Deficitul bugetar, în atenţia Comisiei Europene
Comisia Europeană a avertizat că
România ar putea înregistra anul acesta cea mai mare creştere a deficitului
bugetar din Uniunea Europeană – 3,6% din PIB, în ciuda faptului că, în 2016, a
avut cea mai mare creştere economică. Şefa reprezentanţei Comisiei Europene la
Bucureşti, Angela Cristea, a afirmat, săptămâna aceasta, cu ocazia lansării raportului
economic pentru România, că documentul consemnează o serie de paradoxuri: Pe de o parte, constatăm scăderea sărăciei în România, dar creşterea
inegalităţilor sociale, şi este, cred, cea mai mare creştere din Uniunea
Europeană a inegalităţilor de venituri. Şi observăm că acesta nu este un
fenomen punctual, ci o tendinţă încă din 2012 şi este, de altfel, o tendinţă
care nu este specifică numai României, ci observăm asta şi în alte state membre
din UE şi considerăm că reflectă efectele globale ale crizei, complicate cu
efectele globalizării. România are nevoie de politici economice sănătoase,
care să consolideze creşterea economică din ultimii ani, în contextul în care
actualul cadru fiscal-bugetar prezintă o serie de riscuri – spun şi
reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, în cadrul unei întâlniri pe care
au avut-o, joi, cu preşedintele Klaus Iohannis. Ei au subliniat că Bucureştiul
trebuie să mute accentul de pe stimularea consumului pe susţinerea
investiţiilor şi a producţiei. Este nevoie, totodată, de creşterea performanţelor
în absorbţia fondurilor europene.
Fondurile europene – performanţă
şi contraperformanţă
Măsurile ce
trebuie luate urgent de autorităţile române pentru deblocarea absorbţiei
fondurilor europene au constituit tema întâlnirii, la Bucureşti, dintre primul
ministru Sorin Grindeanu şi comisarul european pentru Politică Regională,
Corina Creţu. Discuţiile au avut loc după ce aceasta a avertizat că s-a ajuns
la jumătatea perioadei de accesare în Exerciţiul financiar 2014-2020, iar
nivelul de absorbţie este zero. Or, potrivit dnei Creţu, 2017 este decisiv
pentru România în privinţa absorbţiei fondurilor. Vestea bună este că, în
schimb, Exerciţiul financiar precedent – 2007-2014 – se închide cu o rată a absorbţiei de peste 90%, din
cele 19 miliarde de euro fiind atrase 17, bani care au fost investiţi în
economia românească şi care se văd în fiecare localitate, în fiecare judeţ. La
rândul său, premierul Sorin Grindeanu s-a pronunţat ferm pentru deblocarea
anumitor domenii care ar permite atragerea de bani europeni, spunând că aceste
fonduri europene reprezintă motorul creşterii economice.
Bilanţ pe 2016 la Ministerul de Interne
În România, fenomenul infracţional
s-a redus considerabil pentru al cincilea an consecutiv, potrivit cifrelor
prezentate, miercuri, la bilanţul Ministerului de Interne pe 2016. Mai precis,
au scăzut criminalitatea, cazurile de violenţă în familie, numărul tâlhăriilor
şi al furturilor. Nu mai puţin important este că anul trecut a fost al patrulea
consecutiv în care numărul deceselor în urma accidentelor de circulaţie s-a
menţinut sub 2.000. Apoi, o realizare notabilă s-a înregistrat la sfârşitul
lunii iunie, când au fost capturate 2.663 de kilograme de cocaină. În paralel,
potrivit bilanţului pe 2016, Ministerul de Interne a avut ca prioritate
prevenirea şi combaterea criminalităţii economico-financiare şi a corupţiei.
Astfel, au fost destructurate peste 200 de grupări infracţionale organizate. Cu
mai multe detalii, ministrul de resort Carmen Dan: Acţiunile desfăşurate
pe linia prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, a corupţiei şi a
contrabandei au fost axate pe măsuri de recuperare a prejudiciului, fapt care a
contribuit la creşterea veniturilor la bugetul de stat. Activităţile derulate
de structurile Ministerului pentru combaterea criminalităţii
economico-financiare au avut drept rezultat constatarea a aproximativ 32.000 de
infracţiuni, fiind instituite măsuri asiguratorii în valoare de aproape 4
miliarde de lei. Activitatea Internelor – a mai spus Carmen Dan – este,
însă, îngreunată de problema deficitului de personal.
Româncele, sclave în Italia
Guvernul a decis să trimită o
delegaţie în contextul informaţiilor despre existenţa unor cazuri de exploatare
a cetăţenilor români aflaţi la muncă în ferme din Sicilia. Ministrul pentru
românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, a avut discuţii la nivel de
autorităţi locale şi de experţi, în urma cărora România şi Italia au convenit
asupra înfiinţării unui centru de sprijin şi asistenţă pentru persoanele susceptibile
traficului, cât şi pentru victimele acestuia, precum şi operaţionalizarea unor
unităţi mobile care să ofere asistenţă în teren, servicii de consiliere şi
asistenţă medicală. Potrivit unui reportaj publicat, duminica trecută, de
săptămânalul britanic The Observer,
circa la 7.500 de femei, majoritatea românce, trăiesc în condiţii de sclavie în
ferme din sudul Italiei. Ele sunt victime a numeroase abuzuri, inclusiv
ameninţări şi agresiuni sexuale, lucruri care se petrec într-o impunitate
aproape totală.