280.600 de români din Marea Britanie s-au înscris, până la finalul
lunii septembrie, pentru obţinerea noului statut post-Brexit, anunţă Ministerul
Afacerilor Externe, care citează date oficiale furnizate de autorităţile
britanice. MAE informează că cifrele comunicate de autorităţile de la Londra
indică faptul că aproximativ 64% dintre românii stabiliţi în Marea Britanie au
depus cereri de înregistrare pentru obţinerea statutului de settled
sau pre-settled şi reprezintă a doua cea mai numeroasă comunitate
de cetăţeni europeni care au depus astfel de solicitări. MAE îi încurajează pe toţi
cetăţenii români care doresc să rămână în Marea Britanie şi după data
retragerii din UE să se înregistreze cât mai curând posibil şi să apeleze la
sprijinul Ambasadei României la Londra şi al Consulatelor Generale ale României
de la Manchester şi Edinburgh pentru asistenţă suplimentară. Termenul limită
până la care românii din Regat pot depune cereri pentru noul statut este 31
decembrie 2020.
Institutul Cultural Român din New York lansează, pe 11 octombrie,
Conferințele Leon Feraru, un eveniment dedicat celui care poate fi
considerat întemeietorul diplomației culturale române în Statele Unite ale
Americii. Evenimentul este organizat împreună cu Centrul de Studii Central-Est
Europene al Universității Columbia, unde Leon Feraru a predat limba și
literatura română. Cu această ocazie, la sediul ICR New York va fi deschisă o
expoziție de fotografii și documente originale puse la dispoziție de familia
Feraru, intitulată Leon Feraru și inventarea diplomației culturale
românești în Statele Unite, ce reconstituie biografia poetului,
cercetătorului, profesorului universitar, jurnalistului și diplomatului Leon
Feraru. Conferințele Leon Feraru se vor derula în limba engleză şi
vor avea loc, alternativ, la sediul ICR New York și la Universitatea Columbia.
Aproximativ 9% din Produsul Intern Brut al Italiei provine din munca
străinilor stabiliţi în Peninsulă, dintre care 23% sunt români, scriu jurnaliştii
hotnews.ro, care citează date din Raportul anual cu privire la economia
imigraţiei apărut la Roma. Potrivit documentului, 600.000 de conaţionali
cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani lucrează şi plătesc, an de an, taxe şi
impozite în Italia, urmaţi de 170.000 de albanezi şi 152.000 de chinezi. Totodată,
românii aduc cea mai valoroasă contribuţie la sistemul economic italian dintre
toţi străinii, circa 750 de milioane de euro. Studiul estimează că, în 2017, românii au
înregistrat venituri de 6,51 miliarde de euro, iar câştigul mediu anual al
acestora a fost de 10.961 de euro, mai mic decât media înregistrată de străini,
de circa 13.600 de euro. De asemenea, cu 70.000 de
firme deschise, românii sunt pe locul al treilea la acest capitol, după chinezi
şi marocani. 53,4% dintre companiile înfiinţate de români activează în sectorul
construcţiilor. Raportul întocmit de autorităţile italiene mai precizează că
românii au trimis acasă peste 730 de milioane de euro în 2018. Aproape 1,2 milioane de români trăiesc în
Italia, potrivit datelor publicate în ianuarie 2019 de Institutul Naţional de
Statistică de la Roma.
Institutul Cultural Român de la Lisabona organizează, pe 11
octombrie, colocviul Emil Cioran, gânditor esențial al secolului
20. Evenimentul îi va avea ca invitați pe profesorii Ciprian Vălcan, de
la Universitatea Tibiscus din Timişoara, Ricardo Gil Soeiro și
Paulo Borges de la Universitatea din Lisabona. În cadrul evenimentului, Ciprian
Vălcan va prezenta în limba franceză conferința Cioran sau călăul
iluziilor, iar Ricardo Gil Soeiro și Paulo Borges vor susține în
portugheză conferințele Despre plâns și râs: înțelepciunea implacabilă a
lui Cioran și respectiv Dorul și nostalgia absolutului la Fernando
Pessoa și Emil Cioran. Aceasta este al doilea proiect din seria dedicată
lui Emil Cioran organizat în această toamnă de ICR Lisabona şi Ambasada
României în Portugalia, după colocviul Pessoa și Cioran, gânditori ai
limitelor rațiunii și civilizației, care s-a desfăşurat pe 9 octombrie la
Facultatea de Litere a Universității din Lisabona.
Ministrul Afacerilor Externe, Ramona Mănescu, a efectuat o vizită la
Chişinău, unde s-a întâlnit cu omologul Nicu Popescu şi cu prim-ministrul
Republicii Moldova, Maia Sandu. Discuţiile au vizat proiectele de
interconectare energetică, precum şi iniţiativele comune în educație, cultură
sau agricultură. Mănescu a afirmat că gazoductul Iași-Ungheni va fi operaţional
100% în primăvara anului 2020 şi va contribui la asigurarea independenței
energetice a Republicii Moldova. Şefa diplomaţiei române a declarat că
Bucureştiul va fi, în continuare, pentru Chişinău cel mai sincer și mai angajat
partener din regiune și din Uniunea Europeană. Angajamentul României
pentru Republica Moldova face deja parte din ADN-ul statului român și va
continua cu aceeași intensitate, indiferent de cine este la guvernare sau cine
e președinte în România, a spus Ramona Mănescu. La rândul său, premierul
moldovean a evidenţiat relaţiile comercial-economice dintre cele două state şi
a mulţumit pentru susţinerea acordată Republicii Moldova.
