Radio România Internațional

Tag: Ramona Chiriac

  • SOTEU 2023: Interviu cu Șefa-a Reprezentanțăllei di la Comisia Europeană tu România

    SOTEU 2023: Interviu cu Șefa-a Reprezentanțăllei di la Comisia Europeană tu România


    Cathi anu, tru meslu Yismăciuni, prezidentulu ali Comisie Europeană părăstiseaşti dinintea-a Parlamentului European cuvenda mutrindalui Catastisea a Uniuniillei, tru arada a curi faţi isapi ti realizărli băgati tu lucru tu anlu ditu soni, cu ună mutrită ti provocărli comuni și părăstisindalui lucărli di amprotusa ti anlu yinitoru, tră Uniunea Europeană și nu maş.



    Tru cuvenda a llei ditu 2023 mutrinda catastisea Uniunillei, prezidenta ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, părăstisi ñiercuri, 13 di yismăciuni, Strasbourg, tru plenlu a Parlamentului European, ma mărli lucri di amprotusa și inițiativi emblematiţi ti anlu ţi yini, pi thimellilu a succţesilor și a realizărlor ţi s’feaţiră tru Uniunea Europeană tu añilli ditu soni. Fu aţea ditu soni cuvendă ditu aestu mandat leghislativu, ninti di alidzerli ivrupeani ditu 6-9 di cirişaru 2024.



    Sidzumu di zboru după cuvenda mutrindalui Catastisea Uniuniillei cu doamna Ramona Chiriac, Șefa a Reprezentanțăllei di la Comisia Europeană tru România.



  • SOTEU 2023: Interviu cu Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România

    SOTEU 2023: Interviu cu Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România

    În fiecare an, în luna septembrie, președintele Comisiei Europene prezintă în fața Parlamentului European discursul privind Starea Uniunii, în care face bilanțul realizărilor din ultimul an, abordând totodată provocările comune și prezentând prioritățile pentru anul următor, pentru Uniunea Europeană și nu numai.



    În discursul său din 2023 privind starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri, 13 septembrie, la Strasbourg, în plenul Parlamentului European, principalele priorități și inițiative emblematice pentru anul următor, pe baza succeselor și realizărilor Uniunii Europene din ultimii ani. A fost ultimul discurs din acest mandat legislativ, înainte de alegerile europene din 6-9 iunie 2024.



    Am stat de vorbă după discursul privid Starea Uniunii cu doamna Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.




  • Ambasador RRI din 07.04.2023

    Ambasador RRI din 07.04.2023

    Invitaţii ediţiei sunt Excelenţa Sa Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, şi Excelenţa Sa Dan Stoenescu, Însărcinat cu afaceri al Uniunii Europene în Siria, cu sediul la Beirut.




  • New efforts for Schengen

    New efforts for Schengen

    Sweden took over the six-month presidency of the European Union from the Czech Republic and, even if the case of Romania and Bulgaria’s accession to the Schengen area is not a priority for the new presidency, Romanian diplomacy is trying to keep the topic high on the agenda. In December, at the last Justice and Home Affairs Council, Austria blocked Romania’s accession to the free movement area, and the Netherlands blocked Bulgaria’s.



    The Romanian Foreign Minister, Bogdan Aurescu, used the opportunity offered by the official launch, on Thursday, in Bucharest, of the Swedish presidency of the European Union to reaffirm that accession to Schengen is a major priority for Romania. Aurescu said that the country counts on Sweden’s support in this case, as a mediator. Romania, he stressed, proved to be a de facto guardian of the security of the European Union against the background of the war in Ukraine. The events in the neighboring country have demonstrated that Romania has both the competence and the will to effectively respond to major challenges, believes Bogdan Aurescu, according to whom the refusal to include Romania in Schengen was incorrect.



    Unfortunately, despite our active contribution to the security of Europe and the implementation of the Schengen acquis, and despite the fact that we are ready to become Schengen members, the JHA Council did not achieve unanimity in December with regard to our accession, and incorrectly, we were denied the chance to become members of the Schengen Area. A positive decision regarding our presence in the Schengen Area is essential to build a united and prosperous European Union, the Romanian Foreign Minister said.



    Bucharest hopes that the Schengen issue will be imposed on the agenda of the next meeting of the JHA Council, and the Swedish ambassador to Bucharest, Therese Hydén, stated that this will happen when all conditions allow it.


    We took over this very important file from the Czech Republic. This is a very important matter and we will try to find a solution. We collaborate closely with Romania on this issue and with all interested and involved parties. Schengen will be on the agenda of the council meetings when the conditions are met, that is, when Austria has changed its position towards Romania and, practically, when things have become clear regarding Romania and Bulgari, said Therese Hyden. Sweden is committed to this path and will make efforts, she also stressed.



    In turn, the head of the European Commission Representation in Bucharest, Ramona Chiriac, recalled that the Community Executive supports the accession of Romania and Bulgaria to the European area of ​​free movement. With the two countries in Schengen, we are stronger, not weaker. In Europe we are safer, not in danger, and we are more prosperous and more attractive as a single market for our international partners – said the head of the European Commission Representation. (MI)



  • Des nouveaux efforts pour l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen

    Des nouveaux efforts pour l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen


    La Suède a succédé à la République tchèque à la présidence tournante du
    Conseil de l’Union Européenne. Même si l’adhésion de la Roumanie et de la
    Bulgarie à l’espace Schengen n’est pas une priorité pour la nouvelle
    présidence, la diplomatie de Bucarest tente toujours de promouvoir ce sujet.


    Rappelons-le, en décembre dernier, lors du dernier Conseil Justice et
    Affaires intérieures, l’Autriche a bloqué l’adhésion de la Roumanie et les
    Pays-Bas se sont opposés à celle de la Bulgarie.


    Jeudi, à Bucarest, le ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan
    Aurescu, a profité de l’occasion offerte par le lancement officiel de la
    présidence suédoise du Conseil de l’Union Européenne pour réaffirmer que l’adhésion
    à Schengen était toujours une priorité majeure pour la Roumanie.


    Bogdan Aurescu a déclaré que le pays comptait sur le soutien de la Suède
    dans cette affaire, en sa qualité de médiateur. Il a souligné que la Roumanie s’était
    avérée être de facto le gardien de la
    sécurité de l’Union Européenne depuis le déclenchement de la guerre en Ukraine.
    Il a déclaré aussi que les événements au pays voisin avaient démontré que la
    Roumanie avait à la fois de la compétence et de la volonté pour répondre
    efficacement aux grands défis. Selon lui, le refus d’accepter l’adhésion de la
    Roumanie à Schengen était erroné.

    Bogdan Aurescu : « Malheureusement, malgré notre contribution active à la sécurité de l’Europe
    et à la mise en œuvre de l’acquis de Schengen, et en dépit du fait que nous
    soyons prêts à devenir membres de Schengen, le Conseil JAI (n. d. : Justice et
    affaires intérieures) en décembre n’a pas eu l’unanimité des voix favorables à
    notre accueil. C’était un refus injuste de notre chance de devenir membres de
    l’espace Schengen. Une décision positive concernant notre présence dans
    l’espace Schengen est essentielle pour construire une Union Européenne
    solidaire et prospère.     »


    Les autorités de Bucarest espèrent que le dossier Schengen sera à l’ordre
    du jour de la prochaine réunion du Conseil JAI. L’ambassadrice de Suède à
    Bucarest, Therese Hydén, a déclaré que tel serait le cas lorsque toutes les
    conditions seraient réunies.


    Therese Hydén : « Nous avons repris ce dossier très important
    de la République tchèque. C’est une question très importante et nous essaierons
    d’y trouver une solution. Nous collaborons étroitement sur cette question, tant
    avec la Roumanie qu’avec toutes les parties intéressées et impliquées. Le
    dossier Schengen sera à l’ordre du jour du Conseil lorsque les conditions
    seront réunies, c’est-à-dire lorsque l’Autriche aura changé sa position en ce
    qui concerne la Roumanie et dès que les détails seront clairs concernant la
    Roumanie et la Bulgarie. La Suède s’est engagée dans cette voie et en fera des
    efforts.     »



    Pour sa part, la cheffe de la représentation de la
    Commission Européenne à Bucarest, Ramona Chiriac, a rappelé que l’Exécutif
    communautaire soutenait l’adhésion de la Roumanie et de la Bulgarie à l’espace
    européen de libre circulation : « Avec les deux pays dans
    l’espace Schengen, nous sommes plus forts, et pas plus faibles. En Europe, nous
    avons plus de sécurité, pas de danger, et nous sommes plus prospères et plus
    attractifs pour nos partenaires internationaux en tant que marché
    unique     », a déclaré la cheffe de la représentation de la Commission Européenne.(trad. Andra Juganaru)

  • Next Generation EU

    Next Generation EU

    Next
    Generation EU, cunoscut şi sub numele de instrumentul de redresare al Uniunii
    Europene, reprezintă un pachet de măsuri economice menite să susţină statele
    membre în revenirea post-pandemică, iniţial. Aprobat de Consiliul European la 21 iulie 2020 și adoptat la 14 decembrie
    2020, instrumentul are o valoare de 750 de miliarde EUR. Next Generation EU
    este în acţiune din 2021 până în 2026 și va fi legat de bugetul obișnuit
    2021-2027 al Cadrului Financiar Multianual al UE.


    Ramona
    Chiriac, Reprezentanta Comisiei Europene la Bucureşti, ne-a prezentat valoarea
    acestui pachet, pentru ţara noastră:

    PNRR, 4 litere care au devenit parte din destinul european al
    României, 4 litere care sunt rostite
    zilnic în România, ca semn al impactului major pe care îl au asupra dezvoltării
    României. În ultimul an, de exemplu, s-a auzit acest cuvânt de 30 de mii de ori pe cel mai utilizat canal de media
    socială. PNRR, planul național de redresare și reziliență a României, parte din
    efortul nostru comun european, numit Next Generation EU, și al mecanismului de redresare
    și reziliență. PNRR, 10 % din produsul intern al României, una din cele mai mari
    cifre din Uniunea Europeană. PNRR, 507 paşi spre dezvoltarea României, 507
    jaloane și ținte, al doilea cel mai ambițios plan din punct de vedere
    cantitativ: 507. PNRR un contract instituțional formal între Uniunea Europeană
    și România, dar nu un cec în alb, ci un contract de încredere în performanța
    României și în efortul nostru comun de a ne reclădi post-pandemie și post-conflict,
    un contract încheiat pe perioadă determinată, până în 2026.

    La 27 septembrie
    2021, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit în România
    pentru a înmâna evaluarea pozitivă a PNRR-ului premierului României și
    președintelui României, împreună, și pentru a da undă verde implementării lui,
    spunând atunci că acesta este doar începutul călătoriei. Am însoțit-o atunci la
    sediul celui mai mare spital din România, parte a PNRR, la rândul său, din
    dorința de a comunica faptul că prin acest plan se vor livra rezultate reale,
    palpabile, măsurabile cetățenilor români europeni, în domeniul educației, al
    sănătății, al infrastructurii, al ancorării solide a României în tranziția
    verde și în cea digitală. 29 de miliarde de euro, 507 ținte și jaloane, termen
    limită 2026. Acesta este nivelul de ambiție, de așteptare, de succes așteptat,
    de efort enorm din partea României și de sprijin constant din partea Comisiei
    Europene. Acum este momentul implementării!


    Modernizarea economiei europene este un alt
    obiectiv, astfel încât mai mult de 50% din fonduri vor fi cheltuite pentru
    cercetarea și inovarea prin Horizon Europe; tranziția digitală prin Fondul
    pentru tranziție justă; Programul Europa Digitală; pregătirea, redresarea și
    reziliența prin intermediul Facilității pentru recuperare și reziliență,
    rescEU; și un nou program de sănătate, EU4Health.


  • Importanța dezvoltării comunităților sustenabile și a orașelor inteligente

    Importanța dezvoltării comunităților sustenabile și a orașelor inteligente

    Ce este acela un oraş inteligent? În viziunea Comisiei Europene, un astfel de oraş este un loc în care reţelele şi serviciile devin mai eficiente prin folosirea soluţiilor digitale în beneficiul locuitorilor şi al operatorilor economici. Aceasta merge dincolo de vechiul scop al utilizării resurselor într-un mod cât mai optim şi cu emisii cât mai mici. Cu alte cuvinte, într-un oraş inteligent avem reţele de transport mai inteligente, sisteme modernizate de alimentare cu apă şi eliminare a deşeurilor şi moduri mult mai eficiente de iluminare şi încălzire a clădirilor. Plus o administraţie mai interactivă şi mai responsabilă, spaţii publice mai sigure şi satisfacerea necesităţilor unei populaţii cu vârste din ce în ce mai înaintate.

    Nu în ultimul rând, este necesară reorientarea conceptului de oraș inteligent, de la o abordare bazată în primul rând pe tehnologie, către una centrată pe factorul uman.

    Prezentă la o conferinţă de profil, Ramona Chiriac, şefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a subliniat importanța dezvoltării comunităților sustenabile și a orașelor inteligente în ţara noastră, proiecte care se aliniază cu strategia Comisiei Europene pentru o Uniune Europeană mai verde și mai digitală.

    Ea a arătat că orașele inteligente au la bază o transformare socială care ar trebui să implice toate părțile interesate – de la autorități, la universități și locuitori. Scopul tuturor ar trebui să fie acela de a concepe soluții inteligente și durabile adaptate provocărilor şi situaţiei locale, atât din zonele urbane, cât și din cele rurale.

    Printre principalele inițiative ale Uniunii Europene care asigură un nou cadru pentru proiectarea acestor orașe inteligente, se numără și noul Bauhaus european. Acesta, împreună cu Pactul verde european, ar trebui să încurajeze județele și orașele din România să propună soluții inovatoare, care să combine elemente de funcționalitate cu elementele estetice, pentru economii europene mai inteligente și mai reziliente – a mai arătat Ramona Chiriac.

    Şefa Reprezentanței Comisiei Europene în România a mai adăugat că, în cadrul discuțiilor purtate cu autoritățile române naționale și regionale, Comisia Europeană a exprimat în mod constant faptul că investițiile propuse privind orașele inteligente în cadrul politicii de coeziune trebuie să se bazeze pe o logică de intervenție solidă, realizată în urma unor strategii stabilite prin abordarea participativă.