Tag: rata de absorbtie

  • Absorbția  fondurilor europene rămâne redusă în România

    Absorbția fondurilor europene rămâne redusă în România

    România are o miză foarte mare în negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual datorită faptului că este un beneficiar net de fonduri europene, iar păstrarea politicii de coeziune și a politicii agricole comune vor reprezenta obiective primordiale pentru România. Cu toate acestea rata de absorbţie a fondurilor europene de către România este una joasa declara europarlamentarul Cristian Buşoi.

    Rata de absorbție a României este extrem de joasă. Și într-un context general al țărilor UE rata absorbției este destul de joasă pentru că precedentul cadru financiar s-a încheiat mai târziu, însă România are o rată foarte joasă și nu dă semne că ar putea să accelereze absorbția. Cadrul Financiar Multianual trecut s-a încheiat cu o rată rezonabilă, dar asta pentru că pe final foarte multe proiecte făcute pe bani naționali au fost decontați din fonduri europene pentru că se puteau încadra din punct de vedere al criteriilor. A fost o largă deschidere și înțelegere la nivelul oficialilor și oamenilor tehnici din Comisia Europeană pentru a mai putea crește gradul de absorbție. În realitate, marile proiecte pe care ni le-am dorit a le face pe bani europeni – infrastructură, autostrăzi, căi ferate – nu au fost îndeplinite și nici acum nu dăm semne. În ceea ce mă privește, urmăresc cu îngrijorare problema spitatelor regionale făcute pe bani europeni, cele trei. Și aici suntem extrem de întârziați. În opinia mea, sănătatea este una dintre primele două-trei teme majore ale României. Cred că ar fi fost extrem de important pentru încrederea României în rândul instituțiilor europene, inclusiv în contextul alegerilor europene din 2019, dacă aceste proiecte ar fi început și dacă oamenii ar fi vizualizat că în acest exercițiu financiar am fi avut primele trei spitale regionale construite după căderea comunismului.


  • Jurnal românesc – 7.04.2016

    Jurnal românesc – 7.04.2016

    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat o propunere
    legislativă pentru înfiinţarea centrelor comunitare româneşti în străinătate,
    iniţiativă ce aparţine parlamentarilor PNL. Potrivit unui comunicat al
    deputatului PNL, Aurelian Mihai, statul va trebui să ia măsuri astfel încât să
    asigure o bună coordonare a activităţilor românilor din afara graniţelor ţării
    la nivel de comunitate, dar şi coeziunea în cadrul acestora. Se prevede, în
    acest sens, înfiinţarea unor centre comunitare româneşti în fiecare stat în
    care sunt înregistraţi la misiunile diplomatice ale României cel puţin 5.000 de
    cetăţeni români. Pentru înfiinţarea acestora este necesar să fie adresate
    solicitări Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni
    din MAE, în baza semnăturilor a cel puţin o treime din cetăţenii români
    înregistraţi la misiunile diplomatice ale României din statul respectiv.
    Departamentul este responsabil pentru înfiinţarea centrelor comunitare
    româneşti şi pune la dispoziţia fiecărui centru un sediu în care să îşi
    desfăşoare activitatea. Centrele comunitare ar trebui să beneficieze de sprijin
    financiar, logistic şi material.


    Guvernul român a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care Departamentul de
    Investiţii Străine a fost mutat de la Guvern în subordonarea Ministerului
    Economiei şi a primit rolul de a promova relaţiile comerciale externe, a
    declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu. Potrivit oficialului,
    această ordonanţă stabileşte măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei
    publice centrale, respectiv transferarea şi clarificarea atribuţiilor pe care
    Departamentul de Investiţii Străine le avea până în prezent. Prin preluarea
    activităţilor legate de investiţii străine, noua direcţie aflată în subordinea
    ministerului are ca ţinte facilitarea schimburilor de expertiză sectorială,
    consolidarea impactului economic şi integrarea acţiunilor în planul de
    dezvoltare economică pe termen mediu şi lung a României.


    Rata de absorbţie efectivă a fondurilor europene în
    cazul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -
    2013 este de aproape 50% – cea mai mică rată dintre toate programele
    operaţionale, potrivit Coaliţiei ONG pentru Fonduri Structurale. Cifra este cu
    mult sub media de peste 58%. Potrivit expertului pe fonduri structurale,
    Roberto Pătrăşcoiu, în spatele acestei cifre se ascund o serie de deficienţe
    majore în modul în care POSDRU a fost operaţionalizat şi administrat -
    birocraţia excesivă, întârzieri nejustificate, atât în procesarea cererilor de
    rambursare, cât şi în procesarea cererilor de plată sau aprobării proiectelor,
    măsuri inadecvate de monitorizare şi control.


    Pentru prima dată de la prezidenţialele din 2014, PSD
    tinde să depăşească PNL în intenţia de vot pentru alegerile parlamentare,
    existând o evoluţie continuă în acest sens. Potrivit Barometrului INSCOP
    Research, 38% din repondenţii care îşi exprimă intenţia de vot ar alege PSD,
    iar 37% PNL. Singurele formaţiuni care ar mai depăşi pragul electoral sunt
    ALDE, PMP şi UDMR, fiecare cu aproximativ 5 procente. România este guvernată,
    în prezent, de un guvern tehnocrat. Amintim că, in iunie, vor avea loc alegeri
    locale, urmate, în toamnă, de cele parlamanetare.

  • România şi fondurile europene

    România şi fondurile europene

    După ce a fost
    primită în Uniunea Europeană în 2007, România a primit fonduri europene pentru
    dezvoltare, bani care ar fi trebuit, teoretic, să ajute la micşorarea ecartului
    economic care o desparţea de ţările din vest mult mai dezvoltate.

    În perioada
    2007-2014, România a avut la dispoziţie peste 19 miliarde de euro, însă din
    păcate a absorbit doar 14 miliarde. În plus, banii nu au fost investiţi în
    proiecte vitale precum infrastructura, educaţia sau în sistemul medical, aşa
    cum au promis toate guvernele care s-au succedat în tot acest timp. Legislaţia
    greoaie sau fraudarea acestor proiecte europene au situat tot timpul
    Bucureştiul la coada clasamentului în acest domeniu.

    De altfel, România ocupă,
    în prezent, ultimul loc în UE la absorbţia de fonduri europene, a afirmat
    recent ministrul de resort, Aura Răducu. În cadrul unei dezbateri în Parlament,
    ea a anunţat că una dintre plăţile pe Programul Operaţional Sectorial
    Dezvoltarea Resurselor Umane a fost întreruptă din cauza neregulilor
    înregistrate în perioada 2012-2014. Aura Răducu a arătat că rata de absorbţie a
    fondurilor europene era de sub 60% în momentul în care a preluat funcţia, în
    noiembrie 2015, în noul guvern tehnocrat condus de Dacian Cioloş. În viitor, se
    aşteaptă ca rata absorţiei să crească prin includerea în categoria proiectelor
    plătite din fonduri europene şi a celor finanţate de la bugetul de stat.

    Aura
    Răducu: Este o ocazie unică, în care putem ridica rata de absorbţie
    chiar până la sută la sută. Putem să facem acest lucru, însă avem următoarele
    probleme: majoritatea proiectelor finanţate de la bugetul de stat, din păcate,
    nu îndeplinesc condiţiile legale, conform legislaţiei naţionale, în principal
    privind respectarea achiziţiilor publice, avizul de mediu şi avizul de
    construcţie.

    În replică, fostul ministru al fondurilor europene, senatorul
    social democrat Eugen Teodorovici, atrăgea atenţia că ministerul de resort
    trebuie să se preocupe de plăţile urgente sau de lansarea proiectelor. El i-a
    cerut Aurei Răducu să ia în calcul demisia, dacă nu poate asigura managementul
    fondurilor europene. Eugen Teodorovici: Vorbiţi de procente. 59% aţi
    găsit când aţi ajuns la minister. 75% aveţi acum astăzi şi aţi spus că veţi
    primi de la Comisia Europeană peste 700
    de milioane de euro. Dacă facem o simplă transformare a acestora în procente, o
    să vedeţi că nu ajungeţi la ceea ce dumneavoastră spuneţi că aveţi în prezent
    ca procent de absorbţie.

    Dacă aruncăm o privire în curtea vecinilor, vedem
    că la ei lucrurile stau puţin mai bine în ceea ce priveşte atragerea fondurilor
    de la Bruxelles. La finalul anului trecut, Ungaria cheltuise 87% din banii
    alocaţi, iar Bulgaria 77%. După eşecul primilor şapte ani în acest domeniu,
    României i s-a oferit o provocare şi mai mare. Până în 2020 trebuie să prezinte
    proiecte viabile care să atragă circa 35 miliarde de euro.