Tag: Radu Judi

  • Filmul românescu, remarcat la Cannes

    Filmul românescu, remarcat la Cannes

    Cineastulu român Alexandru Belc amintă premiul tră regie tru cadrul a secţiunillei “Un Certain Regard” a Festivalui di la Cannes, tră filmul Metronom. Pelicula spuni pirmitusearea a doi liceeni ditu România comunistă a anlui 1972, cari s’arisescu şi scriu cărţă la emisiunea Metronom di la Europa Liberă, tru kirolu anda tenismenilli români Ion Ţiriac şi Ilie Năstase agioacă Finala Cupăllei Davis contra ali Americă. Cându ficiorlu aproaki izinea s’fugă ti totna ditu văsilie, diadunu cu familia, arisiţlli ştiu că lipseaşti să s’ampartă, ama nu s’aştipta ca aţeali ditu soni dzăli tricuti diadunu s’agiungă apufusitoari ti tută bana a loru.



    Metronom easti dibutlu tru lungmetrajul di ficţiune a regizorlui Alexandru Belc, cunuscut până tora tră documentarele Cinema, mon amour (2015) şi 8 martie (2012). Filmul îlli ari tru distribuţie actorllii Mara Bugarin, Şerban Lazarovici, Mara Vicol, Vlad Ivanov, Mihai Călin şi Andreea Bibiri. “Un Certain Regard” easti ună competiţie dirivată ditu Palme dOr, cari bagă tru perspectivă concepţiile orighinale şi a născăntor regizori aflaț tu ahurhită di carieră ică ma puţănu cunuscuţ.



    La Cannes eara prezentu, tru competiția oficială, și filmul “R.M.N”, a românlui Cristian Mungiu, un regizor ghinicunuscut a festivalului. El easti aţelu ţi ţăni un trofeu Palme dOr, amintat tru 2007, cu filmul “4 meşi, 3 stămâni şi 2 dzăli”, diapoa Nai ma bun scenariu, tru 2012, tră “După măyuli” şi Nai ma bună regie, tru 2016, cu “Bacalaureat”. R.M.N. easti, uidisitu cu spusa a Hollywood Reporter, “ună explorare fascinantă, multu umană, a multiplelor probleme cu cari s’ampuliseaşti România”.



    Altă prezența românească la această ediție fu regizorul Radu Judi – cu premiera mondială a şcurtmetrajlui Potemkiniştii, tru programul Quinzaine dis Realisateurs, ună secţiune paralelă a prestigioslui festival. Actriţa română Cosmina Stratan, aţea cari aoa şi dzaţi añi, tut la Cannes, fu revelaţia a filmului al Cristian Mungiu După măyuli, amintănda, diadunu cu Cristina Flutur, Premiul tră interpretare feminină, s-vidzu anlu aestu tru distribuţia lungmetrajului Frere et soeur, diadunu cu Marion Cotillard şi Melvil Poupaud. Filmul, regizat di Arnaud Displechin, fu prezentat tru Competiţia oficială. Producătoarea română Diana Păroiu fu selectată di European Film Promotion și lo parti la programul Producers on the Move, program prestigios cari s’dizvărteaşti di 22 di ani tru cadrul a Festivalului di la Cannes.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Gala filmului românesc

    Gala filmului românesc

    Filmul românesc fu sărbăturisit, marță seară, București, la Gala Premiilor Gopo, nai ma important eveniment consacrat a cinematografiillei ditu văsilie, agiumti la a XVI – a ediție. Nu ma puțăn di 19 lungmetraje lansate tru cinematografe ică pe platforme online fură nominalizate, anlu aestu, la 20 categorii. Marli amintător easti “Babardeală cu bucluc ică Porno balamuc”, tru regia al Radu Jude. Pelicula amintă Trofeul tră nai ma bun lungmetraj, cum și premii la categoriile: “Nai ma bună actriţă tru rol principal”, Catia Pascariu, şi “Nai ma bun montaj” – Cătălin Cristuţiu. Filmul, cari analizeadză raporturli anamisa di individ și societate, ari ca punct di nkisită consecințele pe cari un clip porno di amatori ancărcat pe un site specializat di ună profesoară la ună școală gimnazială li ari tru bana aiştei. Producția, cari apruke croniţ multu bune tru presa internațională, amintă, anul tricut, Ursa di Malămă tră nai ma bun film, la Festivalu Internațional di Film di Berlin. “Babardeală cu bucluc ică Porno balamuc” fu și pripunirea a Româniillei la Premiile Oscar 2022.



    Neise, nai ma multi ayalmi, ţinţi tu numiru, li amintă pelicula simnată di Cristi Puiu, “Malmkrog”, tră regie, imagine, decoruri, costume, machiaj şi coafură. Sasili lungmetraj al Cristi Puiu s-hărsi di succes pi plan international, hiinda tiñisitu cu premiul tră regie, aoa şi doi añi, la Festivalu di Film di Berlin, aclo iu avu și premiera mondială. Acțiunea easti plasată, anvărliga di anlu 1900, la cunakea a unei familii aristocrate, iu ndoi oaspiţ trec deadunu Cărciunlu. Personajele au discuții filosofiţi, tru franceză, ti polimu, iriñe, armată, religie, ghinili suprem, arăulu suprem. Scenariul easti inspirat ditu volumul “Trois entretinesˮ a filosofului rus Vladimir Soloviov (1853-1900), volum cari alănci și tru limba română cu titlul “Trei dialoguri tră bitisita a istoriillei universaleˮ.


    La Gala Premiilor Gopo, nai ma bun actor tru rol principal fu aleptu Bogdan Farcaş, tră rolu ditu “Neidentificat”, filmu cari amintă şi premiul tră scenariu.


    Tutunăoară, fu decernat Premiul tră tută activitatea a actorilor, neise ti Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc. Tu bitisita a evenimentului, regizorul Tudor Giurgiu, iniţiatorul şi organizator a Galilor Gopo, spusi că fu ună gală cu multe momente emoţionante. “Avea filmi bune, filme multu bune, ama nu eara orlea zorlea un mari favorit şi, vără turlie, minduescu că votanţălli aleapsiră multu ghiniˮ, nica spusi Tudor Giurgiu.



    Ediţia di estan a Galăllei Premiilor Gopo şidzu sum semnul a solidaritatillei. Spectatorllii şi miraclleadzlli tră filmu di iuţido eara călisiţ s’ndrupască campania “Uniţ pritu Filmˮ. Tuti fondurile amintati tru cadrul ali campanie va s’hibă ampărţăti a profesioniştiloru ditu industria ucraineană di film, cu agiutorul a Coaliţiei Internaţionale tră Cineaşti aflaţ tru catandisi di riscu.



    Autor: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala