Radio România Internațional

Tag: raport DNA

  • De la condamnări la recuperarea prejudiciului

    De la condamnări la recuperarea prejudiciului

    Într-o
    perioadă marcată atât la Bucureşti cât şi la Bruxelles de discuţii privind
    situatia justiţiei româneşti, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale
    Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, a prezentat, săptămâna trecută, raportul de
    activitate pe 2017     al instituţiei pe care o conduce din 2013.


    Anul trecut a
    fost unul dificil pentru lupta anticorupţie, puternic contestată şi pusă sub
    semnul întrebării, a punctat Kovesi. Cu toate acestea, a declarat
    procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii anticorupţie au
    soluţionat peste 3.800 de dosare    , ceea ce reprezintă un record de la
    înfiinţarea instituţiei şi au fost indisponibilizate bunuri în valoare de peste
    200 milioane euro.


    Marti, la
    o dezbatere pe tema recuperării prejudiciilor, Laura Codruţa Kovesi, a afirmat ca statul trebuie să
    primeasca un miliard de euro doar din confiscările dispuse în dosarele
    instrumentate de DNA    . Potrivit acesteia, din 2013, DNA a indisponibilizat
    bunuri de peste două miliarde de euro. În acest moment, trebuie văzut dacă
    hotărârile definitive ale judecătorilor sunt sau nu executate, a mai spus Laura Codruţa Kovesi: Eu vă
    pot spune că sunt peste 990 de hotărâri judecătoreşti în dosarele Direcţiei
    Naţionale Anticorupţie, în care s-a dispus confiscarea sumei de peste un
    miliard de euro. Aceste hotărâri sunt definitive, ele trebuie respectate,
    pentru că au putere de lege. Mai departe, aceste hotărâri sunt transmise
    Ministerului Finanţelor şi instituţiilor care au puterea de a le pune în
    executare. Cred că aceste instituţii trebuie să vină şi să spună ce probleme au
    în a identifica, poate hotărârile judecătoreşti, în a executa efectiv, în a
    vinde aceste imobile.


    Laura Codruta Koveşi a mai declarat ca persoanele
    cercetate preferă să-şi ascundă bunurile în străinătate    . Ea a menţionat că în
    cadrul instituţiei există un compartiment de investigaţii financiare care a
    acoperit şi această problemă şi a amintit că anul 2016 a fost primul în care
    DNA a sechestrat bunuri aflate pe teritoriul altor state şi au fost blocate
    conturi deschise în Cipru, Germania şi Elveţia.


    Pe de altă parte, ministrul
    Finanţelor, Eugen Teodorovici, a dat asigurări că autorităţile îşi vor face
    datoria: Ce ţine de partea de FISC va fi aplicat. Nu cred că e
    cineva la ANAF care să-şi permită să nu pună în aplicare o deciziei a unei
    instanţe. Sunt convins că au fost incepute astfel de proceduri pentru a
    recupera acele prejudicii. Ministrul Finanţelor a mai anuntat că va
    prezenta, în curând, o informare pe tema recuperării prejudiciilor.


    La rândul
    său, directorul Direcţiei operative de executare silită din cadrul ANAF, Avram
    Toni, afirmă că de cele 20 de mii de dosare de executare silită se ocupă 80 de
    oameni. Cu toate acestea, a punctat el, de la înfiinţarea instituţiei, în 2016,
    au fost recuperate peste 400 de milioane de lei (86 de
    milioane de euro ),
    din valorificări de bunuri.

  • Raportul DNA pe 2017

    Raportul DNA pe 2017

    Procurorii
    anticorupţie au soluţionat, anul trecut, peste 3.800 de dosare, un record de la
    înfiinţarea instituţiei, a informat procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi. Au fost trimişi în judecată aproape 1.000 de inculpaţi, iar pe baza
    rechizitoriilor DNA, instanţele au condamnat definitiv, anul trecut, peste 700.
    Ponderea achitărilor a fost de 12%, din care o pătrime ca efect al deciziei Curţii
    Contituţionale prin care abuzul în serviciu a fost limitat doar la încălcarea
    legii.


    Şefa DNA a subliniat că 2017 a fost un an dificil pentru că lupta
    anticorupţie a fost puternic contestată    . Au existat, spunea Kovesi, încercări
    de a modifica legislaţia în sensul dezincriminării unor fapte, al eliminării
    unor instrumente legale investigative sau modificării statutului procrurorului.
    Ea a amintit că instituţia pe care o conduce a criticat în mod transparent şi
    argumentat aceste modificări. Laura Codruţa Kövesi: Noi nu facem legea, noi o aplicăm. Dar avem obligaţia ca, atunci când
    anumite modificări pot influenţa activitatea noastră, să ne exprimăm opinia cu
    privire la riscurile şi vulnerabilităţile care pot exista. Ne opunem slăbirii legislaţiei,
    eliminării instrumentelor care sunt eficiente pentru a dovedi comiterea unor
    fapte grave, cum sunt cele de corupţie; ne opunem schimbării statutului de
    independenţă al magistratului. Pledoaria noastră este pentru o legislaţie
    stabilă, în care procurorii să fie independenţi, independenţa procurorilor este
    o valoare incoruptibilă.


    Prezentarea raportului intervine în contextul complicat al bătăliei
    pentru justiţie, cred observatorii. Ministrul de resort, Tudorel Toader, a
    declanşat, săptămâna trecută, procedura de revocare din funcţie a şefei DNA,
    căreia i-a reproşat încălcarea gravă a atribuţiilor, presiuni asupra Guvernului
    şi a bunei funcţionări a instituţiilor, tergiversarea soluţionării unor cauze sau
    lipsa de reacţie în verificarea unor procurori. Consiliul Superior al
    Magistraturii     a dat un aviz negativ asupra cererii de revocare a Laurei Codruţa
    Kövesi. Deşi doar consultativ, acest aviz este congruent cu opinia
    preşedintelui Klaus Iohannis, chemat să decidă asupra revocării.


    Prezent,
    miercuri, la prezentarea raportului DNA, preşedintele declara, ritos, că
    cifrele reci, obiective demonstrează încă o dată că
    DNA este o instituţie care funcţionează eficient     şi care se află deja de ani
    buni în prima linie a luptei anticorupţie. Rezultatele din 2017 infirmă,
    practic, o evaluare – cea a ministrului Toader     – calificată de Iohannis ca
    subiectivă, tendenţioasă şi partizană. Şeful statului a pus la zid ceea ce
    consideră a fi manifestări virulente şi încercări de decredibilizare a
    Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de subordonare a justiţiei.


    Klaus Iohannis:
    Nişte inculpaţi şi nişte condamnaţi
    penali, după ce au fost prinşi de instituţiile statului încălcând legea, s-au
    unit pentru a discredita pe aceia care i-au cercetat. Toate aceste acţiuni
    concertate în plan mediatic nu au şanse de reuşită. Cei care le-au pus la cale
    sunt cei care au rămas în trecut, care trăiesc cu iluzia că puterea înseamnă
    privilegii şi se exercită prin abuz    .


    Vizat, poate, de criticile
    preşedintelui, şeful PSD, la coguvernare, Liviu Dragnea, a replicat: Este o declaraţie falsă. Dacă va continua
    aşa, va greşi.


    Pentru cine se mai îndoia, războiul pentru justiţie
    continuă.

  • Lupta împotriva corupţiei

    Lupta împotriva corupţiei

    2013 a fost un an dificil pentru Direcţia Naţională Anticorupţie din România -marcat atât de modificările legate de organizare şi legislaţie, dar şi de presiunile publice, în creştere, la adresa procurorilor, a declarat şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi la bilanţul instituţiei. In aceste condiţii, a mai spus Kovesi, DNA a trimis, totuşi, în judecată anul trecut peste 1.000 de inculpaţi, inclusiv miniştri, parlamentari, preşedinţi de consilii judeţene şi primari, cu o treime mai mult decât în 2012. Potrivit procurilor anti-coruptie, faptele incriminate au adus un prejudiciu total de 250 de milioane de euro. Laura Codruţa Kovesi: Am atins, prin investigaţiile noastre, zone care păreau intangibile şi am anchetat persoane care păreau că sunt imune în faţa legii. Deşi procurorii au fost acuzaţi de multe ori că au făcut dosare la comandă politică, soluţiile instanţelor de judecată au demonstrat că faptele s-au bazat pe probe solide şi nu pe infracţiuni inventate unor persoane”.



    Presiuni politice a reclamat şi Preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, care a spus că unii politicieni îşi doresc revenirea la o justiţie controlată şi că există riscul ca unele instituţii din sistemul judiciar să nu mai reziste la presiuni. Livia Stanciu: ”O formă, într-adevăr, de presiune asupra justiţiei poate fi aceea de modificare a Legii de organizare şi de funcţionare a justiţiei; este modalitatea cea mai ascunsă de a pune sub control anumite instituţii puternice ale statului”.



    Corupţia instituţională a continuat să reprezinte o problemă larg răspândită în România în 2013, afectând toate sectoarele societăţii, menţionează şi Raportul Departamentului de Stat al SUA cu privire la situaţia drepturilor omului în 2013, făcut public joi la Washington.



    Opinie împărtăşită şi de Comisia Europeană, care, in primul raport privind corupţia în rândul statelor membre UE, arăta că în România acest fenomen, atât la scară mică, cât şi la nivel înalt, rămâne o problemă sistemică. In document se mai arată că există rezultate pozitive în urmărirea penală şi, mai recent, în judecarea unor cazuri de corupţie la vârf, ca urmare a eforturilor unor organisme specializate în aplicarea legii, precum DNA, dar rezultatele rămân instabile şi uşor reversibile.



    România, alături de Bulgaria, rămâne încă monitorizată în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pentru a lupta mai bine impotriva acestui fenomen. In ultimul raport MCV din ianuarie, CE menţiona preocupările faţă de independenţa justiţiei şi faţă de modificările precipitate şi netransparente ale legislaţiei în domeniu.