Radio România Internațional

Tag: Radu Graţian Gheţea

  • Investiţi în România!

    Investiţi în România!

    La şase ani de la declanşarea devastatoarei crize pornită din Statele Unite şi propagată, practic, în întrega lume, economia mondială e, încă, în convalescenţă.



    Recent, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a avertizat că recuperarea economică este tot mai inegală. Astfel, Statele Unite şi Marea Britanie par să îşi consolideze ieşirea din criză, în timp ce ţările din zona euro continuă să fie blocate într-o situaţie fragilă. Există, de aceea, în proporţie de 40%, riscul ca zona monedei unice să reintre în recesiune. Evoluţia prognozată de d-na Lagarde ar fi generată de contracţia economiei italiene, la 0,2 procente, creşterea neînsemnată a Franţei, 0,4, şi slăbirea economiei germane, motorul zonei euro, la numai 1,4% în 2014.



    FMI îndeamnă băncile din Europa să-şi revizuiască fundamental modelul de afaceri, fiindcă, deocamdată, nu sunt capabile să sprijine relansarea economică. Din fericire neconfirmate până acum, circulă zvonuri privind retragerea unor nume mari de pe piaţa bancară din România.



    Chiar dacă aceasta n-a avut loc, reticenţa bancherilor de mai a pompa masiv credite în economie este recunoscută de însuşi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea: “Noi, ca bănci, suntem interesate — deşi poate noi nu avem ca obiectiv principal relansarea economică – să găsim clienţi cărora să le dăm credite, acesta fiind obiectivul nostru principal. În acest context, revin şi spun că noi suntem interesaţi în creditare, pentru că altfel nu am putea să ne justificăm existenţa. Din păcate, momentul actual este unul destul de complex.”



    Ministrul Economiei, Constantin Niţă, apreciază că, pentru a intra în rândul economiilor avansate, România ar avea nevoie de un ritm anual de creştere de 5%. Momentan, însă, acesta nu poate depăşi 2-3 procente: “Deocamdată, nu cred că putem să avem o creştere mai mare de 2-3%. Contextul economic nu ne este favorabil. Sigur, acesta variază. Este posibil ca anul viitor să fie mai bun. În al doilea rând, nu poţi să faci performanţă şi să mergi pe piaţa externă când lucrezi cu echipamente care au 40-50 de ani.”



    Vestea bună e că exporturile româneşti ar putea depăşi anul acesta pragul de 50 de miliarde de euro, după ce, în 2013, au ajuns la recordul de 49 de miliarde. În plus, investiţiile străine directe au crescut cu 27% în primele opt luni ale anului, comparativ cu perioada similară a lui 2013, şi, potrivit Băncii Naţionale, valoarea acestora a depăşit 1,4 miliarde de euro.

  • Kreditvergabe für Privatpersonen: nur wenige bankfähige Geschäfte

    Kreditvergabe für Privatpersonen: nur wenige bankfähige Geschäfte

    Die EU könnte die Zahlung einiger Bankdarlehen für Unternehmen bürgen. Das ist ein Versuch, den Zugang der Firmen zur Finanzierung, insbesondere in Südeuropa, zu erleichtern. Dies erklärte EU-Kommissionschef Jose Manuel Barroso. Der leichtere Zugang zu Krediten ist wesentlich für die Wiederankurbelung der europäischen Wirtschaft.



    Rumänien weicht in puncto Kreditvergabe an Privatpersonen nicht von dem Rest der europäischen Länder ab. Der Stand der Kreditierung ist derzeit sehr niedrig. Die Zurückhaltung, die Rumänen gegenüber Banken aufweisen, ist nachvollziehbar. Obwohl die Arbeitslosenquote in Rumänien keinen besorgniserregenden Stand erreicht hat, werden die Auswirkungen der Krise sichtbar. Die Unsicherheit der Arbeitsplätze versetzt diejenigen, die einen Kredit benötigen, in die Lage, es sich zweimal zu überlegen, bevor sie einen beantragen.



    Die Banken konzentrieren sich insbesondere auf die Darlehen für Unternehmen, denn die Kreditierungsrisiken von Privatpersonen sind derzeit zu hoch. Der Grund: Grö‎ßtenteils kommen die Finanzierungsanträge von Menschen, die sich in verzweifelten Situationen befinden, erklärte der Verbandsvorsitzende der Rumänischen Banken, Radu Graţian Gheţea, im Rahmen eines Fachforums. Die Wiederankurbelung der Kreditierung steht in engem Zusammenhang mit der Wiederankurbelung einer tragfähigen Wirtschaft, erklärte Radu Graţian Gheţea. Laut ihm hätten die Banken gegenwärtig genug Geld, doch es gebe kaum eine liquide Nachfrage an Krediten:



    Wenn es Anzeichen für ein Wirtschaftswachstum gibt und dieses einige Quartale andauert, dann fangen auch die bankfähigen Kreditanträge an. Warum? Weil es dann wieder einen Markt gibt, dann gibt es wieder eine Nachfrage. Zur Zeit gibt es sehr wenige bankfähige Vorhaben. Diese gibt es in Bereichen, in denen man über mehr Sicherheit sprechen kann. Einer wäre: alles, was mit europäischen Fonds in Zusammenhang steht. Also, je mehr europäische Fonds aufgenommen werden, desto bankfähiger ist das Geschäft; die Landwirtschaft, wo ein Kredit viel leistungfähiger als in anderen Bereichen ist, — ein Kredit für die Landwirtschaft ist leistungsfähiger — und bisher sind es auch die öffentlichen Lokalverwaltungen.“



    Die grö‎ßten Herausforderungen des Bankensektors für die kommende Zeit sind, meinen Fachleute, die Verwaltung der zunehmenden leistungsschwachen Kredite, die Notwendigkeit, das Vertrauen der Kunden in die Kreditanstalten wiederzugewinnen, und die hohe Anzahl an Firmen, die ein Insolvenzverfahren einleiten, viele davon vorsätzlich. Unterdessen meinen Bankleute, dass es genug Raum für die Entwicklung des Kredits in der Landeswährung Leu gibt, besonders weil die Schwankungen des Wechelkurses diejenige benachteiligt, die Kredite in fremder Währung aufgenommen haben. Darüber hinaus werden auch die Zinsraten der Kredite in Landeswährung in nächster Zeit bis unter 10% sinken. Dadurch sollen auch die Kostenunterschiede zu denen in fremder Währung kleiner werden.

  • Românii şi creditele bancare

    Românii şi creditele bancare

    România nu face notă discordantă cu restul ţărilor europene în ceea ce priveşte activitatea de creditare a populaţiei, aflată în prezent la un nivel foarte scăzut. Reticenţa românilor faţă de bănci este explicabilă. Deşi nivelul şomajului în România nu este la cote alarmante, criza încă îşi face simţite efectele, iar incertitudinea locurilor de muncă îi face pe cei care ar avea nevoie de un credit să se gândească de două ori înainte de a începe un demers în acest sens. Băncile, la rândul lor, se axează în principal pe împrumuturile acordate companiilor, deoarece riscurile asociate creditării persoanelor fizice sunt prea mari în această perioadă. Motivul: de cele mai multe ori cererea de finanţare vine din partea celor care au ajuns în situaţii disperate, a explicat preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea, la un forum de specialitate.



    Relansarea creditării este strâns legată de reluarea unei creşteri economice sustenabile în România, a subliniat Radu Graţian Gheţea, potrivit căruia “în prezent, deşi băncile au suficienţi bani, nu prea există cerere solvabilă pentru împrumuturi”: În momentul în care apar semnele creşterii economice şi avem creştere economică pentru o perioadă de câteva trimestre, automat încep să apară solicitări de credite bancabile (n.red. bancabil — raspunde exigenţelor BNR). De ce? Pentru că începe să existe piaţă, începe să existe cerere. Acum, foarte puţine proiecte sunt bancabile. Sunt pe nişte domenii unde se poate vorbi de mai multă siguranţă. Unul ar fi: tot ce atinge fondurile europene, deci cu cât sunt implicate fonduri europene, cu atât afacerea devine mai bancabilă; agricultura, care e mult mai performantă decât creditul în alte domenii – creditul în agricultură e mai performant – şi, până acum, sunt administraţiile publice locale.”



    Principalele provocări care stau în faţa sectorului bancar în perioada următoare, spun cei din domeniu, sunt legate de gestionarea creditelor neperformante în creştere, de necesitatea recâştigării încrederii clienţilor în instituţiile de credit şi de numărul mare de insolvenţe, multe chiar voluntare, înregistrate în rândul companiilor.



    Pe de altă parte, bancherii spun că este loc pentru dezvoltarea creditului în lei, mai ales în condiţiile în care fluctuaţiile cursului de schimb îi dezavantajează pe cei cu împrumuturi în valută. În plus, şi dobânzile la creditele în moneda naţională vor scădea în perioada următoare sub 10% pe an, reducându-se astfel din diferenţa de costuri faţă de cele în valută.