Tag: raport de cercetare

  • CEDO Raport de cercetare privind abuzul sexual asupra copiilor și pornografia infantilă

    CEDO Raport de cercetare privind abuzul sexual asupra copiilor și pornografia infantilă

    Serviciul Coordonare Traduceri a finalizat recent
    traducerea acestui raport de cercetare, care examinează jurisprudența Curții
    referitoare la abuzul sexual asupra copiilor în temeiul articolelor relevante
    din Convenție, inclusiv art. 3.


    Studiul se concentrează, în special, asupra principiilor
    privind obligațiile pozitive ale statului și asupra obligației de a adopta
    măsuri preventive pentru a proteja copiii împotriva abuzurilor, inclusiv
    scoaterea din îngrijirea părintească. Astfel, statul nu prevede sancțiuni
    penale adecvate pentru fapte care încalcă drepturile conferite de Convenție și
    poate fi obligat să adopte reglementări și politici care să descurajeze și să
    prevină în mod efectiv abuzurile. De asemenea, în anumite cauze, Curtea a constatat
    că anumiți funcționari ai statului aveau sau ar fi trebuit să aibă cunoștință
    despre situații specifice de abuzuri (sau risc de abuzuri) și nu au pus capăt
    continuării acestora.


    Raportul de cercetare acoperă, de asemenea, pe scurt,
    cauze introduse de persoane acuzate de abuzuri asupra copiilor, care au invocat
    o încălcare a drepturilor lor conferite de Convenție.




    Rapoartele de cercetare pot fi accesate în limba română
    pe pagina de internet a Institutului European din
    România. Vor fi actualizate periodic, în conformitate cu evoluția
    jurisprudenței.




    (autor Costin Leonard Fălcuță, Serviciul Coordonare Traduceri, Institutul
    European din România)

  • Raport de cercetare CEDO

    Raport de cercetare CEDO

    Serviciul Coordonare Traduceri a finalizat
    recent traducerea acestui raport de cercetare, care oferă o imagine de ansamblu a jurisprudenței
    Curții cu privire la exprimarea și publicitatea făcută pozițiilor politice prin
    intermediul mass-mediei, inclusiv al platformelor de internet, în contextul
    alegerilor/referendumurilor.




    În raport se analizează
    modul în care protecția sporită acordată exprimării politice în jurisprudența
    Curții funcționează în contextul mass-media/internet. Se identifică, de
    asemenea, întinderea marjei de apreciere a statelor în materie de aplicare a
    măsurilor de restrângere a exprimării și publicității făcute pozițiilor
    politice prin intermediul mass-mediei și al platformelor de internet. În acest
    sens, se pune un accent deosebit pe libertatea de exprimare politică în
    contextul alegerilor și referendumurilor.




    Se observă, în special, că,
    în contextul specific al alegerilor și referendumurilor, libertatea de
    exprimare politică trebuie să fie pusă în balanță cu alte considerente
    relevante având ca scop stabilirea și menținerea funcționării unei democrații
    eficiente și semnificative. Aceste considerente joacă un rol important în
    stabilirea întinderii marjei de apreciere acordate statelor în ceea ce privește
    exprimarea și publicitatea făcută pozițiilor politice în temeiul art. 10.




    În raport se identifică, de
    asemenea, noțiunea protecția drepturilor altora prevăzută la art. 10 § 2 ca
    fiind scopul legitim pe care Curtea se bazează, de obicei, atunci când
    restrângerea (aplicată libertății de exprimare și publicității făcute
    pozițiilor politice prin intermediul mass-mediei/platformelor de internet) are
    ca scop protecția bunei desfășurări a proceselor democratice.




    Rapoartele de cercetare pot fi accesate în
    limba română pe pagina de internet a
    Institutului European din România. Vor fi actualizate periodic, în conformitate
    cu evoluția jurisprudenței.




    (autor Costin Leonard Fălcuță,
    Serviciul Coordonare Traduceri, Institutul European din România)

  • Securitatea națională și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – Raport de cercetare

    Securitatea națională și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – Raport de cercetare

    Elaborat de Divizia Cercetare a
    Curții Europene a Drepturilor Omului, raportul de cercetare Securitatea națională și jurisprudența
    Curții Europene a Drepturilor Omului poate fi acum consultat de publicul
    cititor de limba română, traducerea acestuia fiind finalizată recent de către o
    echipă mixtă formată din lingvist și specialist jurist din cadrul Serviciului
    Coordonare Traduceri al Institutului European din România.


    Scopul elaborării acestui raport îl
    reprezintă examinarea securității naționale ca motiv care permite statelor să
    uzeze de puteri excepționale care pot limita protecția normală de care
    beneficiază drepturile fundamentale.


    Cu toate că noțiunea securitate
    națională, menționată în articolul 8 (dreptul la respectarea vieții private şi
    de familie), articolul 10 (libertatea de exprimare), articolul 11 (libertatea de
    întrunire şi de asociere) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
    Omului și a Libertăților Fundamentale, nu este definită în mod clar,
    jurisprudența CEDO a făcut posibilă delimitarea contururilor acesteia.


    Raportul prezintă, în esență,
    cauzele CEDO legate de supravegherea secretă, dar și alte domenii ale
    Convenției în care pot interveni considerente de securitate națională.


    Traducerea raportului a fost
    realizată din limba franceză, iar trimiterile la cauzele citate în cuprinsul
    său au fost făcute la hotărârile și deciziile în limba franceză, acolo unde
    această versiune există, în rest, trimiterile fiind făcute la hotărârile și
    deciziile CEDO în limba engleză. Pentru unele dintre aceste hotărâri citate
    este disponibilă traducerea în limba română, care poate fi consultată prin
    intermediul bazei de date jurisprudențiale a IER ori HUDOC.


    Raportul de cercetare, tradus în
    limba română, este publicat într-o secțiune inaugurată cu acest prilej pe pagina
    de internet a Institutului European din România.

    (Ana-Maria Georgescu,
    Serviciul Coordonare Traduceri, Institutul European din România)

  • Drepturile culturale în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – Raport de cercetare

    Drepturile culturale în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – Raport de cercetare

    Institutul European din România continuă
    seria traducerilor revizuite juridic ale rapoartelor de cercetare elaborate de
    Divizia Cercetare a Curții Europene a Drepturilor Omului cu cel privind Drepturile culturale în jurisprudența
    Curții Europene a Drepturilor Omului.



    Dreptul la cultură, ca atare, nu
    este un drept recunoscut în mod explicit prin Convenția Europeană pentru
    Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale ori de către Curtea
    Europeană. Cu toate acestea, anumite drepturi intră în domeniul de aplicare a
    drepturilor culturale în sens larg și pot fi protejate prin drepturi esențiale,
    precum dreptul la respectarea vieții private și de familie (art. 8 din
    Convenție), dreptul la libertatea de gândire, de conștiință şi de religie (art.
    9 din Convenție), dreptul la libertatea de exprimare (art. 10) ori dreptul la
    instruire (art. 2 din Protocolul nr. 1).


    Raportul de cercetare conține o
    selecție din jurisprudența recentă a Curții în contextul drepturilor culturale,
    drepturi ce au o importanță crescândă, care poate fi percepută și prin prisma
    numărului tot mai mare de cauze cu care este sesizată Curtea; jurisprudența
    Curții în materie acoperă aspecte precum exprimarea artistică, accesul la
    cultură, identitatea culturală, drepturile lingvistice, educația, patrimoniul
    cultural și natural, adevărul istoric și libertatea academică, dar și dreptul
    de a menține identitatea unei minorități și de a avea o viață privată și de
    familie în conformitate cu tradițiile și cultura acelei identități.


    Traducerea raportului a fost
    realizată din limba engleză și, ca de obicei, vă invităm ca pentru acele
    hotărâri citate pentru care este disponibilă traducerea în limba română, să o
    consultați prin intermediul bazei de date jurisprudențiale a IER ori HUDOC.


    Raportul de cercetare, tradus în
    limba română, este publicat în secțiunea dedicată de pe pagina de internet a Institutului European din România.


    (Ana-Maria
    Georgescu, Serviciul Coordonare Traduceri, Institutul European din România)