Radio România Internațional

Tag: rată

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    UCRAINA Secretarlu general al ONU, Antonio Guterres, căftă luni izini ti inspectorlli internaționali s’intră la centrala nucleară ditu Zaporizhzhia, după ţi Ucraina și Rusia arcară căbatea unualantu mutrinda atea ditu soni bombardari a naima marillei instalații nucleară ditu Europa ţi easti tru ună zonă acătată di askerili aruseşti tru sudul ali Ucraină. Instalația fu bombardată di dauă ori tru dzălili ditu soni, ama nu ditectată niţi ună curari radioactivă. Autoritățli ucrainene nu exclud piriclliulu a unlui fănico nuclear tru regiune și feaţiră un apel tră andridzearea a unei zone dimilitarizate anvărliga ali centrală. Tru arada a llei, Rusia ari nădie că născănti ditu văsiliili occidintale cu ună mare influență ti Ucraina va s’ufilisească aestă influență tra s’nu s’facă ma largu bombardarea a aliştei instalații nucleară di cătră armata ucraineană, diclară Dmitri Peskov, purtătorlu di zboru a Kremlinului.



    COVID 19. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, diclară luni că numirul total di infecții săptămânale cu Covid-19 fu ñicuratu tru kirolu ditu soni cu ţinţi ñilli tru România. Uidisitu cu oficialu, aestă scădiari easti probabil s’hibă idyea după ună săptămână ică dauă. Autoritățli ditu România dimăndară luni aproximativ 4.700 di năi infecții, majoritatea tru capitala București, tru Hunedoara, tru vest, Cluj tru nord-vest și Brașov tru ţentrul ali Românie. Aproapea 430 di persoane sunt yitripsiti tru spitale, ditu care 274 tru TI. Tru 24 săhăţ ditu soni fură raportate și 14 dicese asociate.



    AGRICULTURA Uidisitu cu ministurlu ali Agricultură, Petre Daea, până tru 2027 România lipseaşti s’aibă aproximativ 2,6 milioane di ictări di teren irigabil tră cari va s’hibă ahărdziţ 1,5 miliardi di euro di la bugetlu național. Ministurlu angrăpsi pi un singiru di socializare că implementarea a programlui guvernamental di modirnizare a sistemlui di irigații lipseaşti s’hibă faptă cathi dzuuă, fără dănăseari. Uidisitu cu datili oficiale fapti public, aproapea 243.000 di ictări ditu 30 di giudiţe ditu România avură znie di itia a xerillei tru aestu an.






    RATĂ Rata di politică monetară fu majorată di luni cu 0,75%, până la 5,5% tru an. Easte a șasea creaștire a ratei clleaie tru aestu an, instrument pritu care Banca Centrală Română cilăstăseaşti s’ţănă la distanță inflația. Ninti di apofasea dimăndată vineri di Banca Centrală, indicele ROBOR la ​​3 mesi alină di la 8,11% la 8,12% pe an, agiungânda luni la 8,14% pi an. Experții financiari s’așteaptă ca aestu indice s’crească cabaia, atea ţi va s’crească ratele variabile a dobândzălor la împrumuturi. Ratele a dobândzălor la creditele ipotecare criscură cu piste 50% di la ahurhita a anului și aproapea s’dublară andicra di aoa şi șase ani. Inflația tru alunaru nÂstricu 15% și s’asteaptă s’armănă pi aestu livelu tru al treilea trimestru. Banca Centrală va s’prezenta marță un nou raport trimestrial mutrinda inflația.


    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID. Autoritățli COVID di București prilundziră adză catandisea di alertă tru aestă văsilie cu nica 30 di dzăli. Purtarea a prusupidiloru nuntru şi nafoară sunt nica tu practico, iara tru localitățli tru cari rata di infectari easti sumu 3 la ñille, cinematografili, teatrili și restaurantili lucreadză la 50% ditu capacitatea a lor. Tru regiunile cari năstrecu aestă rată, lă si da izini s’lucreadză la 30% ditu capacitate. Aproapea 17 di ñilli di noi cazuri di Covid fură raportate luni tru România, cum și 81 di decese asociate. Rata di infectari a Bucureștiului easti tru creaștire, iara căsăbălu raportă luni ună rată di infectari di 32,75 la ñillie. Cu maş 8 milioane di vaccinaț complet până tora, văsilia ari a daua nai ma scădzută rată di vaccinari ditu UE, după Vărgăria.



    SECURITATE. Uidisitu cu ministrul di externe ali Românie, Bogdan Aurescu, nu ari niţi unu piriclliu ca România s’hibă acăţată tru un conflict militar cu Fedeiarația Rusă. Nu easti ananghi ca cetățeañilli români s’hibă lăhtărsiţ că văsilia va s’hibă traptă tu unu polimu tru aprukeata”, spusi Aurescu tră un post privat di televiziune ditu România. Tru aestu momentu ari ună aumbrelă di securitate cabaia vărtoasă, cari da tuti garanțiile posibile tră stabilitatea și securitatea a Româniillei și a cetățeanilor a llei, dimecu apartenența a llei la NATO, la cari s’adavgă parteneriatul strategic cu SUA”, nica spusi Aurescu. Tru cazul a unei agresiuni militară contra ali Ucraină, NATO va s’apăndăsească pritu ună prezență anvărtuşită pi flancul său estic, kiro tu cari Uniunea Europeană easti di așteptari s’bagă unu şingiru di sancțiuni economice și individuale ali Rusie, ditu cari născănti mutrescu personalităț politiţi di cumănduseari tu aestă văsilie. Uidisitu cu generalu di brigadă Constantin Spinu, șeful Direcției Informari și Relații Publice cu Ministerul Apărărillei ali Românie, criza ditu Ucraina nu easti ună situație di securitate cari s’implică directu România ică iţi altu membru NATO. Românii și alanti națiuni ditu spațiul euro-atlantic nu lipseaşti s’aibă asparizmă di ună fuvirseari directă.



    MOȚIUNEA Camera a Deputațlor di București ari tu muabeti ună moțiune simplă pi cari opoziția USR u dipusi contra a ministrului Energiillei, Virgil Popescu. Uidisitu cu aţelli 51 di parlamentari semnatari a documentului, cu numa, Niaxizearea şi arăderli astingu lumina tru România”, ministrul Popescu bagă tu piriclliu securitatea energetică a Româniillei și lipseaşti s’demisioneadză. Turlia tu cari fu kivernisită până tora chestiunea ti criştearea a facturilor la energie fu zuyrăpsită ca un fănico di cătră semnatari, cari năpoi adusiră aminti că românilli ahurhiră s’păltească păhadz babageañi la energie și em cetățenilli, emu economia străxescu multu zorlea apofasea realizat di autorităţ. Moțiunea va s’hibă votată ñiercuri, kiro tu cari comisiile di specialitate ditu Senat lipseaşti s’acaţă tu debatu tru aestă stămână ună ordonanță emisă di guvernu mutrinda plafonarea și sumvenționarea a păhadzloru la energie electrică și gaze. Cu tuti aestea, prinţipalili partidi di guvernământu, PNL și PSD nu s-akicăsiră nica ti perioada tru cari lipseaşti s’hibă băgată tu lucru noua schemă di plafonari și sumvenționari. Social-democrațlli vor ca schema s’hibă băgată tu lucru retroactiv ahurhinda cu yinaru, kiro tu cari libearalii spun că aeastă minari poati s’aducă probleme di constituționalitate.



    OLIMPITLLI. Natalia Ushkina, reprezentanta a Româniillei la concursul di biatlon bitisi competitia pi loclu 57 la proba individuala di 15 di kilomeatri la Jocurile Olimpiti di iarna di Beijing. Tru concursul di slalom uriaș, tut ditu România, Maria Ioana Constantin, amintă locul 45 și ună altă sportivă ditu delegația a noastră, Raluca Stramaturaru llia parti adză la cursa di ludzi. Aduţemu aminti că la actuala ediție a Jocurilor Olimpiţi di iarnă, România easti reprezentată di ună delegație di 21 di sportivi.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Cama di 4.100 di cazuri năi di COVID-19 și 16 di decesi asociati fură raportati luni dit aproapea aţeali 30.700 di testi. Nai pțăn 400 di pacienți suntu la tearapie intensivă. Tru 11 di căsăbadz rata di infectare cu COVID-19 easti cama di 3 la nille, tu capitala București și giudeţlu Ilfov dit sud tora pe lista galbenă, pi ningă Cluj (nord-vest), cu rate di cama di 2 la nille. Tu aistu kiro, rata di vaccinare armâne scădzută. Maş 2.700 di persoane feaţiră prima doză tru 24 săhăţ ditu soni, di aproapea 3 ori sum media a dzăliloru ditu soni. Până tora, aproapea 42% dit populație ari faptă nai ma pţănu ună doză di vaccin. Arăspândirea a variantăllei Omicron declanșă unu şingiru di misuri di protecție 160 di centre di evaluare tru ambulatoriu va s’hibă opearaționale ahurhinda cu aestă stămână, tra s’ñicureadză zorea ţi easti băgată pi spitali.



    TOC. Consiliul a Băncăllei Naţionali a Româniillei poate s’apufusească adză criştearea ma largu a ratăllei mutrinda toclu di politică, aflatu tru aestu kiro la 1,75% tru an. Criștearea easti aștiptată, avânda tru videală creastirea a ratei inflația tru România și tru xinătati. Rata a toclui di politică monetară fu majorată atea ditu soni oară tru brumaru, ama maş cu 0,25%, aţea ţi easti ma pțănu andicra di s’aștipta analiștilli.



    DIPLOMAȚIA. Ministrul di externe ali Românie, Bogdan Aurescu, avu muabeţ adză București cu omologlu a lui pakistanez Makhdoom Shah Mahmood Hussain Qureshi. Vizita s’ţăni tru contextul a evoluțiilor pozitive ditu soni tru ligăturli bilaterale, inclusiv agiutorlu datu di Islamabad tra gaereţli fapti di autoritățlor române tra s’lli scoată cetățeanilli români și aliaț, cum și a 156 di cetățeni afgani vulnearabili dit Afganistan tru agstu și yismăciuni 2021. Aţelli 2 oficiali va să zburască ti hălăţli di anvărtuşeari a ligăturloru bilatearale, ti făţeari ma sănătosu dialoglu politic și cooperarea economică. Un acordu di coopearari anamisa Camera di Comerțu și Industrie a Româniillei și Asociația Camerelor di Comerțu și Industrie dit Pakistan, cum și un acordu-cadru mutrinda alăxerli di studență ntră Universitatea Politehnică di București și Universitatea dit Islamabad suntu ndauă dit documentili simnate tru cadurlu aluştui evenimentu a vizităllei.



    MUABET. Adză s’tănu muabeţ Geneva, Elveția, di oficialli americani și ruși tu ligătură cu catandisea dit Ucraina. Părțăli spusiră că au rezerve tu ţi mutreaşti agiundzearea la un compromis potențial. Rusia declară viniri că nu va s’tragă mănă la zorea băgată și feaţi timbihi că muabeţli pot s’hibă curmati, kiro tu cari Washingtonlu spusi că nădiili di sucţesu suntu multu scădzute. Muabeţli s’ţănu tu hăvaia-a găilipserloru tu ligătură cu anvărtuşearea militară ali Rusie aproapea di sinurlu cu Ucraina și asparizma că Moscova poati s’atacă diznău văsilia, după ţi aputrusi şi aliki Crimeea tru 2014. Ucraina caftă aderarea la NATO, ama Moscova caftă garanții că NATO nu nu va s’ducă ma largu cu tindearea cătă apirită. Dupu andamasea di Geneva va s’aibă muabeţ stămâna aeasta anamisa di oficialii ruși și NATO di Bruxelles, kiro tu cari ună andamasi ali OSCE cari va s’tănă Viena easti programată, tutu aşi, s’aibă tu amprotusa catandisea ditu Ucraina.


    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Jurnal românesc – 03.08.2016

    Jurnal românesc – 03.08.2016

    Comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu, şi-a exprimat îngrijorarea privind startul lent al României în implementarea proiectelor europene. Potrivit oficialului european, până în prezent, România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din exerciţiul bugetar 2014-2020. România primeşte a treia alocare ca mărime, după Polonia şi Italia, pentru dezvoltare urbană durabilă. Guvernul de la Bucureşti a hotărât ca 20% din totalul fondurilor europene alocate în actuala perioada de programare să fie administrate direct de către aleşii locali. Pe de altă parte, la Bucureşti, Ministerul Fondurilor Europene a pus în dezbatere publică un nou ghid de accesare a fondurilor europene, prin intermediul unei competiţii de proiecte care vor fi finanţate cu 5 milioane de euro. Pot beneficia comunităţile aflate în zone urbane marginalizate, cu o populaţie de peste 20.000 de locuitori.



    România este atractivă pentru investitorii germani – este concluzia unui chestionar realizat de Camerele de Comerţ Bilaterale Germane din Europa Centrală şi de Est, potrivit unui comunicat al ambasadei acestei ţări la Bucureşti. Conform chestionarului, România a înregistrat în ultimii doi ani progrese considerabile în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, iar acest lucru este apreciat de firmele germane. Investitorii sunt, însă, în continuare nemulţumiţi de sistemul juridic din România, de fiscalitate, dar şi de administraţia publică. Nu în ultimul rând, infrastructura românească este considerată o piedică în calea afacerilor cu capital german. În ceea ce priveşte forţa de muncă, multe companii se plâng de lipsa personalului calificat. Chestionarul a fost realizat în perioada 1 februarie – 1 martie, iar la el au participat 105 companii germane active în România.



    Pe 9 august, sicriul cu trupul neînsufleţit al Reginei Ana (92 ani), soţia ultimului suveran al României, Mihai I, va ajunge în România şi va fi transportat întâi la Castelul Peleş din Sinaia, apoi la Bucureşti, în Sala Tronului din Palatul Regal. Au fost deschise trei cărţi de condoleanţe — una la Castelul Peleş din Sinaia şi două la Bucureşti. Ele vor fi la dispoziţia publicului timp de 40 de zile. Familia Regală a anunţat doliu mare pentru primele şapte zile de la înmormântare şi doliu timp de 40 de zile. Regina Ana a murit, luni, într-un spital din Elveţia, iar înmormântarea va avea loc pe 13 august la Mănăstirea Curtea de Argeş, acolo unde se odihnesc şi primii doi regi ai României: Carol I şi Ferdinand. În 2003, aici au fost aduse şi rămăşiţele pământeşti ale regelui Carol al II-lea (tatăl lui Mihai I). Preşedintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloş, Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, lideri ai clasei politice sau ai vieţii publice au transmis mesaje de condoleanţe.



    Băncile din România sunt printre cele mai profitabile din Europa. Potrivit datelor Autoritorităţii Bancare Europene, băncile din România au avut, în primul trimestru al anului, o rentabilitate de 13,5%, faţă de media europeană de aproape 6%. Economiştii spun că acest lucru se întâmplă pentru că valoarea garanţiilor la băncile româneşti şi dobânda percepută de acestea sunt cu 50% mai mari decât în restul Europei. Cifrele arată că băncile vor avea de câştigat şi de acum înainte, de pe urma exploziei creditelor de consum şi pentru locuinţe. Mai profitabile decât cele din România sunt băncile din Bulgaria, Estonia şi Malta. La polul opus sunt instituţiile creditoare din Grecia şi Germania. Băncile din România au avut, în primele trei luni, profituri de peste 1 miliard de lei (circa 222 milioane de euro).

  • Jurnal românesc – 5.01.2015

    Jurnal românesc – 5.01.2015

    România se situează pe ultimele poziţii într-un clasament al ţărilor unde locuitorii se simt foarte fericiţi, relevă un studiu realizat în 65 de state ale lumii de Gallup International, la finalul anului trecut. Faţă de 2013, numărul celor foarte fericiţi a crescut cu 10 procente, la 70%, în timp ce numărul celor care nu se simt nici fericiţi, nici nefericiţi a rămas relativ constant: 23%. Locuitorii ţărilor sărace sunt cu mult mai fericiţi decât aceia din statele dezvoltate, relevă studiul. Astfel, africanii ar fi cei mai fericiţi, cu 83 de procente, urmaţi de asiatici, cu 77 la sută.



    Rata de absorbţie curentă a fondurilor europene a ajuns la aproximativ 52%, la data de 30 decembrie, conform datelor Ministerului Fondurilor Europene din România. Rata curentă este de 6 ori mai mare decât la începutul lunii mai 2012. Suma totală încasată de România din fondurile alocate de Uniunea Europeană a ajuns la 10,73 miliarde de euro.



    Autoturismele, obiectele pentru renovarea sau amenajarea casei, electrocasnicele şi locuinţele se numără printre cele mai frecvente achiziţii făcute de români în 2014 – se arată într-un studiu IRES. Totuşi, doar 29% dintre persoanele chestionate au făcut astfel de achiziţii. Potrivit cercetării, mai puţin de un sfert dintre locuitorii ţării au reuşit să economisească în cursul anului trecut. Peste 40% au datorii neplătite, iar mai mult de jumătate dintre români anticipează că vor fi nevoiţi să facă sacrificii financiare. Sondajul a fost realizat în perioada 19-20 decembrie 2014, pe un eşantion de 1.131 de persoane, iar eroarea maximă admisă este de plus/minus 2,9%.



    Teatrul de Comedie din Bucureşti aniversează 54 de ani de existenţă printr-o expoziţie şi un spectacol de gală, cu participarea unor personalităţi de care se leagă direct istoria teatrului, printre care Radu Beligan, Sanda Toma, David Esrig, Lucian Giurchescu, Marin Moraru. Spectacolul documentar-live regizat de Vlad Massaci a fost gândit să provoace confesiuni în direct. Comedia Remix” este un proiect de activare a arhivelor, ce va continua pe parcursul anului 2015 cu realizarea unui album al expoziţiei, un film documentar şi o serie de conferinţe pe teme inspirate din descoperirile făcute în urma cercetării. Teatrul de Comedie din Bucureşti a fost înfiinţat în 1961 de actorul Radu Beligan, iar din 2002 este condus de actorul George Mihăiţă.



    În 2015, ortodocşii români vor aniversa o serie de evenimente importante, între care 130 de ani de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi 90 de ani de la ridicarea acesteia la rang de Patriarhie. La iniţiativa Patriarhului Daniel, anul 2015 este declarat Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi şi Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii. Vor fi organizate dezbateri, colocvii, seminarii, simpozioane, conferinţe şi expoziţii de icoane, fresce sau mozaicuri. Patriarhia Română va organiza un congres internaţional, iar agenţiile sale de pelerinaj vor organiza pelerinaje în ţară şi străinătate la mănăstiri şi în locurile unde au vieţuit mari duhovnici ai Ortodoxiei.