Motivarea CCR în ceea ce priveşte
revocarea procurorului-şef al DNA
Judecătorii Curţii
Constituţionale au
publicat, joi, motivarea deciziei prin
care au stabilit că şeful statului, Klaus Iohannis, trebuie să emită decretul
de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. În
document se constatată existenţa unui conflict juridic de natură
constituţională generat de refuzul preşedintelui de a da curs propunerii de
revocare formulată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Potrivit Curţii,
Constituţia stabileşte o putere de decizie a ministrului Justiţiei asupra
activităţii desfăşurate de procurori, indicând faptul că în această procedură
ministrul are un rol central, care se reflectă şi asupra carierei procurorilor.
De asemenea, spune CCR, preşedintele nu are competenţa constituţională de a
opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie
iniţiată de ministrul Justiţiei. Decizia prin care CCR îi cere imperativ şefului
statului să o revoce pe Kovesi a stârnit critici aprinse din partea Opoziţiei şi
a societăţii civile şi a alimentat speculaţiile că, în actuala componenţă,
Curtea ar fi influenţată politic în verdictele sale.
Condamnări definitive
în aşa-numitul dosar Gala Bute
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Bucureşti s-a pronunţat
definitiv, marţi, în aşa-numitul dosar Gala Bute, în care fostul ministru al
Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, a fost condamnată la şase ani de închisoare
cu executare pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Ea trebuie, de asemenea,
să plătească circa trei milioane de euro despăgubiri. În acelaşi dosar, fostul
preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, a fost condamnat la cinci
ani închisoare cu executare, iar fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost
achitat. Potrivit DNA,
Udrea a coordonat un sistem prin care persoane apropiate ei au primit bani de
la reprezentanţii unor societăţi comerciale, pentru a le garanta plata la timp
a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea. Ea se află în Costa Rica, unde a solicitat azil politic.
Raportul OLAF
În 2017, România a avut cele mai multe
anchete dintre ţările UE privind utilizarea fondurilor comunitare – 11 – din
care opt s-au încheiat cu recomandări, relevă raportul OLAF (Oficiul European
Antifraudă). Ilustrative sunt două anchete privind proiecte finanţate de Fondul
european pentru dezvoltare regională. Reprezentanţii unei municipalităţi, care
era beneficiarul, s-au înţeles cu cei ai companiei ce elaborase proiectul
tehnic al unui drum, pentru a stabili criterii restrictive în documentaţia pentru
licitaţie. Ei au avantajat, astfel, un anumit operator economic, care a
câştigat contractul după ce restul participanţilor la licitaţie au fost
respinşi încă din faza iniţială de evaluare. Părţile implicate au falsificat un
mare număr de documente, inclusiv proiectul tehnic al drumului – constată OLAF,
care a calculat că prejudiciul financiar adus bugetului UE se ridică la circa
21 milioane de euro.
Preşedintele Iohannis a făcut o vizită în
Polonia, iar premierul Dăncilă a avut discuţii oficiale la Lisabona
Preşedintele
României s-a întâlnit, la Varşovia, cu omologul polonez, Andrzej Duda, prilej
cu care au fost evidenţiate excelentele relaţii bilaterale, în special în
domeniile economic şi militar. De asemenea, Iohannis si Duda au participat la
inuagurarea expoziţiei Un centenar al Alianţei. Diplomaţia
româno-poloneză 1918-1939. Expoziţie a fost realizată de Institutul
Cultural Român din Varşovia, în colaborare cu Ambasada României şi cu sprijinul
Ministerelor de Externe din cele două ţări, în contextul aniversării
Centenarului României moderne şi a Centenarului independenţei Poloniei. Tot în
această săptămână, premierul României, Viorica Dăncilă, a făcut o vizită în
Portugalia, unde în cadrul convorbirilor cu preşedintele Marcelo Rebelo de
Sousa şi cu omologul său, Antonio Costa, a propus elaborarea unei foi de
parcurs, ca instrument de lucru operativ şi mijloc de stimulare a proiectelor
comune. Discuţiile au vizat
intensificarea relaţiilor economice şi a cooperarii în domeniul militar,
dar şi în cel al securității cibernetice.
La Bucureşti, întâlnire între miniştrii de externe
ai României şi Muntenegrului
România
consideră Muntenegru un prieten, un partener apropiat şi un aliat important în
regiune, a declarat ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, în cadrul unei
conferinţe de presă comune cu omologul său muntenegrean, Srdan Darmanovic, care
a făcut, marţi, o vizită la Bucureşti. Şeful diplomaţiei române a amintit că
pentru România şi regiune, aderarea acestei ţări la NATO, care a fost susţinută
constant de Bucureşti, contribuie într-o mare măsură la securitatea şi la
stabilitatea zonei.Şeful diplomaţiei muntenegrene a fost primit de premierul Viorica
Dăncilă, care a subliniat că politica de extindere va figura pe agenda
preşedinţiei române a Consiliului UE şi a evidenţiat că, pe perioada deţinerii
acestui mandat, România va fi un partener activ şi constructiv în sprijinul
statelor din Balcanii de Vest.
Fondul Suveran de Investiţii
Camera
Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional,
proiectul de lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi
Investiţii. Fondul este un mecanism de finanțare care
identifică și materializează oportunități
investiționale cu impact în dezvoltarea economică durabilă și crearea de
noi locuri de muncă pe termen lung. Proiectul a fost adoptat după
ce, în Comisia pentru politică economică, au fost aduse mai multe amendamente
care prevăd inclusiv majorarea aportului în numerar la 9 miliarde de lei (circa
2 miliarde de euro) şi suplimentarea listei de operatori economici.Opoziţia a anunţat că va
contesta la Curtea Constitutionalaproiectul
de lege şi a acuzat puterea de subminare a economiei naţionale.