Radio România Internațional

Tag: raport

  • UE avansează în direcția obiectivelor de zero poluare pentru 2030

    UE avansează în direcția obiectivelor de zero poluare pentru 2030

    Comisia și Agenția Europeană de Mediu au publicat cel de al doilea raport prospectiv și de monitorizare privind poluarea. De asemenea, Comisia a publicat cel de al patrulea raport prospectiv privind aerul curat.

    Rapoartele arată că politicile UE au contribuit la reducerea poluării aerului, a utilizării pesticidelor și a deșeurilor de plastic din mare.

    Cu toate acestea, nivelurile de poluare sunt încă ridicate, în special din cauza zgomotului dăunător, a eliberării de microplastice în mediu, a poluării cu nutrienți și a generării de deșeuri. Potrivit documentelor, sunt necesare acțiuni mult mai ferme în UE pentru a fi atinse obiectivele de reducere a poluării pentru 2030.

    Principiile reducerii la zero a poluării trebuie integrate în toate politicile și eforturile depuse la toate nivelurile pentru a asigura progrese suplimentare. În acest context, promovarea economiei circulare a UE va contribui la reducerea consumului de resurse și, prin urmare, va atenua presiunile asupra ecosistemelor și a sănătății umane. Totodată, acțiunile privind reducerea la zero a poluării vor sprijini tranziția durabilă a economiei UE și o vor face mai competitivă.

    Comisarul responsabil pentru mediu, Jessika Roswall, a oferit mai multe amănunte: “Poluarea afectează sănătatea umană mai mult decât orice altă cauză de mediu. Poluarea aerului duce la aproximativ 250.000 de decese premature în fiecare an în UE. 17% dintre cancerele pulmonare fatale sunt legate de poluarea aerului. Impactul asupra economiei noastre este uriaș.

    Poluarea aerului provoacă daune de până la 2.000 de euro pe an de persoană în Uniunea Europeană. Poluarea cu mercur din aer se infiltrează înapoi în solul și apa noastră, dar și multe alte forme de poluare afectează sănătatea oamenilor. Poluarea fonică excesivă din trafic crește șansele de accident vascular cerebral și boli de inimă. Poluarea cu microplastice este o altă problemă. Bebelușii sunt din ce în ce mai expuși riscului de microplastice chiar înainte de a se naște.”

    Deși progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor de „poluare zero” rămân neuniforme, poluarea cauzată de deșeurile marine, pesticide și antimicrobiene este în scădere. Calitatea aerului s-a îmbunătățit, de asemenea, în întreaga Europă, susținută de evoluțiile în materie de reglementare și de reducerea emisiilor, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a deceselor premature. Cu toate acestea, numărul deceselor cauzate de aerul poluat rămâne prea mare.

    În plus, în special din cauza amoniacului și a oxizilor de azot, poluarea continuă să amenințe ecosistemele UE. Totodată, rapoartele arată că nivelurile de poluare cauzate de zgomotul dăunător, de microplastice, de nutrienți și de deșeuri rămân prea ridicate.

    Poluarea contribuie în mod semnificativ la o serie de probleme de sănătate și la decese premature.  Acestea pot fi prevenite în mare măsură prin reducerea nivelurilor de poluare din mediu și ar trebui luate în considerare ca parte a viitoarelor măsuri sanitare preventive în Europa. Poluarea este, de asemenea, una dintre amenințările principale la adresa biodiversității.

     

  • Raportul Băncii Naţionale privind inflaţia

    Raportul Băncii Naţionale privind inflaţia

    Banca Naţională a majorat prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 3,8%, de la 3,5% anterior, potrivit celui mai recent raport trimestrial al instituţiei.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că, în prima jumătate a acestui, an nu vor fi presiuni inflaţioniste deosebite, ci vor fi influenţe generate de şocurile din trecut. El a amintit majorarea impozitelor indirecte în ianuarie 2024 și reducerile de prețuri ale gazelor naturale și alimentelor neprocesate în trimestrul 2 al anului trecut.

    Pentru sfârşitul lui 2026, Banca Centrală anticipează un nivel de 3,1% a ratei anuale a inflaţiei. Guvernatorul BNR a explicat că, începând din primul trimestru al acestui an, inclusiv ca impact al măsurilor de consolidare bugetară, România va intra într-o perioadă de deficit de cerere – element pozitiv, din perspectiva evoluţiei inflaţiei, însă care poate afecta creşterea economiei.

    Mugur Isărescu: „Ţara intră într-o perioadă de deficit de cerere, deci să vedem cum funcţionează. Important este ca, în combinaţie cu politica fiscală, politica monetară, această nouă situaţie să nu ducă spre recesiune. Dacă creşterea economică se va baza în principal pe investiţii şi mai ales pe absorbţie de bani comunitari, credem că acest lucru poate să fie evitat şi să avem inflaţie în scădere. Este creştere economică – nu mare, dar, oricum, creştereˮ.

    Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a subliniat că România nu a fost campioană la inflaţie anul trecut, aşa cum s-a afirmat, ci chiar a avut cifrele cele mai scăzute în comparaţie cu trei ţări similare – Cehia, Polonia şi Ungaria. Cea mai mare inflaţie a fost în Ungaria, aproape 25%, ca vârf, apoi în Polonia și noi am fost chiar ușor sub Cehia, a precizat guvernatorul BNR, explicând că scăderea inflaţiei în cazul României a fost, însă, mai lentă.

    În ceea ce priveşte riscurile la adresa traiectoriei proiectate a ratei inflaţiei, Mugur Isărescu a atenţionat că sunt foarte multe incertitudini printre care ce se întâmplă în Arabia Saudită și anume discuțiile despre Ucraina ale delegaţiei administraţiei Trump cu Rusia, dar şi summit-ul ţărilor europene de la Paris privitoare tot la Ucraina.

    Potrivit guvernatorului, măsurile luate de actuala coaliţie de guvernare pentru reducerea deficitului bugetar vor duce la o perioadă de deficit de cerere. În context, acesta a explicat că este important ca, în combinaţie, politica fiscală şi cea monetară să determine evitarea recesiunii. Mugur Isărescu a mai anunţat că BNR va acorda, în acest an, mai multă flexibilitate cursului de schimb valutar. De aceea, a mai precizat el, este posibil ca leul să se deprecieze uşor şi chiar să depăşească pragul de 5 lei pentru un euro.

    Mugur Isărescu a subliniat, însă, că, după ce vor fi depăşite tensiunile politice interne, leul va rămâne o ancoră de stabilitate, iar BNR va lăsa mai multă flexibilitate pentru curs.

  • Indexul Corupției 2024

    Indexul Corupției 2024

    Îngrijorător pentru 2024 este faptul că nivelul de corupţie pe plan global este în continuare foarte ridicat, în timp ce eforturile de a combate acest fenomen sunt în scădere, transmite organizația neguvernamentală Transparency International.

    Lipsa unor măsuri puternice împotriva corupţiei are repercusiuni grave la nivel global în arii esenţiale, precum apărarea democraţiei, protecţia mediului înconjurător şi combaterea schimbărilor climatice, promovarea şi protejarea drepturilor omului.

    Potrivit indicelui de Percepţie a Corupţiei 2024 realizat de Transparency International, la nivelul ţărilor UE se observă tendinţa de stagnare sau chiar de scădere a eforturilor anticorupţie, ceea ce contribuie decisiv la compromiterea statului de drept, eludarea accesului la justiţie și diminuarea gradului de integritate publică. Toate aceste aspecte au un impact negativ asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor, fie că ne referim la calitatea slabă a serviciilor publice, la expunerea la fapte de corupţie sau la afectarea mediului prin practici ilegale, susţine Transparency International.

    UE are printre cele mai ridicate scoruri în clasamentul IPC, care se bazează pe date din 13 surse independente, inclusiv Banca Mondială şi Forumul Economic Mondial. În 2024 media este de 62 de puncte, în scădere cu două puncte faţă de anii precedenţi.

    În topul clasamentului se află Danemarca (90 de puncte), Finlanda (88 de puncte) şi Luxemburg (81 de puncte). La nivelul UE, cel mai mare declin, în ultimul an, l-au avut țări precum Germania (75 de puncte, minus 3 puncte faţă de 2023), Austria şi Franţa (67 de puncte, minus 4 puncte faţă de 2023), Slovacia (49 de puncte, minus 5 puncte raportat la 2023) şi Malta (46 de puncte, minus 5 puncte faţă de 2023).

    Deşi este printre puţinele ţări care au rămas cu un scor stabil în clasamentul IPC, România este mult sub media UE. Ea se situează, pentru al treilea an la rând, printre statele  cu cele ‘mai slabe’ rezultate în combaterea corupţiei, obţinând la egalitate cu Malta un scor de 46 de puncte din 100 posibile.

    Transparency International România subliniază importanţa cooperării dintre toţi actorii societali, de la mediul academic, instituţii publice şi clasa politică, la mediul privat şi societatea civilă. Totodată, implicarea constantă a acestora în formarea unei societăţi integre este esenţială, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în combaterea corupţiei.

    La nivel național, Transparency International România recomandă măsuri precum îmbunătățirea conștientizării la nivelul cetățenilor cu privire la importanța aplicării Legii privind protecţia avertizorilor în interes public, actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii publice, asumarea guvernamentală a unui program anticorupție care să urce România în clasamentul IPC la un scor de cel puțin 50 de puncte până în 2027, sau derularea unor programe de educație nonformală și informală dedicate elevilor și studenților.

  • Aflăm pentru tine 10.01.2025

    Aflăm pentru tine 10.01.2025

    Conform ultimelor rapoarte ale Departamentului de Stat al SUA și ale Comisiei Europene, România este una dintre cele mai sigure țări din lume.

  • Raport privind consolidarea pregătirii civile și militare a Europei

    Raport privind consolidarea pregătirii civile și militare a Europei

    Sauli Niinistö – fost președinte al Finlandei și consilier special al președintei Comisiei Europene – a fost însărcinat de Ursula von der Leyen, împreună cu Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, să pregătească un raport de evaluare a provocărilor complexe cu care se confruntă UE și statele sale membre și să elaboreze recomandări cu privire la modul de îmbunătățire a pregătirii civile și militare a UE pentru crize viitoare.

    Multe evenimente din ultimii ani au fost adevărate apeluri de trezire, viețile noastre au fost date peste cap de o pandemie, războiul a revenit în Europa, iar fenomenele meteorologice extreme sunt noua normalitate a schimbărilor climatice, a amintit șefa executivului european:

    “Europa își dă seama că marile crize din ultimii ani nu sunt nici izolate, nici trecătoare. În schimb, ele reflectă falii mai profunde și schimbări tectonice geopolitice, climatice și tehnologice. Trebuie să facem mai mult, trebuie să ne schimbăm mentalitatea. Pregătirea trebuie să devină parte a logicii de bază a tuturor acțiunilor noastre și să abordeze întregul spectru de amenințări și riscuri.

    Permiteți-mi să vă dau câteva exemple. În primul rând, există schimbări climatice și efectele lor asupra vieților noastre. Astăzi, este vital să monitorizăm, de exemplu, pădurile noastre din cer, deoarece într-o clipită, o scânteie devine un incendiu. Sau luați atacurile hibride și numeroasele lor forme diferite în care apar: dezinformarea, instrumentalizarea cinică a migrației, atacurile cibernetice, sabotajul.

    Un singur clic poate opri rețelele electrice și poate cufunda orașe întregi în întuneric. Sau luați riscurile economice cu care ne confruntăm, cum ar fi întreruperile lanțului de aprovizionare. Ne-am eliberat de lanțurile dependenței noastre de combustibilii fosili rusești, dar acum trebuie să reducem cealaltă dependență dăunătoare, de alte articole. Și ca al patrulea exemplu, avem riscuri militare, desigur.

    Războiul lui Putin din Ucraina este cea mai mare amenințare la adresa securității noastre. Anul acesta, cheltuielile Rusiei pentru apărare sunt pe cale să depășească sumele colective ale tuturor statelor membre ale UE la un loc. Deci, trebuie să ne intensificăm eforturile, știind că pregătirea pentru ce e mai rău poate ajuta la prevenirea producerii acestuia.”

    Raportul prezentat de Sauli Niinistö prezintă 80 de recomandări, atât pentru acțiuni pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung. UE trebuie urgent să fie mai proactivă în răspunsul său la crizele din ce în ce mai complexe cu care se confruntă lumea, se arată în document, potrivit căruia, „dacă nu facem tot ce putem pentru propria noastră securitate, nu ne putem aștepta ca alții să o facă pentru noi”, iar recomandarea este ca blocul comunitar să cheltuiască mult mai mult pentru securitatea și pregătirea pentru criză.

    În document se face, de asemenea, apel la „consolidarea structurilor de informații ale UE pas cu pas către un serviciu cu drepturi depline al UE pentru cooperarea în domeniul informațiilor”, invocându-se puterea „de a coordona sarcini specifice de contraspionaj”.

    „Statele membre ar trebui să-și consolideze cooperarea în domeniul apărării europene, investind în comun mai mult pentru a elimina decalajele de lungă durată în pregătirea noastră militară și industrială de apărare”, a adăugat Sauli Niinistö, subliniind în același timp, importanța sprijinirii industriei ucrainene pe termen lung.

    Raportul își propune să servească drept un semnal de alarmă pentru statele membre, consilierul special al Ursulei von der Leyen recomandând ca acestea să lucreze mai strâns împreună, mai rapid și cu cetățenii în centrul strategiei de pregătire pentru criză.

  • O jumătate de milion de locuri de muncă, protejate de instrumentele de apărare comercială ale UE

    O jumătate de milion de locuri de muncă, protejate de instrumentele de apărare comercială ale UE

    Documentul arată că instrumentele de apărare comercială joacă un rol esenţial în protejarea locurilor de muncă din Uniunea Europeană prin promovarea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru toţi – se precizează într-un comunicat al Executivului comunitar. În total, 182 de măsuri de apărare comercială se aflau în vigoare la sfârşitul anului trecut: 156 de măsuri antidumping, 25 de măsuri antisubvenţie şi o măsură de salvgardare. Aceasta reprezintă o creştere de aproape 40% în raport cu anul 2018, când existau 133 de măsuri în vigoare. Tot anul trecut, au fost deschise de două ori mai multe investigaţii noi în comparaţie cu 2022. Această creştere semnificativă a activităţii subliniază hotărârea Comisiei Europene de a face faţă cu fermitate numărului tot mai mare de practici comerciale neloiale.

    Numărul locurilor de muncă protejate prin aceste măsuri în Uniunea Europeană a crescut, de asemenea, în mod considerabil, trecând de la 365.000 de locuri de muncă directe în 2018 la aproape 500.000 la sfârşitul anului trecut. Printre sectoarele industriale care beneficiază de măsurile în vigoare figurează sectoare strategice, precum energia eoliană, sticla solară şi fibrele optice, care sunt esenţiale pentru dubla tranziţie verde şi digitală a Uniunii Europene.

    Totodată, sunt vizate numeroase sectoare cu o prezenţă semnificativă a întreprinderilor mici şi mijlocii, care sunt deosebit de vulnerabile la practicile comerciale neloiale, cum ar fi sectorul ceramicii.

    Raportul subliniază, printre altele, necesitatea de a lua măsuri, de pildă, deschiderea unei investigaţii antisubvenție privind vehiculele electrice cu baterie provenind din China, pentru a proteja sectoarele tehnologiilor ecologice împotriva practicilor comerciale neloiale. Nu în ultimul rând, documentul arată că Executivul european a continuat să apere în mod riguros industria Uniunii Europene împotriva măsurilor de apărare comercială neloiale adoptate de ţări terţe.

  • Viitorul competitivității europene

    Viitorul competitivității europene

    Pe data de nouă septembrie 2024 a fost publicat raportul privind viitorul competitivității  europene, coordonat de Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europe și fost prim-ministru al Italiei. Acest document a fost solicitat de Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în discursul despre Starea Uniunii Europene, susținut în septembrie 2023.

    Raportul promovează o analiză a situației economiei europene și propune soluții pentru regândirea modelului de competitivitate pe care ar trebui să-l urmeze aceasta pentru a-și recâștiga eficiența.

    Pe data de patru septembrie a.c., Mario Draghi prezentase raportul la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper II), unde a avut un schimb de opinii pe acest subiect.

    De asemenea, raportul a fost prezentat Conferinței președinților din Parlamentul European (compusă din Preşedintele Parlamentului European și preşedinții grupurilor politice).

    Raportul detaliază acțiunile pe care trebuie să le implementeze Uniunea Europeană, dacă dorește să depășească stagnarea economică și să răspundă provocărilor unor factori precum scăderea demografică și schimbările climatice. Una dintre principalele căi pe care le propune acest document vizează consolidarea unității europene și coordonarea mai eficientă a acțiunilor luate în cadrul Uniunii Europene.

    Institutul European din România a pregătit și publicat o scurtă sinteză a acestui raport, care poate fi accesată aici.

     

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii – Institutul European din România

  • Raportul din 2024 privind starea uniunii energetice

    Raportul din 2024 privind starea uniunii energetice

    Ponderea gazelor rusești în importurile Uniunii Europene a scăzut de la 45% în 2021 la 18% în iunie 2024, în timp ce importurile de la parteneri de încredere, precum Norvegia și SUA au crescut. În perioada august 2022-mai 2024 s-a redus cererea de gaze cu 138 de miliarde de metri cubi, iar Uniunea și-a atins obiectivul de stocare a gazelor, de 90% pe timp de iarnă, la 19 august, cu mult înainte de termenul de 1 noiembrie.

    Prețurile la energie sunt mai stabile și rămân cu mult sub nivelurile de vârf ale crizei energetice din 2022, iar emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii au scăzut cu 32,5% între 1990 și 2022.

    Comisia Europeană le-a cerut guvernelor statelor membre ale Uniunii care nu i-au trimis încă versiunea finală a planurilor lor energetice și climatice, să facă acest lucru cât mai curând posibil, insistând că aceste planuri reprezintă un pas cheie în obiectivul blocului comunitar de a atinge ținta reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră fixată pentru anul 2030. Dintre cele 27 de state membre, numai 10 au trimis Comisiei aceste planuri, iar România nu se află printre ele.

    Potrivit raportului prezentat, analiza proiectelor de planuri energetice și climatice prezentate Bruxelles-ului până în prezent relevă faptul că măsurile propuse sunt încă insuficiente pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în anul 2030 față de nivelul anului 1990. Concret, analiza efectuată de Comisia Europeană estimează că implementarea proiectelor primite ar conduce la o scădere a emisiilor de CO2 cu 51% până la sfîrșitul acestui deceniu, așadar cu 4% mai puțin decât ar trebui.

    ONU, care va organiza următoarea sa conferință COP29 privind clima în Azerbaidjan în noiembrie, a insistat adesea asupra faptului că guvernele din întreaga lume trebuie să-și îmbunătățească planurile de combatere a schimbărilor climatice, întrucât previziunile actuale nu vor permite atingerea obiectivului ca la finalul acestui secol temperaturile să nu crească cu mai mult de 1,5 grade Celsius față de epoca preindustrială.

  • Raport privind energia regenerabilă în UE

    Raport privind energia regenerabilă în UE

    Comisia Europeană a publicat raportul privind situaţia energiei în spaţiul comunitar. O primă concluzie este faptul că Uniunea a reuşit să se decupleze masiv de gazul rusesc, iar consumul comunitar a scăzut semnificativ. Producţia de energie a UE este în acest moment condusă de regenerabile, cele care au livrat jumătate din energia electrică în prima parte a anului. Eolianul singur a depăşit producţia pe bază de gaz, iar pe primul loc se află nuclearul, considerat energie curată. Consumul de energie primară s-a micșorat şi el cu 4,1%, datorită măsurilor de eficienţă. O scădere a consumului s-a înregistrat şi la gaze şi tot datorită măsurilor de eficientizare.

    Astfel, media europeană arată o scădere cu 18 procente faţă de 2021. Tot în domeniul gazelor, Uniunea a reuşit să reducă dependenţa de Rusia de la 45 la 18 procente şi are acum surse noi de aprovizionare din alte regiuni. Totodată, și-a atins deja obiectivul de stocare de gaz de iarnă de 90% în luna august, cu mult înainte de termenul limită de 1 noiembrie.

     

    O problemă o reprezintă însă preţurile energiei şi al gazelor. Deşi stabile şi reduse mult sub vârfurile din timpul crizei, acestea rămân mari pentru industria europeană, o industrie care concurează cu cea a Statelor Unite şi a Chinei, acolo unde preţurile sunt uneori şi de trei ori mai mici. Comisarul european Kadri Simson spune că preţurile vor fi mai mici după implementarea reformei pieţei de energie, cea care va reduce aportul surselor fosile, cele scumpe.

     

    Pe partea de mediu, raportul arată indici încurajatori. Între 1992-2022, emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii au scăzut cu 32,5%, în timp ce economia a crescut cu aproximativ 67%. Conform documentului, România are un mix energetic, iar aici intră toate tipurile de energie, bazat în proporţie de 71% pe combustibil fosil, astfel că este într-o situaţie mai rea decât media europeană, de 69%.

     

    Pe de altă parte însă, mixul energiei electrice este mai bun decât cel al UE – 44% regenerabil faţă de media Uniunii de sub 40. Ca privire de ansamblu, raportul concluzionează că România are o capacitate limitată de producţie a tehnologiilor curate. Mai mult, investiţiile publice în cercetare şi dezvoltare s-au înjumătăţit între 2015 şi 2022. Un punct forte este dependenţa redusă de gazul de import, având în vedere că România este al doilea producător european. Un altul este faptul că a reuşit în ultimii 2 ani să scadă consumul de gaze, fără a afecta activitatea industrială, peste media europeană, Un al treilea punct forte este şi capacitatea de depozitare a gazelor pentru timp de iarnă, iar depozitele României sunt pline în prezent. Sărăcia energetică rămâne însă una din problemele nerezolvate. 13,6% din populaţia României a avut probleme în a plăti factura, iar 12,5% nu şi-a permis să încălzească locuinţa corespunzător.

     

    CE aminteşte statelor membre că trebuie să trimită noile planuri pentru energie şi mediu. Doar 11 state au trimis documentele, iar România nu se numără printre ele.

     

     

  • Raport al Curţii de Conturi Europene privind fondurile pentru redresarea UE după pandemie

    Raport al Curţii de Conturi Europene privind fondurile pentru redresarea UE după pandemie

    Doar o treime din fondurile planificate pentru redresarea UE după pandemia de COVID-19 au ajuns la statele membre până la finele anului 2023 şi există riscul ca absorbţia lor să încetinească şi mai mult, iar proiectele să nu fie finalizate conform planificării, arată un raport recent al Curții de Conturi Europene (ECA).

    Instituit în 2021, Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR), un instrument în valoare de 724 de miliarde de euro, finanţează reforme şi investiţii din ţările din UE. El se axează pe şase domenii prioritare, inclusiv tranziţia verde şi transformarea digitală. Ţările pot primi banii pe baza progreselor pe care le fac.

    Purtătorul de cuvânt al CE, Francesca Dalboni, a oferit mai multe amănunte: “Colaborăm foarte strâns cu statele membre pentru a sprijini absorbția în timp util și eficientă a fondurilor privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, pentru a ne asigura că fondurile ajung la cetățeni și firme cât mai repede posibil. Și salutăm faptul că Curtea de Conturi Europeană recunoaște importanța pe care o joacă Comisia în acest sens. Regulamentul în ceea ce privește Mecanismul de Redresare și Reziliență prevede că plățile către statele membre trebuie să fie efectuate de Comisie până la 31 decembrie 2026, iar etapele și obiectivele finale trebuie implementate până în 31 august 2026.”

    Auditorii au descoperit că, în primii trei ani ai MRR au existat întârzieri în ceea ce privește plata fondurilor şi în implementarea proiectelor. Ritmul în care Comisia Europeană efectuează plăţile accelerează. Totuşi, este posibil ca statele membre să nu fie în măsură să utilizeze sau să absoarbă fondurile în timp util, să nu reuşească să îşi finalizeze măsurile planificate înainte de 2026, termenul la care MRR expiră, şi, astfel, să nu obţină beneficiile economice şi sociale preconizate.

    Totodată, auditorii se arată critici faţă de ritmul în care s-a utilizat cea mai mare parte a fondurilor până acum. Până la sfârşitul anului 2023, doar 213 miliarde de euro fuseseră transferaţi de Comisie în bugetele naţionale, fără ca aceşti bani să fi ajuns neapărat la destinatarii finali, cum ar fi firmele private, cele publice, din domeniul energiei sau şcoli.

    Aproape jumătate din fondurile din MRR plătite celor 15 state membre care au furnizat informaţiile necesare nu ajunseseră încă la destinatarii finali. Potrivit raportului ECA, aproape toate ţările au avut întârzieri în depunerea cererilor de plată către Comisie. Motivele sunt diverse: inflaţia sau deficitele de aprovizionare, incertitudinile privind normele legate de mediu şi capacitatea administrativă insuficientă. Conform situaţiei de la sfârşitul anului 2023, ele depuseseră 70% din cererile planificate, pentru o sumă cu circa 16% mai mică decât se preconizase; din diferite motive, 7 ţări nu primiseră deloc fonduri pentru îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor şi a ţintelor.

    Comisia şi statele membre au luat unele măsuri, în special în 2023, pentru a înlesni absorbţia, dar este prea devreme deocamdată să se evalueze impactul lor. În acest context, există riscul ca nu toate măsurile planificate să fie finalizate la timp. ECA verifică dacă bugetul UE a fost executat în mod corect și dacă fondurile au fost colectate și cheltuite cu respectarea legislației și a principiilor bunei gestiuni financiare. În condițiile în care Europa se confruntă cu provocări din ce în ce mai redutabile și cu o presiune crescută asupra finanțelor sale publice, rolul ECA devine din ce în ce mai important.

  • Raportul pe 2024 privind statul de drept

    Raportul pe 2024 privind statul de drept

    Potrivit raportului privind statul de drept publicat recent de Comisie, UE este mult mai bine pregătită să detecteze, să prevină și să abordeze provocările și situațiile de criză decât acum 5 ani. Aceasta înseamnă că democrațiile europene sunt mai reziliente, că există încredere în UE, că piața unică funcționează bine și că mediul de afaceri din Uniune stimulează competitivitatea și creșterea durabilă.

    În fiecare an, raportul include noi recomandări pentru țările UE. 68 % dintre recomandările pentru 2023 au fost abordate integral sau parțial, ceea ce demonstrează că raportul a generat numeroase reforme. Ediția din acest an a raportului introduce, de asemenea, capitole privind Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, pentru a sprijini eforturile de reformă depuse de aceste țări și pentru a asigura continuarea eforturilor în privința statului de drept, astfel încât să poată face progrese suplimentare în direcția aderării la UE.

    Vera Jourova, vicepreşedinta Comisiei Europene, a tras câteva concluzii pornind de la Raportul anual privind statul de drept.

    ” Scopul nostru este de a identifica potențialele probleme legate de statul de drept imediat ce apar. Acest lucru s-ar putea realiza dacă ar exista un dialog permanent cu fiecare stat membru. Urmărim, de asemenea, și consolidarea statului de drept în Europa prin creșterea gradului de conștientizare a principiilor și valorilor pe care le promovează acesta. Și din acest raport reiese că este necesar să acordăm o mai mare atenție felului în care funcționează statul de drept, pentru a înțelege conceptul și principiile sale.

    Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, aproape 9 din 10 cetățeni ai UE consideră că este important ca toate statele membre să respecte valorile fundamentale ale UE, opinie care a rămas stabilă din 2019 și până acum. Același sondaj arată că peste 7 din 10 cetățeni ai UE sunt de acord că UE joacă un rol important în sprijinirea statului de drept în țara lor. În plus, statul de drept influențează semnificativ și pozitiv mediul de afaceri. De asemenea, nivelul de trai se află în strânsă legătură cu statul de drept, depinde de buna funcționare a acestuia”.

    Raportul publicat de Comisia Europeană vizează patru piloni: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, libertatea și pluralismul mass-media și alte sisteme de control și echilibrul instituțional. Statele membre au depus eforturi legislative pentru a consolida independența și eficacitatea consiliilor judiciare, pentru a îmbunătăți procedurile de numire a judecătorilor, inclusiv în cadrul instanțelor supreme, sau pentru a consolida autonomia parchetelor.

    Cu toate acestea, persistă unele preocupări sistemice în ceea ce privește independența sistemului judiciar și s-au observat cazuri specifice de deteriorare a situației. Potrivit aceluiași raport, corupția rămâne o preocupare serioasă pentru cetățenii și întreprinderile din UE. Europenii sunt în continuare preocupați de eforturile depuse de guvernele naționale pentru a combate corupția: pentru 65 % dintre cetățeni, cazurile de corupție la nivel înalt nu sunt urmărite suficient și doar 30 % consideră că eforturile guvernelor de a combate corupția sunt eficace.

  • Dialogul strategic privind viitorul agriculturii în UE – raport final

    Dialogul strategic privind viitorul agriculturii în UE – raport final

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit, ieri, raportul final al Dialogului strategic privind viitorul agriculturii din Uniune. Intitulat „O perspectivă comună pentru agricultură și alimentație în Europa”, raportul prezintă provocările și oportunitățile din acest sector, alături de un set de recomandări ce vor ghida activitatea Comisiei în conturarea unei noi viziuni pentru agricultură și alimentație, care urmează să fie prezentată în primele 100 de zile ale celui de-al doilea mandat al președintei von der Leyen.

    Comisia a apreciat munca celor 29 de membri ai Dialogului Strategic și angajamentul lor de a ajunge la un consens, subliniind importanța colaborării între actorii din lanțul agroalimentar.

    Prin promovarea dialogului și încrederii reciproce, se pot găsi soluții durabile pentru a asigura un sistem agroalimentar competitiv, rezilient și sustenabil în Uniunea Europeană. Comisia va evalua atent recomandările pentru a crea o nouă platformă de dialog între actorii din sectorul agroalimentar, societatea civilă și mediul științific, cu scopul de a identifica strategii de sustenabilitate.

    Raportul subliniază importanța producției agricole și alimentare pentru securitatea europeană și recunoaște valoarea diversității în agricultură. Totodată, se remarcă un consens privind faptul că sustenabilitatea economică, socială și de mediu se pot susține reciproc, atunci când sunt sprijinite de politici coerente. Piața, obiceiurile alimentare și inovația sunt, de asemenea, esențiale pentru sustenabilitate.

    Recomandările raportului sunt structurate pe cinci piloni, printre care adaptarea Politicii Agricole Comune, promovarea practicilor agricole sustenabile, reziliența față de crize și inovarea. Raportul este adresat Comisiei Europene, Parlamentului European, statelor membre și părților interesate.

    Acest Dialog Strategic a fost lansat de președinta Ursula von der Leyen în ianuarie 2024 și a implicat 29 de actori importanți din domeniul agroalimentar, societatea civilă și mediul academic.

  • Raport privind drepturile omului în România

    Raport privind drepturile omului în România

    Departamentul de Stat al Statelor Unite a publicat Raportul său privind situația drepturilor omului în România în anul 2023. Printre problemelele identificate s-au numărat, printre altele, rapoarte credibile privind tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante aplicate de către guvern sau în numele guvernului și corupție guvernamentală gravă. Executivul a luat măsuri pentru a identifica și pedepsi funcționarii care ar fi putut comite abuzuri în domeniul drepturilor omului, dar în unele cazuri acțiunile au fost insuficiente și impunitatea a reprezentat o problemă.

    Pe de altă parte, ineficiența și lipsa de responsabilitate în ceea ce privește supravegherea judiciară au subminat uneori independența și imparțialitatea justiției. Documentul face referire la o judecătoare de la Curtea de Apel Cluj, care, în noiembrie 2023, a denunțat rudele primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, pentru că au încercat să o mituiască cu 50.000 de euro în schimbul achitării edilului de acuzațiile de corupție. În ciuda faptului că a fost cea care l-a denunțat pe Cherecheș, ea a rămas parte din completul de judecători care, în cele din urmă, l-a condamnat pe primar pentru corupție, după ce a susținut că rămâne imparțială.

    Raportul menționează și cazul jurnalistei Emilia Șercan care a reclamat amenințări și tentative de șantaj după ce, în 2022, a publicat o investigație referitoare la presupusul plagiat comis de Nicolae Ciucă, premier al României în momentul publicării. Șercan a afirmat că a fost victima unei bine documentate “campanii de denigrare orchestrate de guvern”, dar, în octombrie, Parchetul Curții de Apel București a închis ancheta.

    O altă problemă semnalată de Washington se referă la mită frecventă în sectorul public, în special în sistemul de sănătate. Corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite, scrie raportul, citând informații ale Transparency International, care a observat niveluri ridicate de corupție la vamă și în interiorul unităților de poliție. Totodată, mass-media a raportat că, în cursul anului, DNA a instrumentat peste 50 de cazuri legate de corupție în sistemul de sănătate. Există și probleme legate de dreptul muncii, conform documentului. În ultimii ani, companiile au creat, adesea, entități juridice separate pentru a transfera angajați, evitând, astfel, pragurile de reprezentare. Este, practic, o mișcare contra sindicatelor.

    Nu în ultimul rând, autorii raportului scriu și despre cazuri în care autoritățile nu au aplicat eficient legea în ceea ce privește violența domestică. Printre cauzele menționate ar fi lipsa procedurilor de aplicare eficientă a ordinelor de restricție. În plus, instanțele de judecată au instrumentat foarte puține cazuri de violență domestică. Documentul face referire și la un exemplu legat de discriminarea etnică, cel de la spitalul Urziceni (sud), unde angajații au refuzat să acorde asistență medicală de urgență unei femei rome însărcinate, care a născut pe trotuar.

  • Raport: Politica de Coeziune şi investiţiile publice din UE

    Raport: Politica de Coeziune şi investiţiile publice din UE

    Comisia Europeană publică cel de-al 9-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială
    Comisia Europeană publică cel de-al 9-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială

    Politica de Coeziune îşi îndeplineşte misiunea de a reduce disparităţile economice, sociale şi teritoriale din întreaga Uniune Europeană, consolidând piaţa unică şi garantând că Uniunea continuă să investească în capitalul uman şi în dezvoltarea durabilă.

    “Exploatarea întregului potenţial al fiecărei regiuni consolidează competitivitatea şi rezilienţa Uniunii în ansamblu”, se precizează într-un comunicat dat publicităţii la Bruxelles, cu prilejul prezentării celui mai recent raport, al nouălea, privind coeziunea.

    Potrivit sursei, finanţarea Politicii de Coeziune între 2014 şi 2020 a sprijinit, până la sfârşitul anului 2022, peste 4,4 milioane de întreprinderi, a creat 370.000 de locuri de muncă în aceste întreprinderi şi a constituit aproximativ 13% din totalul investiţiilor publice din Uniunea Europeană, ajungând la 51 de procente pentru statele membre mai puţin dezvoltate.

    Comisia Europeană subliniază că Politica de Coeziune este un motor important al dezvoltării durabile şi al creşterii economice, iar pe termen lung se preconizează că fiecare euro investit prin acest program se va tripla până în 2043, echivalentul unei rate anuale de rentabilitate de aproximativ 4%.

    Cu un buget de 392 de miliarde de euro, programele de finanţare ale Politicii de Coeziune pentru perioada 2021-2027 vor continua să investească în competitivitatea Europei, în tranziţia verde şi în cea digitală, în capitalul uman şi în incluziunea socială, precum şi în conectivitatea fizică şi digitală, consolidând în acelaşi timp implicarea cetăţenilor. În contextul deficitului persistent de forţă de muncă, Politica de Coeziune va continua să abordeze aspecte precum şomajul în rândul tinerilor şi învăţarea pe tot parcursul vieţii.

    Peste 100 de miliarde de euro sunt programate pentru a sprijini acţiunile ecologice prin proiecte axate pe infrastructura de energie din surse regenerabile, eficienţa energetică, reţelele de transport durabile şi iniţiativele de conservare a naturii. De asemenea, politica va acorda prioritate cercetării şi inovării, permiţând regiunilor să dezvolte tehnologii ecologice.