: Filmbranche angeschlagen, neue Filme dennoch erfolgreich

    In einem Jahr, in dem die Filmindustrie sehr stark von der Pandemie betroffen war, feierte das rumänische Kino einen neuen Erfolg. Colectiv“ von Alexander Nanau, Acasă, My Home“ von Radu Ciorniciuc, Tipografic Majuscul“ des Regisseurs Radu Jude haben im vergangenen Jahr den rumänischen Dokumentarfilm in die Aufmerksamkeit internationaler Filmfestivals gebracht. Die Dokumentation Colectiv“ von Alexander Nanau, die von der Europäischen Filmakademie als bester Dokumentarfilm preisgekrönt wurde, ist auch Rumäniens Vorschlag für die Oscar-Nominierung in der Sektion Bester internationaler Spielfilm 2021“. Es ist das erste Mal, dass Rumäniens Vorschlag im Rennen um die Preise der Amerikanischen Filmakademie eine Dokumentarfilm ist.



    Der Film von Alexander Nanau feierte seine Premiere bei den Internationalen Filmfestspielen in Venedig und war der erste rumänische Dokumentarfilm, der bei dem renommierten italienischen Festival ausgewählt wurde. Colectiv“ war auch in der offiziellen Auswahl des Sundance Filmfestivals 2020. Darin beobachtet der Regisseur, wie Investigativreporter in Bukarest die Folgen des Brandes im Nachtclub Colectiv untersuchen, bei dem 65 Menschen ihr Leben verloren haben. Hintergrund war die verbreitete Korruption im Gesundheitssystem. Die Zeitschrift Rolling Stone“ hat die Dokumentation unter der Regie von Alexander Nanau zum besten Dokumentarfilm des Jahres 2020 gekürt.



    Die jungen Filmemacher Andrei Tarara und Alina Manolache standen ebenfalls im vergangenen Jahr mit ihren jüngsten Produktionen im Rampenlicht. Kinder, die am Strand verloren gehen“ (2020) wurde erstmals auf dem Filmfestival Astra in Sibiu (Hermannstadt) präsentiert und im Programm des renommierten Internationalen Dokumentarfilmfestivals in Amsterdam ausgewählt. Das Spielfilmdebüt der Regisseurin Alina Manolache zeichnet ein Porträt der Generation der 30-Jährigen, die unmittelbar nach der Revolution geboren wurde. Der Dokumentarfilm von Andrei Tarara Wir gegen uns“ wurde in der Wettbewerbssektion Between the Seas“ des Internationalen Dokumentarfilmfestivals Jihlava in Tschechien zum ersten Mal gezeigt.



    Ein weiterer sehenswerter Dokumentarfilm, der aber ein zu kurzes Leben in den Kinos hatte, ist Profu’“ von Alex Brendea. Der Film gewann den Preis für den besten Dokumentarfilm in Mittel- und Osteuropa in der Sektion Between the Seas“ des Internationalen Dokumentarfilmfestivals in Jihlava 2019 und den Preis für den besten Film beim Filmfestival Astra 2019.



    Wir können diese Retrospektive nicht abschlie‎ßen, ohne die Dokumentarfilme zu erwähnen, die auf dem Filmfestival Astra im mittelrumänischen Sibiu (Hermannstadt) ausgezeichnet wurden. Der Preis für den besten Film in der Sektion Wettbewerb ging an die schwedische Produktion aus dem Jahr 2019 Josefin & Florin“. In der gleichen Kategorie ging der Sonderpreis an die österreichische Produktion aus dem Jahr 2020 Bitte warten“ (in der Regie von Pavel Cuzuioc). Der Preis für die beste Regie ging an Adrian Pîrvu und Helena Maksyom für den Streifen Alles wird nicht gut sein“, eine rumänisch-ukrainische Koproduktion aus dem Jahr 2020, und Andrei Dăscălescu gewann den Preis des Publikums für den Film Vater unser“.

  • „Acasă, My Home“: meistgekrönter Dokumentarfilm des Jahres

    „Acasă, My Home“: meistgekrönter Dokumentarfilm des Jahres

    Die Dokumentation Acasă, My Home“, mit der der Filmemacher Radu Ciorniciuc sein Debüt als Dokumentarfilmregisseur gab, hat auf dem Internationalen Filmfestival Sundance den Preis für das beste Bild (den World Cinema Documentary Award) erhalten. Die rumänische Dokumentation wurde ebenfalls mit dem Preis der Jury auf dem Internationalen Dokumentarfilmfestival in Thessaloniki ausgezeichnet. In München erhielt der Dokumentarfilm von Radu Ciorniciuc den Gro‎ßen Preis des Festivals DOK.fest.



    Acasă, My Home“ erzählt die Geschichte einer obdachlosen Roma-Familie, die etwa zwanzig Jahre lang im wilden Văcăreşti-Delta am Rande der rumänischen Hauptstadt lebte, einem verlassenen Ort, der nach seiner Verwilderung zu einem Schutzgebiet und dem ersten städtischen Naturpark Rumäniens erklärt wurde. Vier Jahre lang verfolgte der Regisseur Radu Ciorniciuc das gro‎ße Abenteuer“, das die Familie Enache erlebt hat, ihren Weg von einem Leben in perfekter Harmonie mit der Natur zu einem Leben im Gro‎ßstadtdschungel. Gleichzeitig startete sein Team ein soziales Projekt, zu dem viele Experten und humanitäre Organisationen beitrugen. Und das aus gutem Grund: Die elf Mitglieder der Familie Enache hatten ein Leben au‎ßerhalb der Gesellschaft geführt — ohne Identitätspapiere, ohne Bildung, ohne Zugang zu medizinischer Versorgung. Mittlerweile sind alle neun Kinder dieser Familie behördlich registriert, sind in der Schule eingeschrieben und werden regelmä‎ßig von Ärzten besucht. Die Erwachsenen ihrerseits haben feste Arbeitsplätze.



    Der Reporter Radu Ciorniciuc ist einer der Gründer des unabhängigen Journalisten-Portals Casa Jurnalistului“ und Produzent von zahlreichen Reportagen. Mit diesem Film schaffte der Journalist den Übergang von Reportagen zu Dokumentationen:



    Meine Faszination für die Geschichte dieser Familie ist dadurch zu erklären, dass diese Menschen eine starke und konsolidierte Familie sind. Zum zweiten die fabelhafte Beziehung der Kinder zur Natur ist eines der Themen, die meiner Meinung nach eine gro‎ße Bedeutung tragen. Nachdem sie in die Stadt gezogen sind, habe ich natürlich den Integrationsprozess beobachtet. Die ganze Geschichte erwies sich als sehr komplex, selbst wenn vor vier Jahren, als das Projekt startete, alles ganz einfach schien. Deswegen haben wir ursprünglich das Ganze als Reportage mit einer sozialen Komponente um die Geschichte des Văcăreşti-Deltas, und nicht als Film gedacht. Aber die Geschichte entwickelte sich ganz natürlich zu dem, was sie geworden ist. Wir haben jahrelang für diesen Film gearbeitet und wir hatten mit der Zeit neue Ideen. Was den Filmschnitt angeht, sehe ich es immer als gro‎ße Herausforderung, hunderte Stunden Aufnahmen zu haben und daraus die Essenz zu ziehen, die die Geschichte bildet. Als Regisseur ist man gezwungen, rund 300 Aufnahmestunden in 86 Minuten zu komprimieren. Am Anfang schien es mir so gut wie unmöglich, die ganze Geschichte zu erzählen, aber zusammen mit der Drehbuchautorin Lidia Vdovîi und der Produzentin Monica Lăzurean-Gorgan und besonders mit dem Cutter Andrei Gorgan haben wir es geschafft, das Wesentliche aus rund 300 Aufnahmestunden zu finden, ohne die wichtigen Themen zu übersehen. Der Schnitt dauerte zwei Jahre, weil das sehr schwer ist, so viel Stoff in einem Film zu fassen und die beste Form einer solchen Geschichte zu finden.“




    Radu Ciorniciuc und die Drehbuchautorin Lina Vdovîi haben sich in erster Linie gewünscht, ihren Figuren eine Stimme zu verleihen. Das sei nur dann möglich, wenn man Empathie zeigt und wenn man versteht, wie schwer die Integration einer Roma-Familie in der Gesellschaft ist, sagen unsere Gesprächspartner. Selbst wenn Acasă, My Home“ sich international eines gro‎ßen Erfolgs freute, konnte Radu Ciorniciuc im Kontext der Coronavirus-Pandemie bei Preisverleihungen nicht dabei sein:



    Dank Zoom konnte ich so viele Filmfestivals erreichen, physisch konnte ich allerdings nur in Zürich sein, wo wir einen Sonderpreis gewonnen haben, und in Köln, wo wir eine andere wichtige Auszeichnung erhielten, dank der diese Produktion europaweit viel an Sichtbarkeit gewonnen hat. Es ist beeindruckend, so viele Menschen zu treffen, die unserem Projekt nahestanden, einem Projekt, das zum Nachdenken anregte, so viele Diskussionen auslöste und die Menschen auf eine harte Realität aufmerksam machte. Wir waren so froh, zu sehen, dass die Kinosäle in Zürich und Köln voll waren und bei den Q & A-Sessions gab es auch ein zahlreiches Publikum. Das finde ich wunderbar, dass die Menschen ihr Interesse und die Neugier für solche Geschichten nie verlieren.“




    Die Dokumentation Acasă, My Home“ wurde auch für die Preise der Europäischen Filmakademie (EFA) ausgewählt und feierte am 15. Oktober seine Premiere im Pay-TV-Sender HBO GO.

  • “Acasă”/ “Acasă, My Home” de Radu Ciorniciuc, le documentaire le plus primé en 2020

    “Acasă”/ “Acasă, My Home” de Radu Ciorniciuc, le documentaire le plus primé en 2020

    Présent au Festival du film de Sundance dans la section consacrée aux documentaires internationaux, la production « Acasă, My Home » du réalisateur roumain Radu Ciorniciuc, a remporté le Prix de la meilleure photographie. Le documentaire qui raconte l’histoire d’une famille ayant vécu vingt années durant dans le delta de Văcăreşti avant que cette zone de Bucarest ne devienne aire protégée et ne se transforme en premier parc naturel urbain de Roumanie, s’est vu récompenser de nombreux trophées : Grand prix au Festival international du film documentaire de Munich, Prix spécial du jury au Festival de Thessalonique, Grand prix au Festival international du film de Cracovie, Prix des Droits de l’homme au Festival du film de Sarajevo ou encore Prix Moral Approach au Festival du film documentaire MakeDox de Macédoine.

    Conçu initialement par le réalisateur Radu Ciorniciuc et la scénariste Lina Vdovîi comme un reportage sur le delta de Vacaresti, « Acasă, My Home » a pris de l’ampleur et s’est transformé, au bout de plusieurs années de tournage, en un véritable documentaire. Quatre ans durant, le réalisateur Radu Ciorniciuc a suivi la grande aventure des Enache et leur passage d’une vie en parfaite harmonie avec la nature à une autre, au milieu de la jungle urbaine. Radu Ciorniciuc : « Ma fascination vis-à-vis de cette histoire fut alimentée notamment par la façon dont ces individus sont arrivés à construire et à consolider leur famille. Après, il y a cette relation fabuleuse de leurs enfants avec la nature. Bien sûr qu’une fois que les Enache ont été relogés en ville, j’ai été particulièrement intéressé par leur processus d’insertion. L’histoire a fini par s’avérer très complexe, même s’il y a quatre ans, au moment où j’ai démarré le projet, les choses semblaient beaucoup moins compliquées et je ne pensais pas faire un film, mais juste un reportage censé donner une dimension sociale au delta de Vacaresti. Toutefois, les choses se sont enchaînées d’une façon naturelle. A force de travailler tant d’années sur ce sujet, de nouvelles idées me sont venues. Quant au montage, vous savez, il y a toujours un défi que de choisir parmi des centaines et des centaines d’heures d’enregistrement, en essayant d’en tirer l’essentiel. Pour un réalisateur, c’est un véritable challenge de comprimer en 86 minutes presque trois cents heures de tournage. Dans un premier temps, je trouvais ça impossible, mais avec le soutien de la scénariste Lina Vdovîi, de la productrice Monica Lăzurean-Gorgan et notamment de l’éditeur Andrei Gorgan, on a fini par en extraire l’essence, sans sacrifier des aspects importants. Le montage a duré deux ans, justement parce que ce n’est pas facile de comprimer autant de matériel et de le raconter de la meilleure manière possible en quelques dizaines de minutes seulement ».

    Radu Ciorniciuc et la scénariste Lina Vdovîi se sont proposé de donner la parole à leurs protagonistes. Car, disent-ils, ce n’est qu’à force de connaître leur approche que le public arrivera à avoir de l’empathie pour eux, comprenant à quel point l’insertion sociale des Tsiganes s’avère difficile. Malgré la reconnaissance internationale de son documentaire, Radu Ciorniciuc n’a pas eu le bonheur de voyager autant que son film. « Moi, j’ai accompagné mon film notamment en ligne, depuis mon bureau, sur des plateformes telles Zoom. Je suis pourtant arrivé à me rendre à Zurich où mon film s’est vu décerner une mention spéciale, et à Cologne, à l’occasion d’une autre cérémonie de remise de prix. J’ai été particulièrement ému de rencontrer tous ces gens réunis autour d’un projet auquel j’ai énormément travaillé et en marge duquel on a discuté et débattu afin de mettre en évidence les thèmes majeurs du film. Ce fut une grande joie pour moi de voir la salle comble et de remarquer l’intérêt que notre histoire a suscité. J’ai participé à une session de questions-réponses, à l’issue de laquelle je débordais d’énergie et d’optimisme en pensant que finalement nous, les humains, on est tous des survivants qui savent préserver les bonnes choses dans leurs vies. Or, je trouve vraiment extraordinaire le fait que les gens ne perdront jamais leur intérêt et leur curiosité pour les histoires. »

    Le documentaire « Acasă, My Home » figure également dans la sélection officielle des Prix de l’Académie européenne de film et il a été diffusé en première, le 15 octobre, sur HBO Go. (Trad. Ioana Stancescu)

  • “Acasă”/ “Acasă, My Home” de Radu Ciorniciuc, cel mai premiat film documentar al anului

    “Acasă”/ “Acasă, My Home” de Radu Ciorniciuc, cel mai premiat film documentar al anului

    Acasă/ Acasă, My Home, documentarul de debut al lui
    Radu Ciorniciuc, a fost proiectat în premieră mondială la Sundance Film
    Festival, cel mai important festival de film independent din SUA, unde a
    câștigat premiul pentru cea mai bună imagine (World Cinema Documentary).
    Documentarul care spune povestea unei familii care a trăit timp de 20 de ani în sălbăticia din
    Delta Văcărești, până când locul a căpătat statutul de zonă protejată – Parcul
    Natural Văcărești – a mai fost distins cu marele premiu la
    Festivalul Internațional de film documentar Munchen, premiul special al
    juriului la Thessaloniki Documentary Festival, marele premiu la Festivalul
    Internaţional de Film de la Cracovia, Premiul pentru Drepturile Omului la
    Festivalul de Film de la Sarajevo şi Premiul Moral Approach la Festivalul de
    Film Documentar MakeDox (Macedonia).

    Inițial,
    Radu Ciorniciuc și scenarista Lina Vdovîi plănuiseră să facă un reportaj despre
    Delta Văcărești, cel mai sălbatic loc din București. Povestea familiei Enache,
    care locuise aproape 20 de ani în Delta Văcărești și care a fost nevoită să se
    mute împreună cu cei nouă copii în oraș în 2016, imediat ce parcul a fost
    declarat rezervație naturală, i-a determinat însă să renunțe la reportaj și să
    facă un film. Un film la care cei doi au muncit patru ani, urmărind tranziția
    familiei din mijlocul naturii în agitația urbană.

    Radu Ciorniciuc.
    Fascinația mea legată de povestea asta
    are legătură foarte mare cu felul în care am văzut că oamenii ăștia și-au
    construit și consolidat familia. În al doilea rând, relația copiilor absolut
    fabuloasă cu natura a fost încă una dintre temele care pentru mine a însemnat
    foarte mult. Apoi, evident, după ce familia Enache s-a mutat în oraș, m-a
    interesat foarte tare să urmăresc acest proces de integrare. Povestea s-a
    dovedit a fi destul de complexă deși în urmă cu patru ani, când am început
    acest proiect, aș fi zis că lucrurile sunt destul de simple si nici nu mă
    gândeam să facem un film, mă gândeam că vom face un reportaj care adaugă o
    dimensiune socială poveștii despre Delta Văcărești.

    A fost destul de natural felul în care s-a dezvoltat povestea.
    Lucrând atâția ani la filmul ăsta, pe parcurs ne-au venit și alte idei și
    lucrurile au început să se lege. În ceea ce privește montajul, întotdeauna e o
    provocare să navighezi printre sute de ore de material și să comprimi esența a
    ceea ce ai înțeles tu din povestea respectivă. Este o provocare să comprimi, ca
    regizor, ca povestitor, aproape trei sute de ore de filmare într-un film de 86
    de minute.

    Mi se părea aproape imposibil de spus toată povestea însă, alături
    de scenarista filmului, Lina Vdovîi, de producătoarea filmului Monica Lăzurean-Gorgan,
    și în mod special de editorul filmului, Andrei Gorgan, am reușit să scoatem
    esența din cele trei sute de ore de material fără să pierdem temele importante
    din film. Iar montajul a durat doi ani tocmai pentru că nu e întotdeauna foarte
    ușor să comprimi atât de mult material și totodată să găsești cea mai bună
    formă a poveștii în câteva zeci de minute.



    Radu Ciorniciuc și scenarista Lina Vdovîi și-au dorit, în primul rând, să
    facă auzită vocea personajelor. Numai în felul acesta, având acces la
    perspectiva personajlor, putem ajunge să empatizăm cu ele și să înțelegem cât
    de dificilă este integrarea unei comunități de romi în societate, sunt de
    părere cei doi. Deși Acasă, My Home s-a bucurat de o impresionantă
    recunoaștere internațională, Radu Ciorniciuc n-a avut ocazia să-și însoțească
    filmul la prea multe festivaluri.

    Eu am ajuns în foarte multe locuri din biroul meu micuț prin zoom,
    online. Totuși, am reușit să ajungem fizic la Zürich, unde am câștigat o mențiune specială,
    și la Köln, unde am câștigat alt premiu important care oferă vizibilitate
    filmului. A fost foarte emoționant și în primul rând a fost emoționant pentru
    că am întâlnt oameni reali adunați în jurul unui proiect la care noi am muncit
    enorm, un proiect pe marginea căruia ne-am dorit să avem parte de dezbateri și
    discuții, ne-am dorit să atragă atenția temele din film. Și a fost îmbucurător
    că am avut sălile pline și că oamenii au fost extrem de interesați de povestea
    noastră și am avut sesiune de Q & A de la care am plecat foarte energizat
    și optimist la gândul că noi, oamenii, suntem niște supraviețuitori și că știm
    să păstrăm lucrurile bune din viața noastră. Iar unul dintre lucrurile astea
    bune este întâlnirea oamenilor în jurul unei povești. Și asta mi se pare
    extraordinar, că interesul și curiozitatea pentru povești n-o să ni le pierdem
    niciodată.



    Documentarul
    Acasă, My Home se află și în selecția oficială a Premiilor
    Academiei de Film Europene (EFA) și a avut premiera pe HBO GO pe 15 octombrie.

  • Dokufilm-Festival „One World Romania“: Minderheiten und marginale Identitäten im Vordergrund

    Dokufilm-Festival „One World Romania“: Minderheiten und marginale Identitäten im Vordergrund

    Die Dokumentation Strada Deşertului nr. 143“ / Wüstenstra‎ße Nr. 143“ hat dieses Jahr die Trophäe des Internationalen Festivals für Dokumentarfilm und Menschenrechte One World Romania“ gewonnen. Die französisch-algerisch-katarische Koproduktion des algerischen Filmemachers Hassen Ferhani wurde im vergangenen Jahr auch beim Internationalen Filmfestival in Locarno und bei den internationalen Filmfestspielen Rencontres internationales du documentaire“ in Montréal preisgekrönt. Den Preis des Publikums erhielt der französische Dokumentarfilm Ne croyez surtout pas que je hurle !“ / Glauben Sie nicht, dass ich schreie!“ von Frank Beauvais.



    Vor dem Hintergrund der Coronavirus-Pandemie fand das 13. internationale Filmfestival One World Romania“ im Freien und online, fünf Monate später als geplant, statt. Die Festspiele sollten ursprünglich im Monat März stattfinden, besser gesagt eine Woche nachdem der Notstand ausgerufen wurde. Doch nun konnten die Organisatoren mit Unterstützung des Rumänischen Kulturinstituts das Festival endlich neu planen. Dieses Jahr war das Festival dem Menschen ohne Identität, ohne eine klare Identität in den Augen der Mehrheit gewidmet, dem Ausländer, dem Mitglied einer Minderheit, dem Menschen am Rande der Gesellschaft, es handelt sich um alles, was nicht die Norm ist. Je nach Kontext kann das jemand aus der Roma-Gemeinschaft oder LGBT-Community, ein armer Mensch, ein Flüchtling oder ein Immigrant sein.



    Der künstlerische Leiter des Festivals Andrei Rus spricht über die Themenwahl:



    Vor kurzem wurde eine vom Nationalen Rat zur Bekämpfung der Diskriminierung in Auftrag gegebene Umfrage veröffentlicht. Die Umfrage ergibt das Ausma‎ß von Rassismus, Fremdenfeindlichkeit und Homophobie in der rumänischen Gesellschaft. Die Umfrage wurde 2018 durchgeführt und enthielt Fragen wie: »Würden Sie akzeptieren, dass eine Person, die der ethnischen Gemeinschaft der Roma entstammt, Teil Ihrer Familie, Ihr Freund, Arbeitskollege oder Nachbar ist?« Interessant ist, dass die Ergebnisse zum ersten Mal seit 30 Jahren recht ermutigend sind. Natürlich sind wir weit davon entfernt, eine integrative Gesellschaft zu sein, die zu 100% die Vielfalt und den Multikulturalismus akzeptiert. Aber zum ersten Mal beantwortete mehr als die Hälfte der Befragten diese Fragen positiv. Das war unser Ausgangspunkt, denn One World Romania ist ein Dokumentarfilm- und Menschenrechtsfestival. Und wenn wir über Menschenrechte sprechen, sprechen wir auch über Aktivismus und Partizipation. Damit meine ich, dass die von uns gezeigten Dokumentarfilme auf Probleme aufmerksam machen, auf Aspekte, die in der rumänischen Gesellschaft nicht funktionieren. Dieses Jahr dachten wir, es wäre gut, eine eher positive Einstellung zu haben, also gingen wir von der Marginalisierung bestimmter Kategorien aus und zeigten, dass wir dennoch eine Art Etappensieg errungen haben, wenn man das so nennen kann. Ich denke, es ist wichtig, auch in einem langfristigen Kampf kleine Siege zu erringen. In dieser Zeit der Gesundheitskrise ist jedoch eine gewisse Rhetorik radikaler geworden, es wurde auch viel übertrieben, man suchte nach Gründen für die schnelle Ausbreitung von Covid-19, und wie immer — und nicht nur in Rumänien — wurden die an den Rand der Gesellschaft gedrängten Menschen von einem gro‎ßen Teil der Presse beschuldigt. Um auf die Studie zurückzukommen, von der ich gesprochen habe: Ich wei‎ß nicht, ob die Ergebnisse von 2018 heute noch gültig sind. Man denke nur daran, dass die Roma oder Menschen, die im Ausland arbeiteten und zu Beginn der Epidemie nach Rumänien zurückkehrten, meist eher sozial benachteiligte Menschen, in manchen Presseberichten für Sündenböcke für die Ausbreitung von Covid-19 gehalten wurden.“




    Die Hauptsektion des Festivals trug den Titel Du hast keine Ahnung, wie sehr ich dich liebe“ und wurde der Roma-Minderheit gewidmet. Die zwölf Produktionen in dieser Sektion wurden bei der Verde Stop Arena in Bukarest gezeigt. Andrei Rus kommt erneut zu Wort mit Einzelheiten über die Auswahl der Filme, die in dieser Sektion gezeigt wurden:



    Wir haben zwölf Dokumentarfilme über Roma aus verschiedenen Jahrzehnten ausgewählt. Wir haben auch biografische Filme in diese Kategorie aufgenommen, wie zum Beispiel den über den berühmten Musiker Django Reinhardt. Es gab auch den biographischen Film über Katarina Taikon, eine Art weibliche Version von Martin Luther King, die in den 1960er Jahren in Schweden lebte und eine eifrige Aktivistin für die Bürgerrechte der Roma war. Einige dieser Filme, die seit den 1950er Jahren produziert wurden, sind Produktionen aus ehemaligen kommunistischen Ländern, wie z.B. »Citizen Gyuri«, das Meisterwerk von Pál Schiffer aus Ungarn oder »Before the Leaves Fall« vom polnischen Regisseur Władysław Ślesicki. Auf dem Programm standen auch einige sehr aktuelle Dokumentarfilme, zum Beispiel »Acasă« / »Mein Zuhause« von Radu Ciorniciuc. Dieser Film, der das Festival eröffnete, erzählt die Geschichte einer Roma-Familie, die im Bukarester Văcăreşti-Delta lebte, bevor es in einen Naturpark umgewandelt wurde. Oder »A Lua Platz«, eine französische Produktion über Roma aus Rumänien, die versuchen, in Frankreich Arbeit zu finden.“




    Auch nach Ende der Festspiele setzt jedoch das One-World-Team seine Arbeit fort, anderswo in Rumänien oder online. Eine in Rumänien dringend benötigte Arbeit, denn diese Dokumentarfilme könnten allmählich einen Mentalitätswandel herbeiführen.

  • Jurnal românesc – 02.09.2020

    Jurnal românesc – 02.09.2020

    Cursele aeriene pe relaţia România-Polonia au fost suspendate temporar, începând din 2 septembrie, după ce ţara noastră a fost inclusă de autorităţile de la Varşovia pe lista statelor cu risc epidemiologic crescut, transmite Ministerul român de Externe. Măsura este valabilă până la data de 15 septembrie şi se aplică şi altor peste 40 de ţări incluse în documentul menţionat. Exceptate sunt zborurile organizate la cererea sau cu acordul Guvernului polonez, zborurile umanitare, medicale şi cele de căutare şi salvare, zborurile militare poloneze şi străine, precum şi cursele tip charter planificate anterior intrării în vigoare a restricţiei. MAE precizează că persoanele care călătoresc în Polonia dintr-un stat membru UE, precum şi din Norvegia, Elveţia, Islanda şi Liechtenstein pot intra în continuare în acest stat fără restricţii sau măsuri speciale precum carantină obligatorie sau autoizolare. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Varşovia +48 226 283 156, +48 226 222 570 şi +48 226 222 520, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispoziţie linia specială a misiunii diplomatice +48 694 486 683.

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni va oferi peste 150.000 de broșuri informative la punctele terestre de trecere a frontierei și în cele mai aglomerate aeroporturi din România, în cadrul campaniei Fii responsabil!. Instituţia precizează că afișul Fii responsabil! va fi vizibil în toate zonele tranzitate de românii care se reîntorc peste hotare şi că vor exista și standuri expoziționale care vor conține materialele campaniei, pe care toți cei interesați le vor putea lua. Broșura Fii responsabil! conține informații cu privire la posibilele situații cu care românii se pot confrunta în momentul în care încheie un contract de muncă în străinătate și soluțiile pentru rezolvarea acestora. De asemenea, una dintre recomandările principale ale campaniei este încheierea unei asigurări în momentul părăsirii teritoriului României. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni îi sfătuieşte pe toţi românii care se întorc în străinătate să consulte broșura şi să ceară, dacă este nevoie, informații suplimentare organelor abilitate aflate în punctele de trecere a frontierei. Campania Fii responsabil! este derulată în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră şi își propune să crească nivelul de conștientizare în legătură cu riscurile la care românii se expun odată cu plecarea în străinătate la muncă și nu numai.

    Nouă muzicienii români prezintă, până pe 20 septembrie, o serie de interviuri și recitaluri în cadrul proiectului digital Matineu muzical la ICR Bruxelles. Materialele, realizate de jurnalistul de televiziune Marius Constantinescu, sunt transmise în fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 12.00 (ora României), pe pagina de Facebook a ICR Bruxelles şi îşi propun să creeze o punte culturală între București și Paris, Londra, Liège sau Amsterdam. Programul, început pe 29 şi 30 august cu minirecitalurile susţinute de soprana Nelly Miricioiu şi violonista Clara Cernat, continuă pe 5 şi 6 septembrie cu soprana Leontina Văduva, violonistul Răzvan Stoica şi pianista Andreea Stoica. Pe 12 şi 13 septembrie, invitatele matineului muzical vor fi pianistele Alexandra Dariescu şi Alina Păvălache, iar programul se va încheia pe 19 şi 20 septembrie cu intervenţiile pianistei Claudia Bara şi violonistului Remus Azoiței.

    Filmele Colectiv, regizat de Alexander Nanau, și Acasă, în regia lui Radu Ciorniciuc, vor fi prezentate în cadrul Festivalului Internaţional de Filme Documentare DocAviv, care se desfăşoară în perioada 3-12 septembrie. Singurul festival internaţional de film documentar din Israel, DocAviv are loc exclusiv online anul acesta, în contextul restricțiilor impuse la nivel internațional din cauza pandemiei de COVID-19. Cei doi regizori români vor purta discuții cu criticul de film Shmulik Duvdevani, în cadrul unor întâlniri de tip webinar, transmise în direct și accesibile publicului doar cu înregistrare în prealabil. Dialogul cu Radu Ciorniciuc este programat pentru data de 5 septembrie, de la ora 17.00, iar cel cu Alexander Nanau va avea loc pe 12 septembrie, la ora 20.00. Documentarul Colectiv a fost selectat în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Veneția și a câștigat numeroase premii la festivalul One World şi la manifestările de profil de la Zurich, La Roche-sur-Yon şi Luxemburg. Pelicula Acasă a fost premiată la Festivalul Sundance şi la festivalurile internaționale de film de la Cracovia, Munchen și Salonic.

  • Jurnal românesc – 08.06.2020

    Jurnal românesc – 08.06.2020

    Acasă/ Acasă, My Home”, lungmetrajul de debut al regizorului Radu Ciorniciuc, a primit marele premiu — The Golden Horn la Festivalul de Film de la Cracovia, Polonia, şi intră automat în cursa pentru o nominalizare la categoria dedicată documentarelor la următoarea ediţie a premiilor Oscar, informeaza gandul.ro. Cea de-a 60-a ediţie a Festivalului de Film de la Cracovia a avut loc online, în perioada 31 mai — 7 iunie. Acesta este cel de-al patrulea trofeu din palmaresul documentarului, după premiul special al juriului la Festivalul de la Salonic, premiul special al juriului pentru imagine în competiţia World Cinema Documentary la Sundance Film Festival, SUA, şi marele premiu la DOK.fest Munchen, Germania.



    Cea de 24-a ediție a Festivalului Filmului European, organizat de Institutul Cultural Român, Reprezentanța Comisiei Europene și membrii EUNIC România, va fi organizat online în perioada 8 — 21 iunie 2020, pe două platforme: în perioada 8-16 iunie pe platforma FFE.ro, iar între 17-21 iunie pe platforma TIFF Unlimited, anunta ICR.


    Manifestarea va cuprinde o selecție de scurtmetraje europene (EUShorts) curatoriată de Andrei Tănăsescu, directorul artistic al acestei ediții, cu o vastă colecție de filme realizate de regizori români în izolarea cauzată de pandemie (Cinem@casa), dar și cu dialoguri live cu realizatorii filmelor, moderate de critici de film.


    21 regizori au acceptat să participe și să împărtășească publicului viziunea lor ca răspuns la criză: Alexandru Solomon, Alina Manolache, Andra Tarara & David Schwartz, Andrei Inizian, Bogdan Mureșanu, Bogdan Theodor Olteanu, Laura Pop, Marius Olteanu, Matei Branea, Matei Monoranu, Mona Nicoară & Edin Vélez, Paul Negoescu & Ana Drăghici, Radu Jude, Ruxandra Ghițescu, Sofia Neleaga, Teona Galgoțiu, Vlad Petri și Vlad Popa



    În contextul situației actuale la nivel internațional, si ICR Tel Aviv si-a adptat activitatea culturală la realitățile prezente și organizează evenimente online pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv.


    Pe lângă ciclul deja consacrat al Cafenelei Românești” online, ICR Tel Aviv organizează, începând cu 7 iunie 2020, o campanie online de promovare a poeziei românești, recitată în limba ebraică, de actori ai Teatrului Karov din Tel Aviv, instituție fondată de Nicu Nitai și condusă în prezent de Dorit Nitai Neeman, regizor și actor. Astfel, în fiecare săptămână, de duminică până joi, seara, la ora 19:00, pe pagina de Facebook a Institutului https://www.facebook.com/icr.telaviv/, vor fi prezentate înregistrări video ale recitalurilor de poezie românească, tradusă în limba ebraică, în interpretarea actorilor Teatrului Karov. Proiectul este curatoriat de Martin Blumenfeld, actor și promotor al culturii române în mediul israelian, precum și de actorul Yoav Sadowsky.


    Totodată, inițiativa ICR Tel Aviv reprezintă o formă de omagiere adusă personalității marelui actor și regizor Nicu Nitai, recent decedat, care a avut o contribuție foarte importantă la consolidarea relațiilor de cooperare culturală între artiștii români și cei israelieni.



    Pe 9 iunie la ICR Berlin vor începe trei noi module de cursuri de limba română predate de profesoarele Cristina Toma si Daniela Duca.


    Modulele sunt alcătuite din 7 ședințe săptămânale de câte 120 de minute. in desfasurare la sediul ICR Berlin pana pe 22 iulie 2020. Taxa de participare este 60 EUR preț întreg. Pentru studenți, elevi și pensionari taxa este de 40 EUR. Mai multe detalii gasiti pe site-ul ICR Berlin.



    În ultimii ani, scriitorul Mircea Cărtărescu s-a numărat printre favoriţii la premiul Nobel pentru literatură, potrivit caselor de pariuri internaţionale. Situaţia nu s-a schimbat nici anul acesta, cel puţin potrivit editorului spaniol al prozatorului, scrie gandul.ro. Enrique Redel, de la Editorial Impedimenta, a afirmat că Academia Suedeză a reţinut drept candidaţi principali anul acesta cinci nume, printre care şi cel al lui Mircea Cărtărescu. Editorul oferă drept argumente succesul celor mai recente traduceri ale lui Cărtărescu, Solenoid”, apărută în Franţa, şi El cuerpo”, în Spania.

  • Rumänischer Dokumentarfilm „Acasă, My Home“ räumt Preise bei mehreren Festivals ab

    Rumänischer Dokumentarfilm „Acasă, My Home“ räumt Preise bei mehreren Festivals ab

    Die rumänische Dokumentation Acasă, My Home“ hat den Preis der Jury auf dem Internationalen Dokumentarfilmfestival in Thessaloniki erhalten. Die 22. Festspiele fanden zwischen dem 19. und dem 28. Mai online statt. Das ist die dritte Auszeichnung des Debütfilms des Regisseurs Radu Ciorniciuc nach dem Sonderpreis der Jury für das beste Bild beim Internationalen Filmfestival Sundance und dem Gro‎ßen Preis des Festivals DOK.fest München (das ebenfalls online, zwischen dem 6. und dem 24. Mai stattfand).



    Acasă, My Home“ erzählt die Geschichte einer obdachlosen Familie, die etwa zwanzig Jahre lang im Văcăreşti-Delta am Rande der rumänischen Hauptstadt lebte, einem verwilderten Ort, der zu einem Schutzgebiet und dem ersten städtischen Naturpark Rumäniens erklärt wurde. Vier Jahre lang verfolgte der Regisseur Radu Ciorniciuc das gro‎ße Abenteuer“, das die Familie Enache erlebt hat, ihren Weg von einem Leben in perfekter Harmonie mit der Natur zu einem Leben im Gro‎ßstadtdschungel. Der Reporter Radu Ciorniciuc ist einer der Gründer des unabhängigen Journalisten-Portals Casa Jurnalistului“ und Produzent von zahlreichen Reportagen bei The Guardian, Al-Jazeera, Channel 4 News, ZDF. Der Übergang von Reportagen zu Dokumentationen kam irgendwie natürlich, sagt Radu Ciorniciuc



    Acasă, My Home“ hat sich eines gro‎ßen Erfolgs beim Sundance Filmfestival 2020 erfreut. Die Dokumentation des rumänischen Regisseurs zeichnet die Porträts der Gebrüder Enache und spricht über die überwältigenden Herausforderungen im Leben dieser Kinder, die einen schweren Übergang von einem Leben ins nächste erleben müssen — dies in einer Zeit, in der die iPads zum allgegenwärtigen Teil des Alltags geworden sind“, schreibt die Publikation SOUNDVENUE. Der Regisseur bezeichnet den Dokumentarfilm als Familiendrama:



    Zwei Jahre lang haben wir das Leben der Familie Enache im Văcăreşti-Delta gefilmt und weitere zwei Jahre lang haben wir ihren Prozess der sozialen Integration verfolgt. Dieser Dokumentarfilm entstand in Zusammenarbeit mit der Drehbuchautorin Lina Vdovîi und mit Mircea Topoleanu. Keiner von uns hatte Filmerfahrung. Dann kam ein Produzent zu uns, der bereits in diesem Bereich gearbeitet hatte. Au‎ßerdem hatten wir als Journalisten Zugang zur Öffentlichkeit, und unser Projekt gewann immer mehr an Sichtbarkeit. Hinzu kam der Versuch, den Kindern und Eltern einen weniger traumatischen Übergang von einem Leben in das nächste zu ermöglichen. Es ist den Menschen zu verdanken, die uns unterstützt haben, dass wir dieses Multimediaprojekt auf die Beine stellen konnten. Unter anderem haben die Kinder in ihrem ersten Übergangsjahr ein Album produziert, in dem sie ihr Leben vom Zeitpunkt, an dem sie das Delta verlie‎ßen, bis zum Ende des ersten Schuljahres dokumentiert haben. Vorher waren sie noch nie in der Schule gewesen.“




    Der rumänische Dokumentarfilm wurde für 20 internationale Filmfestivals ausgewählt, darunter CPH.Dox Copenhagen International Documentary Festival (das zwischen vom 18.–29. März online stattfand), Vilnius IFF, DocAviv Israel, ZagrebDox, Hong Kong IFF (ausgesetzt), Crossing Europe, One World Prague, Movies That Matter, Cartagena FF, Oslo Pix und Sydney FF. Zwischen dem 31. Mai und dem 7. Juni wird die rumänische Dokumentation online beim Internationalen Filmfestival in Krakau gezeigt.



    Die rumänische Dokumentation erfreut sich weltweit eines gro‎ßen Erfolgs beim Publikum und wurde auch von der Fachpresse positiv aufgenommen. Anfang Mai war die rumänische Dokumentation Teil eines gro‎ßangelegten Geldbeschaffungsprojektes für die sozial benachteiligten Familien Rumäniens, die von der Coronavirus-Krise stark betroffen sind. Die Kampagne Alex Fund wird von Leslie Hawke koordiniert, Mutter des Darstellers Ethan Hawke. Beide waren unter den Zuschauern bei der Vorführung der rumänischen Produktion auf dem Sundance Filmfestival und eine Online-Diskussion mit Ethan Hawke hatte den Regisseur Radu Ciorniciuc zu Gast.

  • “Acasă, My Home”, de Radu Ciorniciuc, premiat

    “Acasă, My Home”, de Radu Ciorniciuc, premiat

    Acasă/ Acasă,
    My Home, documentarul ce urmărește cu empatie povestea unei familii care luptă
    pentru acceptare și propria definiție a libertății, după 20 de ani petrecuți în
    Delta Văcărești, a câștigat Premiul Special al Juriului Festivalului
    Internațional de Film Documentar de la Salonic (Thessaloniki Documentary
    Festival). Cea de-a 22-a ediție a evenimentului a avut loc online în perioada
    19 – 28 mai 2020. Acesta este cel de-al treilea premiu din palmaresul filmului
    de debut al lui Radu Ciorniciuc, după Premiul Special al Juriului pentru
    Imagine în competiția World Cinema Documentary la Sundance Film Festival și
    Marele Premiu la DOK.fest Munchen (6 – 24 mai).


    Radu Ciorniciuc
    (regizor şi co-director de imagine), Lina Vdovîi (scenarist) şi Mircea
    Topoleanu (co-director de imagine) au urmărit şi documentat vreme de patru ani
    experienţele familiei Enache: de la o viaţă în completă armonie cu natura, în
    Delta Văcăreşti, la traiul plin de provocări din jungla urbană a capitalei,
    după ce spaţiul care le-a fost casă a devenit arie naturală protejată – Parcul
    Natural Văcăreşti. În acelaşi timp, beneficiind de ajutorul unor voluntari şi
    al unor organizaţii umanitare, echipa filmului a desfăşurat un proiect social
    menit să le ofere membrilor familiei Enache acces la educaţie şi sănătate.

    Radu Ciorniciuc: Aş putea spune că
    Acasă, my Home e filmul dramei unei familii. Filmul este povestea
    acestei familii, întinsă pe patru ani, am filmat aproape doi ani cu ei în Delta
    Văcăreşti. Apoi, încă aproape doi ani am filmat după ce ei s-au stabilit în oraş, în
    timpul procesului lor de integrare socială. Este un documentar realizat în
    colaborare cu coscenarista Lina Vdovîi și cu Mircea Topoleanu. Nici unul dintre
    noi, mă refer la coscenarista Lina Vdovîi și la Mircea Topoleanu (co-director
    de imagine) nu avea experienţă în cinematografie, însă am reuşit să colaborăm,
    iar de la un moment dat ni s-a alăturat şi un producător cu experienţă. Oricum,
    pentru că suntem jurnalişti şi am avut acces la nişte canale prin care am
    comunicat mereu cu publicul, proiectul devenise destul de vizibil. A fost şi
    încercarea de a consolida proiectul social pe care l-am pornit şi care şi-a
    propus o tranziţie mai puţin traumatizantă a copiilor şi a părinţilor lor,
    eforturi care au fost susţinute şi de public. Datorită
    celor care ne-au susţinut am putut realiza acest proiect multimedia, Acasă. Este un album făcut de
    copii în primul lor an de tranziţie, când au documentat perioada de la plecarea
    din Deltă până la terminarea primului an de şcoală. Până atunci, ei nu mai
    fuseseră niciodată la şcoală.




    Filmul s-a bucurat de selecţii şi invitaţii în peste
    20 de festivaluri internaţionale, printre care: CPH.Dox Copenhagen
    International Documentary Festival (desfăşurat online în perioada 18-29
    martie), Vilnius IFF (desfăşurat online între 19 martie – 2 aprilie), DocAviv
    Israel, ZagrebDox, Hong Kong IFF (amânate), Crossing Europe, One World Prague,
    Movies That Matter, Cartagena FF, Oslo Pix şi Sydney FF.

    Acasă/ Acasă, My
    Home poate fi văzut online în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la
    Cracovia (competiţia internaţională Krakow Film Festival – online între 31 mai
    – 7 iunie). Apreciat atât de critici, cât şi de publicul prezent la
    festivaluri, Acasă/ Acasă, My Home a făcut parte la începutul lunii mai
    dintr-o campanie de strângere de fonduri pentru familiile sărace din România,
    afectate de criza financiară provocată de coronavirus. Campania Alex Fund este
    coordonată de Leslie Hawke, mama celebrului actor Ethan Hawke, ambii
    regăsindu-se printre spectatorii filmului prezenţi la proiecţiile din cadrul
    Sundance Film Festival. Cu această ocazie, regizorul Radu Ciorniciuc a fost
    invitatul special al unei discuţii online găzduite de Ethan Hawke, despre film
    şi situaţia familiilor vulnerabile afectate de pandemia de coronavirus

  • « Chez moi, My home », premier documentaire signé Radu Ciorniciuc

    « Chez moi, My home », premier documentaire signé Radu Ciorniciuc

    Présent à la 42ème édition du Festival du film de Sundance, dans la section consacrée aux documentaires internationaux, la production « Chez moi, My home » du réalisateur roumain, Radu Ciorniciuc, a remporté le Prix spécial du jury pour l’image. Le mérite appartient à Radu Ciorniciuc même et à Mircea Topoleanu, les deux noms auxquels la production doit « la fluidité et la ténacité des mouvements de la caméra », selon la motivation des jurés. Normalement, « Chez moi, My home » aurait dû ouvrir la 13-ème édition du Festival One World de Roumanie, malheureusement reportée en raison de la pandémie de coronavirus.

    Le documentaire raconte l’histoire d’une famille qui a vécu pendant une vingtaine d’année dans le delta de Văcăreşti, jusqu’à ce que cette zone de la ville de Bucarest ne devienne aire protégée et ne se transforme en premier parc naturel urbain de Roumanie. Quatre ans durant, le réalisateur Radu Ciorniciuc a suivi la grande aventure des Enache et leur passage d’une vie en parfaite harmonie avec la nature à une autre, au milieu de la jungle urbaine. Co-fondateur de « Casa jurnalistului/la Maison du journaliste » une communauté de journalistes indépendants, signataire de plusieurs documentaires pour The Guardian, Al-Jazeera, Channel 4 ou encore la ZDF, le reporter Radu Ciorniciuc s’est vu remettre plusieurs prix nationaux et internationaux tels le prix des Super écritures, celui d’Amnesty International du Royaume Uni, les deux en 2014, ou encore le Prix Harold Wincott pour le journalisme économique et financier, en 2016.

    Nous avons voulu apprendre comment Radu Ciorniciuc a choisi de faire le passage du journalisme au documentaire : « Le passage c’est fait presque de soi, déjà que mes reportages réalisés pour la Maison du journaliste ressemblaient à des documentaires. Après, quand j’ai décidé de réaliser « Chez moi, My Home », je me suis rendu compte qu’il m’aurait été impossible de raconter cette histoire en me servant seulement des instruments propres au reportage. C’est à partir de ce moment-là que j’ai commencé à chercher des modalités différentes de raconter ce que je voulais dire et de le faire le plus proche possible de la façon dont j’entendais l’histoire dans ma tête. Toutes ces quatre années pendant lesquelles j’ai travaillé pour le film ont représenté une excellente école de cinéma. J’ai participé à plusieurs ateliers à travers l’Europe et j’ai fait la connaissance de professionnels auprès desquels j’ai appris énormément de choses. Cette décision de passer au documentaire fut alimentée par ce désir personnel de raconter l’histoire d’une façon beaucoup plus profonde et plus complexe que je ne l’aurais pu faire dans un reportage. »

    Considéré comme un des films préférés du public de la 42ème édition du festival Sundance, « Chez moi, My Home » a dressé les portraits touchants des plus jeunes membres de la famille Enache, en insistant sur les défis que ces enfants doivent relever dans un monde où « les iPads sont une source quotidienne de divertissement pour la plupart des gamins » selon la publication Soundvenue. Radu Ciorniciuc affirme : « Chez moi, My Home » raconte le drame d’une famille, son histoire pendant quatre ans. Mes tournages, je les ai faits deux années durant dans le Delta de Văcăreşti et deux autres pendant le processus d’insertion urbaine des Enache. Le scénario, je l’ai écrit en collaboration avec Lina Vdovîi, et le tournage, je l’ai fait avec Mircea Topoleanu. Aucun de nous n’avait d’expérience cinématographique, mais on a réussi à travailler ensemble et puis, à partir d’un certain moment, un producteur expérimenté nous a rejoints pour terminer le film. Mais puisqu’à la base, on est journaliste, on a su communiquer avec le public et notre projet a gagné en visibilité. Et puis, on s’est proposé de développer le projet social que notre film a lancé afin d’offrir une transition moins traumatisante aux enfants Enache et à leurs parents. Ce fut grâce au soutien collectif qu’on est arrivé à mettre en place le projet multimédia « Chez moi ». Il s’agit d’un album réalisé par les enfants pendant leur première année de transition, entre leur départ du Delta de Văcăreşti et la fin de leur première année scolaire. Car avant, ils n’allaient pas à l’école. »

    Parallèlement au tournage, l’équipe a mis en place un projet social censé aider les 11 membres de la famille Enache à s’intégrer dans la société. N’oublions pas que cette famille n’avait aucun document qui lui permette l’accès à l’éducation ou à la Sécu. A l’heure où l’on parle, les neuf enfants Enache vont à l’école et leurs parents travaillent. Radu Ciorniciuc : « Ce sont plusieurs aspects contradictoires qui m’ont déterminé à faire ce film. Bien sûr que j’avais remarqué la précarité de cette famille, mais ce fut le sentiment d’appartenance qui m’a le plus touché, la façon dont ses membres savaient prendre soin les uns des autres. Un aspect extrêmement émouvant pour quelqu’un comme moi, complètement épuisé au bout de quelques années de travail à l’étranger. C’est ça ce qui m’a ému le plus, les relations au sein de cette famille, beaucoup plus importantes que leur niveau de vie. Cet aspect, il n’était pas forcément nouveau, mais je ne m’en souvenais plus. Moi, j’ai quitté la maison familiale très tôt et, donc, j’avais oublié l’importance d’avoir des frères ou des parents qui prennent soin les uns des autres. Voilà pourquoi j’ai voulu faire plus qu’un simple reportage. Et d’une certaine manière, ce film m’a poussé à redouter moins l’amour et la vulnérabilité ». (Trad. Ioana Stăncescu)