Radio România Internațional

Tag: raport, MCV,

  • Concluziile ultimului raport MCV

    Concluziile ultimului raport MCV

    Comisia Europeană remarcă o tendinţă pozitivă în reforma sistemului judiciar şi în lupta împotriva corupţiei din România, dar anunţă că va continua să monitorizeze îndeaproape evoluţia situaţiei până la îndeplinirea tuturor obiectivelor. Comisia a publicat, marți, raportul privind progresele înregistrate de autoritățile de la București din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare instituit încă de la aderarea României la UE, în 2007, și al cărui scop este tocmai acela de a semnala eventuale defecţiuni şi de a propune remedii în angrenajul justiţiei.



    Or, Comisia salută faptul că, anul acesta, s-a dat un nou impuls reformei şi corectării regreselor din perioada 2017-2019. Ca urmare – spune Executivul comunitar – s-au înregistrat progrese în privința tuturor recomăndarilor din cadrul MCV care nu au fost, încă, puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite, dacă progresele rămân constante. În viziunea Comisiei Europene, România trebuie să mai lucreze la şapte recomandări din 2018 şi la zece recomandări din 2017. Este criticată numirea, la începutul anului trecut, a procurorului general al ţării şi a şefului DIICOT, în pofida avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii.



    Şi CSM primeşte o bilă neagră, între altele pentru poziţia ambiguă privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, a cărei existenţă şi funcţionare sunt considerate, la Bruxelles, preocupante. Chiar în ziua publicării noului raport MCV al Comisiei Europene, la Bucureşti, Curtea Constituţională şi-a menţinut, însă, decizia potrivit căreia Secţia specială pentru magistrați este constituţională şi nu poate fi desfiinţată decât de Parlament, printr-o nouă lege.



    Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a promis că va găsi soluţii: Nu putem aştepta de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene să ne rezolve problemele interne. Ni s-a lăsat toată libertatea să facem acest lucru. De asemenea, nu putem aştepta doar de la justiţie să fie rezolvate aceste probleme, ca atare, este foarte important, ca politicieni, să găsim soluţia pentru desfiinţarea grabnică a acestei Secţii de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie şi consider în continuare că proiectul Guvernului este cel corect şi voi încerca să îi conving pe colegii parlamentari să meargă pe această soluţie. Este foarte important să reuşim să desfiinţăm această Secţie care, inclusiv în cadrul acestui raport, a fost criticată.”



    În privinţa luptei împotriva corupţiei, Comisia Europeană notează că numirea unui nou şef la DNA a condus la stabilitate instituţională. Situaţia s-a îmbunătăţit faţă de 2019, dar DNA se confruntă cu o serie de provocări, una dintre ele fiind deficitul de personal – mai spune Comisia.



  • Reacții la raportul MCV privind România și Bulgaria

    Reacții la raportul MCV privind România și Bulgaria

    Tristețe și îngrijorare, la București, săptămâna aceasta, după ce Comisia Europeană a publicat cel mai recent raport al Mecanismului de Verificare și Cooperare referitor la România.


    Printre criticile menționate în raportul MCV se numără și activitatea Secției speciale pentru anchetarea magistraților, cea care a deschis un dosar penal actualui procuro-șef al Parcehetului European, Laura Codruța Kovesi. Aceeași secție a declanșat anchete împotriva magistraților care s-au opus schimbărilor din sistemul judiciar al României.



    Critici dure pentru activitatea Secției speciale pentru anchetarea magistraților



    “Funcţionarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor a confirmat temerile exprimate atât în România, cât şi în exterior că secţia respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică. (…)Secţia specială a iniţiat anchete împotriva judecătorilor şi a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum şi modificările bruşte ale abordării adoptate în cauzele aflate pe rolul instanţelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosarele de corupţie la nivel înalt. Numirile în funcţiile de conducere din Secţia specială au stârnit, la rândul lor, polemici”, remarcă documentul Comisiei Europene.



    Ana Birchall: România, la un pas de activarea Articolului 7



    Ministrul interimar al justiției, Ana Birchall, a punctat că documentul Comisiei atrage atenția României pentru nerespectarea recomandărilor venite de la Bruxelles: Raportul recunoaşte îndeplinirea doar a două recomandări din cele 12 formulate în 2017 (cea privind activitatea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate — ANABI, instituţie aflată în subordinea Ministerului Justiţiei şi cea referitoare la modul de implementare de către ANI a sistemului informativ PREVENT). Se recunoaşte, totodată, continuarea progreselor în cadrul recomandărilor nr. 3 şi nr. 5 din 2017”, a declarat ministrul român.



    Totodată, minstrul român a afirmat că România a fost la un pas de activarea Articolului 7 din Tratatul din Tratatul UE, procedură prin care țara noastră ar fi pierdut dreptul la vot în Consiliul UE: “În cea de-a doua perioadă analizată în raport (n.r. aprilie-octombrie 2019), sunt cel puţin şapte referiri pozitive explicite la ministrul Justiţiei sau la Ministerul Justiţiei. (…)Prin toată activitatea pe care am avut-o la Ministerul Justiţiei, am contribuit să nu ajungem la activarea Articolului 7. Ne-a trecut glonţul pe la ureche.”



    De altfel, și comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetătenie, Dimitris Avramopoulos, crede că țara noastră va îndrepta greșelile din ultimul an: Raportul notează că regresul înregistrat în noiembrie 2018 a continuat şi România nu s-a angajat în respectarea recomandărilor adiţionale din acel moment. Comisia este încrezătoare că România ar putea da un nou impuls pentru îndeplinirea obiectivelor din MCV.”



    Bulgaria, progrese suficiente pentru ridicarea mecanismului



    În schimb, raportul MCV laudă Bulgaria pentru progresele realizate de guvernul de la Sofia în ceea ce privește sistemul judiciar din țara vecină. Comisia Europeană a ajuns la concluzia că progresele realizate de Bulgaria sunt suficiente pentru a avea în vedere ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, notează Agrepres.



    Raportul pentru Bulgaria confirmă că în ultimul an a continuat progresul şi observă angajamentul autorităţilor bulgare de a continua eforturile de a aborda provocările rămase. Pe aceste baze Comisia a ajuns la concluzia că progresele sunt suficiente pentru a avea în vedere ridicarea MCV-ul şi a continua să monitorizăm provocărilor rămase prin alte procese ale UE şi naţionale. Comisia acum va aştepta să audă veşti de la Consiliu şi Parlamentul European înainte de a lua o decizie finală”, a spus comisarul european, Dimitris Avramopoulos.



    Vestea a fost primită cu entuziasm de Executivul de la Sofia. Ridicarea Mecanismului ce Cooperare şi Verificare este un lucru bun, dar asta trebuie să ne ambiționeze și mai mult. În fiecare zi, în fiecare oră, să luptăm pentru statul de drept, împotriva corupției și contrabandei” premierul bulgar, Boiko Borisov, care i-a felicitat pe toți cei care au muncit pentru a primi un raport foarte bun din partea Comisiei.

  • Raport critic al Comisiei Europene

    Raport critic al Comisiei Europene

    Aflată în ultimele săptămâni de mandat, actuala Comisie Europeană nu
    pleacă fără să adreseze o noua admonestare severă clasei politice de la
    Bucureşti. În raportul publicat marţi, executivul comunitar constată un regres
    al reformelor şi al respectării statului de drept şi o involuţie în lupta
    anticorupţie    . Autorităţile române, spune Comisia, nu au pus în aplicare
    recomandările privind revizuirea legilor justiţiei şi nici nu au dat curs
    recomandărilor privind îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor aduse
    Codului Penal şi Codului de Procedură Penală – toate susceptibile să stopeze
    lupta anticorupţie şi să subordoneze magistraţii puterii politice. Instituțiile-cheie
    din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm față de
    independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției – se mai arată în
    comunicatul Comisiei.


    La Bucureşti, ministrul Justiţiei,
    Ana Birchal, spune că România este pregătită să-şi asume un rol activ în
    consolidarea construcţiei europene, în cadrul căreia justiţia ocupă un loc
    primordial    . DNA îşi menţine angajamentul ferm în continuarea activităţii de
    combatere a corupţiei la nivel înalt cu imparţialitate şi profesionalism, dar
    notează şi că raportul MCV a observat atacurile împotriva activităţii sale,
    modificările succesive aduse legislaţiei şi punerea la îndoială a autorităţii
    deciziilor definitive.


    Cert e că starea actuală de lucruri reprezintă un motiv
    de preocupare pentru Comisie, care propune menţinerea Mecanismului de Cooperare
    şi Verificare în domeniul justiţiei    , instituit încă de la admiterea României în
    Uniunea Europeană, în 2007. În schimb, pentru Bulgaria, vecină României şi
    admisă simultan cu acesta, este recomandată ridicarea supravegherii.


    Expertul
    anticorupţie Laura Ştefan atrage atenţia asupra rolului jucat de clasa politică
    în domeniul justiţiei. Ea a declarat la Radio România că problemele semnalate
    în raportul MCV sunt rezultatul unui regres înregistrat începând din 2017, după
    ani buni de progrese reale.


    Laura Ştefan: E cu atât mai grav aceast raport
    cu cât nu putem să ne abţinem să nu facem o comparaţie cu Bulgaria, care
    primeşte laude, paradoxal, deşi, dacă e să fim foarte cinstiţi şi obiectivi,
    România a făcut lucruri pe care Bulgaria nici măcar nu şi le-a propus vreodată.
    În România a existat cu adevărat o ofensivă împotriva corupţiei la nivel înalt
    şi în instituţii funcţionale şi condamnări şi confiscări de averi. România nu a
    fost niciodată pradă unei infracţionalităţii de masă violente, aşa cum s-a
    întâmplat la vecinii noştri. Deci una peste alta, e un gust foarte amar.


    Şi comentatorii din presă pun severitatea diagnosticului de la Bruxelles pe
    seama politicilor în domeniu ale guvernelor de stânga din ultimii trei ani.
    Conduse de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose ori Viorica Dăncilă, acestea au fost,
    toate, instalate şi controlate de fostul lider PSD, Liviu Dragnea, în cele din
    urmă ajuns după gratii pentru fapte de corupţie.

  • Vera Jourova la București, după publicarea raportului MCV

    Vera Jourova la București, după publicarea raportului MCV

    Cel mai dur raport MCV din ultimii ani. Așa a fost numit de presa din România documentul privind Mecansimul de Cooperare și Verificare, prezentat de către Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. De altfel, și înaltul oficial european a criticat vehement autoritățile de la București pentru situația justiției din România:


    Timm a declarat: Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a și readus în discuţie unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuţii în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Este esenţial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei si asigurarea independenţei sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetăţenilor şi al ţării, cât şi al UE în ansamblul său.”



    Jourova: “România are șansa de a crorecta situația”



    Astfel, raportul MCV și preluarea președinției rotative a Consiliului UE de către România, la 1 ianuarie 2019, au fost principalele subiecte ale vizitei comisarului european penru justiție, consumatori şi egalitatea de gen, Vera Jourova, la București. Oficilalul european s-a întâlnit cu ministrul de resort, Tudorel Toader și cu președintele României, Klaus Iohannis.



    Situația din România privind reformele din sistemul judiciar și lupta împotriva corupției este îngrijorătoare și eu, alături de Comisia Europeană, am evidențiat problemele în repetate rânduri. Mesajul meu principal este că România încă are șansa de a corecta situația. Ce trebuie făcut acum este foarte clar, tocmai ce am punctat în detaliu recomandările în raportul de săptămâna trecută”, a declarat Jourova pentru televiziunea Digi24.



    Totodată comisarul european a vorbit și despre viitoarea instituție, Biroul Procurorului European: Îngrijorarea mea este cu privire la Biroul Procurorului European, care ar trebui să funcţioneze din 2020 şi mi-ar plăcea ca România să fie reprezentată acolo. Acolo este interesul meu şi voi discuta cu ministrul Justiţiei”, a afirmat Vera Jourova, marți, la București.



    Ministerul Justiției a anunțat că Tudorel Toader a dat asigurări privind sprijinul autorităţilor de la Bucureşti acordat iniţiativelor promovate de Comisia Europeană, în timp ce Vera Jourova a reiterat deschiderea Comisiei spre dialog şi sprijin pe toată durata exercitării de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.”



    Tot marți, la Cotoceni, președintele Klaus Iohannis a asigurat-o pe Vera Jourova că România se va concentra, în mandatul de anul viitor, “pe avansarea dosarelor legislative şi nelegislative care pot aduce rezultate concrete pentru cetăţenii europeni”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.



    Concluziile raportului MCV



    Comisia Europeană a cerut în raportul MCV să ia măsuri drastice privind legile justiției și procedurile în curs de desfășurare, printre care:


    – Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare.


    – Revizuirea legilor justiţiei ţinând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO).


    – Îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal şi Codului de procedură penală.


    – Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi revocare aflate în curs care vizează procurori în funcţii-cheie.


    – Relansarea procesului de numire a unui procuror-şef al DNA care să aibă experienţă dovedită în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie.

  • Critici şi recomandări pentru România

    Critici şi recomandări pentru România

    În ianuarie 2017, la exact 10 ani de la aderarea României la UE, Comisia Europeană formula, în raportul MCV, 12 recomandări care, puse în practică, ar fi permis renunţarea la acest mecanism în 2019. Era momentul instalării la putere a coaliţiei de stânga PSD – ALDE.


    Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a şi readus în discuţie unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuţii în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Diagnosticul îi aparţine prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, şi a însoţit prezentarea, marţi, a raportului MCV. Este esenţial – a mai spus el – ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi asigurarea independenţei sistemului judiciar. Este, în opinia lui, singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetăţenilor şi al ţării, cât şi al UE în ansamblul său. Iar pentru ca acest lucru să se întâmple, Comisia a venit cu 8 recomandări suplimentare.


    Executivul comunitar a cerut puterii de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare şi să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și ale Grupului de state împotriva corupției al Consiliului Europei – GRECO. Comisia cere şi înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală şi relansarea procesului de revizuire a acestora ținând seama de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției.


    Guvernului de la Bucureşti i se mai solicită suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie. Trebuie reînceput – spune Comisia – procesul de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție. Executivul comunitar cere, totodată, respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere.


    Congruentă cu raportul Comisiei, rezoluţia Parlamentului European, adoptată, tot marţi, cu o largă majoritate, afirmă profunda preocupare a eurodeputaţilor faţă de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România. Motivul este posibilitatea ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia, precum şi la slăbirea statului de drept. Documentul condamnă, în acelaşi timp, intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de ordine în timpul protestelor de la Bucureşti din luna august. Proteste la care români din ţară şi din afara ei şi-au strigat revolta faţă de ceea ce consideră a fi efortul sistematic al puterii de stânga de a-şi subordona justiţia şi de a neutraliza instrumentele de combatere a corupţiei.



  • Raport European despre justiţia română

    Raport European despre justiţia română

    Autentică
    şi, spun experţii, necesară metodă de monitorizare, aşa-numitul Mecanism de
    Cooperare şi Verificare (MCV) a fost introdus în anul 2007, odată cu aderarea
    României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. Nu foarte convins, acum un deceniu,
    de voinţa şi capacitatea autorităţilor post-comuniste de la Bucureşti şi Sofia
    de a aplica în sud-estul Europei bunele practici occidentale, Bruxellesul a
    rămas şi astăzi preocupat, în special, de reforma justiţiei, lupta împotriva
    corupţiei şi combaterea crimei organizate.

    În rapoartele lor periodice,
    experţii comunitari evaluează evoluţiile din domeniu, salută progresele şi
    semnalează disfuncţiile. Publicat miercuri, ultimul raport MCV a stârnit
    reacţii contradictorii la Bucureşti. Documentul notează progresele înregistrate în domenii precum verificarea
    conflictelor de interese     din domeniul
    achizițiilor publice, dar deplânge ritmul global al reformelor din justiţie, despre care afirmă că, de
    fapt, au stagnat în cursul acestui an. Ceea ce, adaugă experţii Comisiei Europene,
    a dus la încetinirea punerii în aplicare a celor 12 recomandări restante, cu
    riscul redeschiderii unor dosare care, în raportul din ianuarie 2017, erau
    considerate închise.     Provocările la adresa
    independenţei sistemului judiciar din Romania reprezintă o serioasă sursă de
    îngrijorare, se mai arată în raport.     Guvernul de la Bucureşti
    trebuie să continue reformele necesare și să evite regresul, astfel încât să
    atinga obiectivul de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei,
    adică în 2018 – a avertizat prim-vicepreședintele executivului comunitar, Frans
    Timmermans.


    Ministrul
    independent al Justiţiei în Guvernul PSD-ALDE, Tudorel Toader, spune că
    raportul evidenţiază multe progrese, iar România
    își poate îndeplini obiectivul ridicării MCV anul viitor.     Şi vicepreşedintele
    social-democrat al Camerei Deputaţilor, fostul ministru de resort Florin Iordache,
    afirmă că raportul conţine atât aspecte pozitive, cât şi restanţe şi că pot fi
    luate măsuri astfel încât, anul viitor, Mecanismul să fie ridicat.


    Vocea întâi a opoziţiei de dreapta, PNL, e, în
    schimb, categorică şi afirmă, prin deputatul Ioan Cupşa, că actuala putere a
    pierdut din nou examenul la capitolul justiţie. Şi noul lider al USR, Dan
    Barna, apreciază că raportul MCV ar fi negativ şi ar demonstra neechivoc că
    guvernarea PSD agresează justiţia.

    Preşedintele Klaus Iohannis consideră, la
    rândul său, că raportul MCV e un serios semnal de alarmă, iar dacă legile
    justiţiei vor fi adoptate în actuala formă, promovată în Parlament de
    majoritatea guvernamentală, România va face paşi înapoi în lupta împotriva
    corupţiei.

    Şi unii comentatori spun că tonul mai degrabă critic al raportului
    sancţionează încercările de subordonare politică a Justiţiei şi lipsa de apetit
    pentru combaterea corupţiei a actualei Puteri, practici acuzate vehement, de-a
    lungul întregului an, şi de presă şi societatea civilă. O nouă evaluare a Comisiei Europene va fi publicată la sfârşitul lui
    2018.

  • Susţinere pentru primirea României în spaţiul Schengen

    Susţinere pentru primirea României în spaţiul Schengen

    Prevăzută iniţial pentru luna martie a anului 2011, aderarea României la spaţiul comunitar, alături de Bulgaria, a fost amânată în mod repetat, Olanda remarcându-se ca principal opozant. Motivele invocate de-a lungul timpului ţin de neîndeplinirea unora dintre obiectivele asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, legate de corupţie, justiţie şi combaterea crimei organizate, deşi, în mod formal, nu ar trebui făcute conexiuni între aderarea la Schengen şi MCV.



    Subiectul rămâne unul de interes pentru Bucureşti, dar şi pentru Bruxelles, pe fondul situaţiei generate de exodul fără precedent al migranţilor către Europa, din ultimii ani. Săptămâna trecută, în plenul Parlamentului European, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a apreciat, în discursul său anual despre starea Uniunii, că România şi Bulgaria trebuie să fie primite rapid în spaţiul Schengen de liberă circulaţie.



    Ideea a fost reluată, la începutul acestei săptămâni, la Bucureşti, de comisarul european în domeniul securităţii, Julian King, aflat în vizită oficială. Spaţiul Schengen ar fi mai puternic şi toate ţările membre ar avea de câştigat, dacă şi România ar face parte din el — a declarat comisarul, declaraţia survenind pe fondul discuţiilor pe care Julian King le-a avut cu responsabili români despre activitatea la nivel european, eforturile făcute pentru a contracara terorismul, mai ales cel în plan informatic, precum şi despre criminalitatea organizată. Comisarul a anunţat, pe de altă parte, că, la începutul săptămânii, va fi prezentat un pachet de măsuri la nivelul Comisiei Europene pentru a mări capacitatea comunitară de rezistenţă şi capacitatea de descurajare a atacurilor teroriste.



    Bucureştiul îndeplineşte toate criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, au reamintit autorităţile române, România achitându-se cu succes de obligaţiile pe care şi le-a asumat din postura de stat de graniţă estică a Uniunii Europene.



    Liderul PSD, principalul partid aflat la guvernare, Liviu Dragnea explică: Intrarea noastră în Schengen nu aduce avantaje doar pentru România, aduce avantaje pentru toate ţările din UE. Din punct de vedere tehnic, România nu mai are demult absolut nimic de făcut. Sunt mulţi care îmi spun că, fiind alegeri în unele ţări, trebuie să aibă astfel de poziţii. Este o atitudine nedreaptă faţă de România, total nedreaptă. România asigură frontiera estică pe o lungime mare, România a făcut investiţii foarte mari, a făcut eforturi foarte mari, este implicată în toate aceste structuri de siguranţă la frontiera estică şi i se refuză intrarea în Schengen nefiind o motivare legată de ceea ce s-a discutat când a început acest proces.”



    Afirmaţiile făcute de Liviu Dragnea, preşedinte al Camerei Deputaţilor, vin după ce Olanda şi Germania şi-au reiterat opoziţia faţă de intrarea României în Schengen.

  • Retrospectiva săptămânii 22.01-28.01.2017

    Retrospectiva săptămânii 22.01-28.01.2017

    Un nou raport MCV pentru România


    România nu scapă de Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Raportul de miercuri al Comisiei Europene asupra reformei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei confirmă tendinţele pozitive din ultimii ani şi evidenţiază caracterul ireversibil al măsurilor luate. Potrivit documentului, în cei 10 ani de când este membră a Uniunii Europene, în ciuda unor perioade în care ritmul a fost încetinit, România a reuşit să înregistreze progrese majore în justiţie. Comisia Europeană are, însă, câteva recomandări pe care Bucureştiul va trebui să le urmeze, dacă doreşte eliminarea MCV-ului, în vigoare din 2007. Este vorba de implementarea unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor cu rang înalt, de prevederi clare în codul de conduită al parlamentarilor, aflat în pregătire, prevederi clare şi cu privire la respectul reciproc între instituţii şi precizarea clară că parlamentarii trebuie să respecte independenţa sistemului juridic. O altă recomandare este continuarea punerii în aplicare a strategiei anticorupţie. Preşedintele Klaus Iohannis a salutat faptul că raportul Executivului de la Bruxelles recunoaşte progresele României. A atenţionat, însă, asupra îngrijorărilor formulate la adresa celor două proiecte de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal, aflate în atenţia actualului Guvern PSD-ALDE.



    Graţiere şi referendum


    Intenţia Guvernului român de a adopta două ordonanţe de urgenţă privind acordarea unei graţieri colective şi modificarea Codului penal l-au determinat pe preşedintele Klaus Iohannis să declanşeze, la începutul săptămânii, procedura pentru organizarea unui referendum prin care cetăţenii să îşi exprime voinţa cu privire la continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. PSD, principala formaţiune din coaliţia la putere, spune că demersul preşedintelui Klaus Iohannis este politicianist, şeful statului sperând să recupereze din capitalul de susţinere afectat de pierderea scrutinului de către opoziţie. Aceasta, reprezentată de PNL şi USR, a anunţat că susţine iniţiativa prezidenţială de organizare a unui referendum. Duminică, Klaus Iohannis participase la un protest masiv organizat în Bucureşti împotriva schimbărilor pe care Executivul vrea să le promoveze. Manifestaţii au avut loc şi în mai multe oraşe din ţară. Executivul este bănuit că, prin reglementările vizate, ar urmări graţierea unor persoane corupte sau dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu. Guvernul susţine, în schimb, că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale. Cum graţierea nu poate fi subiect de iniţiativă legislativă cetăţenească, rămâne de văzut cum va fi formulată întrebarea pentru referendum.



    Preşedintele Iohannis la Strasbourg


    În vizită oficială de două zile la Strasboug, preşedintele Klaus Iohannis a discutat, între altele, despre proiectele privind graţierea şi amnistia şi cu preşedintele CEDO, Guido Raimondi. După întrevedere, şeful statului a asigurat că nu se pune problema unor presiuni sau a unei amenzi de 80 de milioane de euro aplicate de Curte cu privire la situaţia din închisorile din România. O decizie-pilot a CEDO va fi făcută publică în prima jumătate a acestui an: va arăta ce nu funcţionează, unde sunt problemele, iar România va primi un termen pentru a găsi soluţii. Graţierea – a spus Klaus Iohannis – este doar o mică posibilă soluţie. Pe de altă parte, însă, potrivit unui raport al CEDO, dat publicităţii săptămâna aceasta, România ocupă locul 3, după Rusia şi Turcia, cu cele mai multe condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar majoritatea se referă la condiţiile din penitenciare. Preşedintele CEDO, Guido Raimondi, a precizat că aceste probleme se repetă şi necesită măsuri complexe din partea României.



    SRI şi controlul parlamentar


    Serviciul Român de Informaţii va adopta un cod de etică profesională al angajaţilor instituţiei, care va fi publicat în câteva zile în Monitorul Oficial – a anunţat directorul instituţiei, Eduard Hellvig. El a explicat, după audieri de peste şapte ore în Comisia parlamentară de control al SRI, că documentul va clarifica fără echivoc eventuale situaţii de incompatibilitate în care s-ar putea plasa un ofiţer de informaţii în relaţiile cu diverse persoane, cum ar fi politicieni, funcţionari publici sau oameni de afaceri. Şeful SRI a mai spus şi că, în ultimele zile, au avut loc atacuri fără precedent la adresa instituţiei pe care o conduce, dar a dat asigurări că Serviciul nu s-a implicat şi nu se va implica în niciun tip de joc de putere. Aceste decizii şi precizări intervin pe fondul unui scandal de proporţii în care a fost implicat generalul Florian Coldea, timp de 12 ani prim-adjunct al SRI. Fostul deputat Sebastian Ghiţă, un fugar inculpat într-un dosar penal, dat în urmărire internaţională, a lansat acuzaţii grave la adresa lui Coldea. Deşi o comisie internă de anchetă din SRI l-a găsit nevinovat, generalul a făcut un pas în spate, renunţând la funcţie, iar directorul Eduard Hellvig a solicitat preşedintelui României trecerea lui în rezervă.



    O româncă la Oscar


    Ada Solomon a devenit, săptămâna aceasta, primul producător român în cursa pentru premiul OSCAR la categoria cel mai bun film străin, cu pelicula Toni Erdmann a regizoarei germane Maren Ade. Lungmetrajul, filmat aproape integral în România, este singura peliculă lansată în 2016 inclusă de BBC Culture în topul celor mai bune 100 de filme ale secolului 21. Toni Erdmann a fost proiectat în premieră mondială anul acesta, la Cannes, unde a fost recompensat cu Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film din competiţia oficială.

  • Un nou raport MCV

    Un nou raport MCV

    Raportul din acest an al Comisiei Europene privind România, din cadrul
    Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul reformei sistemului
    judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, confirmă tendinţele pozitive din
    ultimii ani şi evidenţiază caracterul ireversibil al măsurilor luate.

    Mai
    precis, potrivit documentului, în cei 10 ani de când este membră a Uniunii
    Europene, în ciuda unor perioade în care ritmul a fost încetinit, România a
    reuşit să înregistreze progrese majore în justiţie. Rămân însă câteva
    recomandări ale Comisiei Europene pe care România va trebui să le indeplinească,
    dacă doreşte eliminarea MCV-ului, în vigoare din 2007! Este vorba de implementarea
    unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor cu rang înalt, de prevederi
    clare în codul de conduită al parlamentarilor, aflat în pregătire, prevederi
    clare şi cu privire la respectul reciproc între instituţii şi precizarea clară
    că parlamentarii trebuie să respecte independenţa sistemului juridic. O altă
    recomandare este continuarea punerii în aplicare a strategiei anticorupţie, cu
    respectarea termenelor stabilite de Guvernul în funcţie în vara lui 2016.

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a salutat faptul că raportul Executivului de la Bruxelles
    recunoaşte progresele înregistrate de România cu privire la consolidarea
    sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei. El a atenţionat, însă,
    asupra îngrijorărilor formulate la adresa celor două proiecte de ordonanţă de
    urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal, aflate în atenţia
    actualului Guvern PSD-ALDE, care ar putea afecta cadrul legal pentru combaterea corupţiei.

    Executivul
    de la Bucureşti, prin ministrul delegat pentru afaceri europene, Ana Birchall,
    spune – în schimb – că raportul MCV confirmă existenţa unui parcurs pozitiv incontestabil
    al evaluărilor sistemului judiciar şi speră că se va renunţa, în curând, la
    acest mecanism de monitorizare: S-ar încheia astfel situaţia curentă, prin care România
    este evaluată în paralel, prin mai multe instrumente, cu aceleaşi obiective.

    Şi preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, este de
    aceeaşi părere: Voi propune ca România să transmită un punct de vedere clar Comisiei că
    nu mai dorim să cooperăm în cadrul MCV. A devenit un mecanism politic, prin
    care România este tratată ca o ţară de mâna a doua.

    De partea cealaltă, opoziţia liberală afirmă că MCV ar fi, probabil, ridicat mai repede,
    dacă PSD şi ALDE s-ar abţine de la subminarea justiţiei.

    Comisia Europeană invită
    România să pună în aplicare recomandările acestui raport şi intenţionează să
    facă o nouă evaluare a progreselor României la sfârşitul acestui an.

  • Comisarul european pentru justiţie la Bucureşti

    Comisarul european pentru justiţie la Bucureşti

    Bucureştiul continuă măsurile privind reforma justiţiei şi şi-a fixat ca prioritate respectarea recomandărilor conţinute în ultimul raport al Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Este declaraţia ministrul justiţiei, Raluca Prună, după o întrevedere, la Bucureşti, cu comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourova. Cei doi oficiali au arătat, de asemenea, că reforma în domeniu trebuie să continue.



    Comisarul european Vera Jourova: România şi românii au făcut eforturi susţinute în lupta împotriva corupţiei şi pentru a proteja independenţa justiţiei, iar progresele înregistrate sunt încurajatoare. În acest sens, am discutat despre cum poate fi consolidat în continuare sistemul judiciar din România. Am vorbit şi despre modul în care justiţia poate contribui la lupta împotriva terorismului şi la întărirea securităţii. Am avut şi un schimb de opinii referitor la lupta împotriva fraudelor cu bani europeni – instituţiile naţionale abilitate vor ajuta la depistarea celor care fură bani din bugetul Uniunii şi sunt recunoscătoare că Guvernul României ne susţine şi lucrează împreună cu noi.”



    Referitor la recuperarea prejudiciilor create prin infracţiuni, Věra Jourová a vorbit despre promovarea Parchetului European: Nu este vorba doar de bani, ci şi de încrederea oamenilor. Am văzut statisticile şî milioane de euro au fost furate sau au dispărut prin corupţie, iar oamenii aşteaptă ca banii să fie recuperaţi pentru că sunt banii plătitorilor de taxe.”



    Agenda europeană şi proiectele pe care România le susţine s-au aflat, de asemenea, în discuţie. Ministrul Raluca Prună: România este un susţinător tradiţional al instrumentelor de promovare a unui spaţiu de justiţie, libertate şi securitate consolidat. Am discutat cu precădere despre proiectele privind procurorul european, România fiind în favoarea unei instituţii şi unei abordări foarte ambiţioase în acest sens, dar şi despre alte proiecte aflate pe agenda europeană care ţin de o securitate cât mai mare a cetăţenilor europeni, cum ar fi proiectele privind combaterea terorismului sau a spălării banilor.”



    Comisarul european a precizat că în 2017 se va decide dacă va fi continuată monitorizarea reformelor din România si va fi păstrat Mecanismul de Cooperare şi Verificare ori va fi instituit un alt instrument.

  • Retrospectiva săptămânii 24.01 – 30.01.2016

    Retrospectiva săptămânii 24.01 – 30.01.2016

    Raport
    MCV pozitiv pentru România



    Pentru
    al treilea an consecutiv, România a obţinut o evaluare pozitivă din partea
    Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, fapt ce
    confirmă progresele înregistrate cu privire la reforma în sistemul judiciar şi
    lupta împotriva corupţiei. Anul trecut, DNA a trimis în judecată peste 1.250 de
    inculpaţi, printre aceştia numărându-se premierul Victor Ponta, foşti miniştri,
    parlamentari, primari, preşedinţi de consilii judeţene, judecători, procurori
    şi o gamă largă de înalţi funcţionari – se menţionează în raportul elaborat de
    executivul comunitar. Rezultatele pozitive se datorează în principal,
    profesioniştilor din sistemul judiciar, aplicării Codurilor penal şi de
    procedură penală şi faptul că au fost alocate la timp de către executiv
    resursele umane şi financiare necesare, apreciază ministrul Justiţiei. Raluca
    Prună estimează că evaluarea îi permite Bucureştiului să aibă aşteptări legate
    de eliminarea MCV-ului în viitorul apropiat: Există premise destul de clare ca
    într-un orizont de timp apropiat acest mecanism să nu mai fie necesar, să se
    poată constata de către Comisia Europeană, de către autorităţile române, de
    către societate, în general şi de către Comisie că Mecanismul de Cooperare şi
    Verificare nu mai este necesar.
    Comisia critică, totuşi, Parlamentul de la Bucureşti, fiindcă dă avize negative
    unor solicitări venite din partea justiţiei privind ridicarea imunităţii
    aleşilor cu probleme legale, fără însă a le motiva.


    Politicieni români, în instanţă


    Biroul Permanent al Senatului
    Romaniei a trimis, miercuri, Comisiei juridice solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale faţă de fostul
    vicepremier şi ministru de Interne, Gabriel Oprea. Acesta a solicitat colegilor săi senatori
    să voteze pentru începerea urmăririi penale în cazul său, precizând că nu
    doreşte să beneficieze de imunitatea parlamentarăşi fiind convins de nevinovăţia sa. Oprea este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu cu
    obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul în perioada în care
    a deţinut funcţia ministerială.El ar fi folosit resursele umane şi materiale ale Ministerului de Interne
    pentru a asigura, în mod ilegal, însoţirea deplasărilor efectuate de ministru
    cu echipaje ale poliţiei rutiere. Tot în această săptămână, deputatul
    PSD Ion Stan a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    la doi ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de
    influenţă, el fiind acuzat că a primit bani în timpul campaniei electorale din
    2012 de la oameni de afaceri în schimbul înlesnirii câştigării unor contracte
    cu statul.


    La Amsterdam, a fost lansat Centrul European
    Antiterorism


    Mai multe ţări ale Uniunii Europene au cerut executivului
    comunitar să facă pregătiri pentru a extinde cu până la doi ani posibilitatea
    de restabilire a controlului la frontiere în spaţiul Schengen. Anunţul a fost
    făcut de ministrul olandez al imigraţiei, cu prilejul unei reuniuni
    ministeriale desfăşurate, la Amsterdam, sub egida preşedinţiei olandeze a
    Uniunii, reuniune la care România a fost reprezentată de ministrul Afacerilor
    Interne, Petre Tobă. Tot la Amsterdam a fost lansat şi Centrul European
    Antiterorism, care va funcţiona în cadrul Europol. Această nouă instituţie se
    doreşte a fi un instrument în lupta împotriva terorismului la nivel european,
    prin intensificarea schimbului de informaţii între statele membre. Activitatea
    se va focaliza în primul rând pe tinerii europeni care pleacă în Siria şi Irak
    să se alăture grupărilor teroriste, aşa-numiţii foreign fighters,
    în număr de 5000, după estimările directorului Europol, Rob Wainwright.



    Legea antifumat este
    constituţională


    Actul normativ care
    interzice fumatul în spaţii publice din România este conform cu Legea
    fundamentală a ţării – a decis, miercuri, Curtea Constituţională. Aceasta a respins, astfel, sesizarea pe
    această temă depusă de mai mulţi senatori de la toate partidele
    politice. Adoptată în decembrie de
    plenul Camerei Deputaţilor, legea prevede interzicerea fumatului în spaţiile
    publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, la locurile de joacă
    pentru copii, în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi in cele destinate
    protecţiei şi asistenţei copilului.



    Vizita noului premier al Republicii Moldova la Bucureşti


    Noul
    premier al Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), Pavel
    Filip, a făcut, la Bucureşti, prima sa vizită de la preluarea mandatului, unde
    a fost primit de preşedintele Klaus Iohannis şi a avut convorbiri cu omologul
    său, Dacian Cioloş. Pavel Filip a declarat că ţara sa trece printr-o situaţie
    politică tensionată, dar a subliniat că guvernul său vrea să demonstreze că
    este unul proeuropean. Oficialul a mai spus că sprijinul României pentru
    Chişinău este extrem de valoros şi a mulţumit autorităţilor române pentru
    ajutor. Bucureştiul a anunţat că va acorda sprijin financiar Chişinăului după
    ce vor fi adoptate măsuri care să arate voinţa de reformă. Ajutorul rambursabil
    de 150 de milioane de euro va fi acordat în trei tranşe, prima fiind de 60 de
    milioane.

  • România şi spaţiul Schengen

    România şi spaţiul Schengen

    Programată în urmă cu câţiva ani şi amânată în repetate rânduri din cauza opoziţiei unor state membre UE, intrarea României în spaţiul Schengen continuă să fie o prioritate pentru autorităţile de la Bucureşti. Printre motivele invocate de ţari precum Olanda, Franţa, Germania sau Finlanda în ceea ce priveşte refuzul aderării, s-au numărat progresele lente în sfera justiţiei şi corupţia. Recent, ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, a anunţat că în cursul acestui an, vor apărea argumente importante care să justifice realizarea obiectivului de aderare a României la Schengen. El a precizat că viitorul raport MCV al Comisiei va veni în sprijinul celor care susţin că intrarea României în Spaţiul de liberă circulaţie ar fi un câştig pentru întreaga UE.



    Prezent la Bucureşti la conferinţa de lansare a preşedinţiei olandeze a Uniunii, el a explicat că tocmai securizarea graniţelor externe face necesară includerea României în spaţiul Schengen. Lazăr Comănescu: “Mă aştept ca următorul raport MCV să aducă argumente suplimentare României, dar şi altora care spun că admiterea ţării noastre în spaţiul Schengen ar fi un beneficiu pentru UE ca întreg. Şi dacă leg această problemă de chestiunea migraţiei, în condiţiile în care există o conştientizare crescută că e nevoie de întărirea graniţelor europene, asta mă face să cred că lumea va realiza că includerea României în spaţiul Schengen va fi un avantaj pentru uniune.“



    La rândul său, ambasadorul Olandei la Bucureşti, Stella Ronner, a explicat că zona Schengen este acum sub o presiune foarte mare şi trebuie insistat mai ales pe provocările care pun în pericol acest spaţiu. Întrebată dacă şi Olanda va sprijini aderarea României la Schengen, aşa cum au făcut — cel puţin declarativ – celelalte preşedinţii înaintea sa, Stella Ronner a evitat un răspuns tranşant şi a spus că nu vrea să se pronunţe în avans. Stella Ronner: “Spaţiul Schengen este sub o presiune uriaşă. Asta înseamnă că trebuie să ne concentrăm mai mult pe felul în care administrăm graniţele externe. Pe acest lucru sunt concentrate acum toate discuţiile. De aceea, spun că problemele de acum de pe masa UE şi a Schengen sunt atât de mari încât doar asupra lor trebuie să ne fixăm eforturile.”



    În faţa temerilor că intrarea în spaţiul Schengen ar aduce mai mulţi migranţi în România, Lazăr Comănescu a explicat că un asemenea scenariu poate fi evitat dacă se pun în aplicare măsurile de securizare a graniţelor şi de colaborare cu ţările de origine şi de tranzit pentru migranţi. În acest context extrem de dificil atat la nivel european, Olanda a preluat, la inceputul anului, pentru a 12-a oară, preşedinţia semestrială a UE. Combaterea terorismului, fluxul migrator, situaţia din Siria se prefigurează printre cele mai importante provocari, iar rolul-cheie al preşedinţiei olandeze va fi acela de moderator între cele 28 de state membre ale UE.

  • Instituţiile europene şi lupta anticorupţie

    Instituţiile europene şi lupta anticorupţie

    Comisia pentru Control Bugetar din Parlamentul European a audiat, marţi, o serie de oficiali români şi bulgari în legatură cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie aplicat României şi Bulgariei după aderarea lor la UE, în 2007. Atunci, cele doua ţări aveau de atins obiective legate de reforma sistemului judiciar, reducerea corupţiei în instituţiile statului şi limitarea fenomenului crimei organizate.



    Rapoartele anuale cu privire la mersul reformelor, deşi, unele, încurajatoare, nu au fost, totuşi, de natură să ducă la eliminarea acestui mecanism. Dezbaterea din Parlamentul European a intervenit pe fondul insistenţei României care consideră că, acum, ar trebui să i se recunoască succesele în combaterea corupţiei şi să primească un calendar clar privind admiterea în spaţiul de liberă circulaţie europeană Schengen.



    Printre invitaţii la dezbateri s-au aflat ministrul român al Justiţiei, Robert Cazanaciuc, precum şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, considerată un adevarat erou justitiar, după ce, anul trecut, instituţia sa a emis 12 cereri de încuviinţare a urmăririi penale faţă de miniştri şi foşti miniştri, din care una, trimisă Parlamentului European, in cazul lui Dan Nica. Datele prezentate de oficialii români au impresionat membrii comisiei parlamentare europene care susţin că România a înregistrat progrese în cadrul MCV.



    Eurodeputata Monica Macovei, din grupul popularilor europeni, care a deschis dezbaterea, a afirmat chiar că instituţiile judiciare din România sunt, astăzi, un exemplu pentru multe ţări.



    Şi secretarul general al Consiliului Europei, Catherine Day, a lăudat progresele Romaniei susţinând, însă, că este necesară continuarea eforturilor, în special în contracararea corupţiei la nivelul eşaloanelor inferioare.



    Nu toţi reprezentanţii României la dezbateri au emis păreri favorabile în ceea ce priveşte monitorizarea României în domeniul justiţiei. Europarlamentari ai PSD, la guvernare şi PNL, în opoziţie, au acuzat faptul că aderarea României la spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor şi mărfurilor continuă să fie legată, pe nedrept, de MCV, mecanism care, în opinia lor, ar trebui aplicat tuturor statelor membre UE sau niciunuia.



    Pe de altă parte, într-un raport de evaluare al Grupului Statelor împotriva Corupţiei al Consiliului Europei, prezentat tot marţi, se arată că România a implementat, în mod satisfăcător, doar şapte din cele 20 de recomandări conţinute în raportul anterior al grupului, din 2010.

  • Raportul MCV pentru România

    Raportul MCV pentru România

    Preponderent pozitiv, dar … e loc de mai bine! Raportul Comisiei Europene privind progresele României în materie de combatere a corupţiei şi reformare a justiţiei consemnează eforturile şi rezultatele în principal bune ale autorităţilor de la Bucureşti, până nu demult criticate, în cel mai bun caz, pentru inerţie.



    De altfel, ministrul de resort, Robert Canzanciuc, spune că acest raport, pe 2014, este cel mai bun din ultimii cei aproape opt ani de când România, devenită membră a Uniunii Europene, este monitorizată prin intermediul aşa-numitului Mecanism de Cooperare şi Verificare. Direcţia Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii sunt premiantele anului trecut. Au fost luate în considerare marile dosare de corupţie instrumentate, care s-au soldat cu arestarea unor nume sonore din administraţie şi politică, dar a contat şi modul în care aceste instituţii au rezistat presiunilor politice.


    Ministrul Cazanciuc: Rezultatele impresionante ale instituţiilor din sistemul judiciar în lupta anticorupţie, Înalta Curte, ANI, DNA, Ministerul Public, în ansamblul său, sunt marcate ca atare. Este remarcat, de asemenea, CSM-ul, care a apărat independenţa sistemului judiciar, prin reacţii la toate atacurile exercitate asupra judecătorilor, procurorilor şi asupra, în general, a instituţiilor.”



    Foarte criticat în raportul Comisiei Europene rămâne, în schimb, Parlamentul, arătat cu degetul pentru blocarea unor anchete penale împotriva unor aleşi, promovarea de legi care aduc atingere luptei anticorupţie şi tergiversarea adoptării unor acte normative care să ajute justiţia.



    Într-o reacţie imediată, preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea, s-a declarat de acord cu o procedură simplificată de ridicare a imunităţii parlamentare. Cu o condiţie, însă: Trebuie să eliminăm necesitatea de a mai discuta sau nu în Parlamentul României ridicarea imunităţii. Eu personal sunt de acord, dar nu putem să facem acest lucru fără o revizuire a Constituţiei.”



    În consecinţă, mai este, încă, de lucru pentru a asigura evoluţia ireversibilă a reformelor în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei, în primul rând spre beneficiul societăţii româneşti şi a cetăţenilor săi — după cum spunea preşedintele ţării, Klaus Iohannis.



    De altfel, miercuri, în chiar ziua publicării raportului, acesta a chemat la consultări reprezentanţii partidelor parlamentare. Cu toţii şi-au exprimat disponibilitatea de a susţine simplificarea procedurilor în cazul cererilor de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării parlamentarilor. Următorul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare va fi prezentat peste aproximativ un an. România are, deci, răgazul necesar să dea curs recomandărilor Comisiei Europene.