Tag: raportul Draghi

  • Buget mai mare pentru securitate si apărare în UE

    Buget mai mare pentru securitate si apărare în UE

    Curtea de Conturi Europeană recomandă, într-un aviz publicat în luna octombrie, o concepție mai robustă pentru Programul privind industria europeană de apărare și un echilibru mai bun între obiectivele politicii, bugetul propus și orizontul de timp avut în vedere.

    Suma de 1,5 miliarde de euro sugerată pentru cheltuieli și perioada de punere în aplicare de 2 ani riscă să nu se ridice la înălțimea obiectivelor ambițioase de a întări gradul de pregătire a industriei de apărare a UE și de a contribui la baza industrială de apărare a Ucrainei, avertizează auditorii.

    Confruntată cu revenirea războiului de mare intensitate pe continentul european, UE a plasat apărarea în topul priorităților de pe agenda sa.

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Siegfried Mureșan , a militat pentru un buget mai mare pentru securitate și apărare în UE.

     “Pentru a le oferi siguranță cetățenilor,va trebui să avem o economie mai puternică, care să contribuie mai mult la bugetele publice, pentru că trebuie să le spunem oamenilor sincer, că securitatea și apărarea Europei vor costa mai mult în următorii ani.

    În domeniul apărării, trebuie să investim mai mult la nivel European în cercetare. Trebuie să ne integrăm capacitățile de apărare, este clar că bugetul Uniunii Europene în următorii ani va trebui să aloce mai multe resurse în domeniul securității și apărării.

    Dacă dorim mai multă securitate pentru cetățenii Europei, trebuie de asemenea, să dotăm Uniunea Europeană cu un buget ambițios în domeniul securității și apărării.

    Când vine vorba de competitivitate, trebuie să întărim sectorul privat. Trebuie să ne asigurăm că sectorul privat, are încredere în economia noastră și că poate investi.

    Cred că în raportul Draghi sunt elemente bune cu care colegii pro europeni pot fi de accord în ceea ce privește investițiile în tehnologiile inovatoare, în domeniul cercetării, al inovației și să le crească.

    Așadar ceea ce spun este ne să unim în special economi , cercetarea, securitatea, apărarea și asupra a ceea ce forțele europene pot conveni și livra. “

  • O piață unică a energiei în UE

    O piață unică a energiei în UE

    Uniunea Europeană doreşte o piaţă unică a energiei. Şefii de stat şi de guvern au cerut Comisiei Europene să elaboreze acest plan de acţiuni pentru a reduce dependenţa energetică de combustibilii clasici – gazele naturale – şi pentru a crea piaţa unică energetică europeană.

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapinia a cerut Comisiei Europene să stabilească o piață a energiei în care cetățenii să nu fie afectați de prețurile mari și să nu existe diferențe de prețuri în cadrul Pieții Interne.

     “Vorbim despre un subiect care este extrem de important, pentru că de energie și depinde competitivitatea, depinde posibilitatea de reindustrializare și până la urmă depinde viața oamenilor. De aceea, îmi permit să spun ceva din raportul Draghi. Domnul Draghi ne spune aici că valorile fundamentale a Europei sunt prosperitate, echitate, libertate și pace. Dacă le luăm la rând, nu prea le avem, pentru că dacă costul energiei, de două-trei ori mai mare în Europa față de Statele Unite, în țara mea, în est, față de vest, nu prea mai avem posibilitate de prosperitate pentru foarte mulți cetățeni, n-avem nici echitate, n-avem nici libertate, pentru că oamenii săraci, din punctul meu de vedere, nu pot fi liberi și iată că n-avem nici pace.

    Ce cred eu, ca inginer și fost industriaș? Ritmul în care noi trecem de la energia convențională la cea verde trebuie să fie gestionat în așa fel încât să putem să investim, cum spunea domnul Mario Draghi, să putem să schimbăm tehnologiile.

    Nu dărmăm casa până nu construim alta. Apoi, aș pune o întrebare concretă am ajuns la 50% din surse fără emisie de carbon. Dar atunci de ce energia este mai scumpă și trebuie să nu mai avem două Europe, cum își dorea domnul Macron. Trebuie să avem o piață unică a energiei.”

     

  • Obiectivul climatic pentru  2040

    Obiectivul climatic pentru  2040

    Comisia Europeană trasează calea către atingerea obiectivului de a face din Uniunea Europeană un spațiu neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Ea recomandă, astfel, reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 90 % până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990, ceea ce este în conformitate cu avizele științifice recente și cu angajamentele asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris.

    Reunit în Plenară, Comitetul Economic şi Social European, a discutat despre necesitatea sporiri măsurilor deja prevăzute în legislaţia europeană, acesta fiind un moment definitor pentru viitorul nostru comun.

    Kurt Vandenberghe, director general al Direcției Generale pentru Acțiune Climatică a Comisiei Europene (DG CLIMA), reprezentant al Comitetului Consultativ Științific European pentru Schimbările Climatice a subliniat:

    Tot ceea ce facem în politica climatică se bazează pe știință, dar și  pe inovație. Obiectivul este solicitant și poate fi atins numai dacă sunt puse în aplicare politici favorabile pentru a asigura competitivitatea industriilor europene și o tranziție justă și prin utilizarea eficientă a tuturor tehnologiilor cu emisii reduse și zero de carbon.

    Este exact ceea spune şi Comisia Europeană și în asentimentul  raportului d-lui Draghi, care a fost publicat foarte recent, despre care unele mass-media susțin că este biblia pentru următoarea comisie. Dl Draghi a declarat clar că decarbonizarea poate fi și va fi sursa creșterii economice în viitor. Și, de asemenea, când spune că acțiunea climatică și decarbonizarea sunt existențiale pentru Europa este nu doar din motive ecologice, ci chiar mai ales pentru securitate şi nu doar pentru că nu ne permitem să rămânem dependenți de importurile de combustibili fosili din alte țări.”

    Tot el a precizat că o îngrijorare mare o reprezintă funcţionarea ramurilor industriale mari consumatoare de energie, insistând asupra faptului că trebuie ca statele membre UE să respecte ce îşi propun şi să implementeze cât mai rapid tot ce au convenit, legislaţia fiind deja cea potrivită. Obiectivul reducerii până în 2040 a emisiilor de carbon cu 90% este completat cu alocarea sectorului energetic a unui buget de 1,5 % din PIB.