Radio România Internațional

Tag: rata dobanzii

  • Măsuri antiinflație ale Băncii Centrale Europene

    Măsuri antiinflație ale Băncii Centrale Europene

    Întâlnirea consiliului guvernatorilor din Banca Centrală Europeană a luat câteva decizii care ghidează economia zonei euro și a Uniunii Europene.

    Ele privesc raportul asupra progresului înregistrat de proiectul euro digital, schimbări în publicarea portofoliului de date al politicii monetare, politica de macroprudență și stabilitate financiară, infrastructura de piață și plăți, sfaturi legislative, recomandări pentru guvernanța corporatistă, statistici, cooperare europeană și internațională și supervizări ale Băncii Centrale Europene pentru sistemul bancar.

    O atenție specială a fost acordată măsurilor care privesc controlul inflației.

    Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a rezumat deciziile luate de instituția financiară europeană pentru a reduce inflația, mai ales în cazul ratei dobânzilor.

    ”Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să mențină cele trei rate-cheie ale dobânzilor Băncii Centrale Europene neschimbate. Informațiile primite susțin în linii mari evaluarea noastră anterioară a perspectivei inflației pe termen mediu.

    În timp ce unele măsuri ale inflației de bază au crescut în mai din cauza unor factori unici, majoritatea măsurilor au fost fie stabile, fie au scăzut în iunie. În conformitate cu așteptările, impactul inflaționist al creșterii salariilor mari a fost amortizat de profituri. Politica monetară menține condițiile de finanțare restrictive.

    În același timp, presiunile interne ale prețurilor sunt încă ridicate, inflația serviciilor este ridicată și este probabil ca inflația generală să rămână peste ținta noastră până în anul viitor. Suntem hotărâți să ne asigurăm că inflația revine la ținta noastră pe termen mediu de 2% în timp util. Vom menține ratele de politică suficient de restrictive atât timp cât este necesar pentru a realiza același lucru.

    Vom continua să urmăm o abordare dependentă de date și de întâlnire cu întâlnire pentru a determina nivelul adecvat și durata restricției. În special, deciziile noastre privind rata dobânzii se vor baza pe evaluarea noastră a perspectivei inflației în lumina datelor economice și financiare primite, a dinamicii inflației subiacente și a puterii transmisiei politicii monetare. Nu ne angajăm în prealabil către o anumită cale de reducere a ratei dobânzii.”

     

  • Cele trei rate cheie ale dobânzilor BCE rămân neschimbate

    Cele trei rate cheie ale dobânzilor BCE rămân neschimbate

    Consiliul guvernatorilor a decis să mențină cele trei rate cheie ale dobânzilor Băncii Centrale Europene neschimbate. Informațiile primite au confirmat în linii mari evaluarea anterioară a perspectivei inflației pe termen mediu, a precizat Christine Lagarde, președinta BCE – inflația a continuat să scadă, condusă de o scădere a inflației prețurilor la alimente și mărfuri.

     

    Cele mai multe măsuri ale inflației de bază se reduc, creșterea salariilor se moderează treptat, iar firmele absorb o parte din creșterea costurilor forței de muncă în profiturile lor, mai spune șefa Băncii Centrale Europene:

    “Condițiile de finanțare rămân restrictive, iar creșterile noastre anterioare ale ratelor dobânzii continuă să afecteze cererea, ceea ce contribuie la scăderea inflației. Dar presiunile interne ale prețurilor sunt puternice și mențin inflația prețurilor serviciilor la un nivel ridicat.

    Suntem hotărâți să ne asigurăm că inflația revine la ținta noastră de două procente pe termen mediu în timp util. Considerăm că ratele cheie ale dobânzilor BCE sunt la niveluri care aduc o contribuție substanțială la procesul de dezinflație în curs.

    Deciziile noastre viitoare se vor asigura că ratele noastre de politică vor rămâne suficient de restrictive atât timp cât este necesar. Dacă evaluarea noastră actualizată a perspectivelor inflației, dinamica inflației subiacente și puterea transmisiei politicii monetare ar crește și mai mult încrederea noastră că inflația converge la ținta noastră într-o manieră susținută, ar fi oportun să reducem nivelul actual de restricție al politicii monetare.”

     

    Christine Lagarde a remarcat că economia a rămas slabă în primul trimestru. Firmele de producție se confruntă cu o cerere slabă, iar producția este încă redusă, în special în sectoarele mari consumatoare de energie. Dar sondajele indică o revenire treptată pe parcursul acestui an, condusă de servicii. Se preconizează că această redresare va fi susținută de creșterea veniturilor reale, rezultată din scăderea inflației, creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de schimb.

    În plus, creșterea exporturilor din zona euro ar trebui să se intensifice în trimestrele următoare, pe măsură ce economia globală se redresează și cheltuielile se vor reorienta în continuare către bunurile tranzacționabile.

    Un alt aspect ține de rata șomajului, care este la cel mai scăzut nivel de la începutul monedei euro. Pe de altă parte, mai spune Christine Lagarde, politicile fiscale și structurale naționale ar trebui să urmărească să facă economia mai productivă și mai competitivă, ceea ce ar contribui la reducerea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu.

  • Perspective și decizii privind inflația

    Perspective și decizii privind inflația

    Datele Băncii Centrale Europene arată că inflația
    continuă să se reducă, dar încă se anticipează că aceasta se va menține prea
    ridicată pe o perioadă prea îndelungată. Conform proiecțiilor macroeconomice
    din luna septembrie pentru zona euro ale experților BCE, rata medie a
    inflației se va situa la 5,6% în 2023, la 3,2% în 2024 și
    la 2,1% în 2025. Aceste valori reprezintă o revizuire în sens ascendent
    pentru anii 2023 și 2024 și o revizuire în sens descendent pentru
    anul 2025.

    Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a
    inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu     – a dat
    asigurări, într-o conferință de presă, Christine Lagarde, președinta BCE. Și, a
    precizat aceasta, în vederea consolidării progreselor în direcția atingerii
    țintei noastre, Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 25 de puncte
    de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE.

    Această
    majorare reflectă evaluarea privind perspectivele inflației, având în vedere
    noile date economice și financiare, dinamica inflației de bază și robustețea
    transmisiei politicii monetare, a spus Christine Lagarde:

    Majorările noastre anterioare ale ratelor dobânzilor continuă să se
    transmită de o manieră solidă. Condițiile de finanțare s-au înăsprit în
    continuare și frânează tot mai mult cererea, ceea ce reprezintă un factor
    important pentru revenirea inflației la nivelul țintei. Pe fondul
    intensificării impactului măsurilor noastre restrictive asupra cererii interne
    și al temperării schimburilor comerciale internaționale, experții BCE
    și-au redus semnificativ proiecțiile privind creșterea economică. Aceștia
    anticipează, în prezent, o expansiune a economiei zonei euro de 0,7%
    în 2023, de 1% în 2024 și de 1,5% în 2025. Pe baza evaluării noastre actuale,
    considerăm că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE au atins
    niveluri care, menținute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui
    substanțial la revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei
    noastre. Deciziile noastre viitoare vor asigura că ratele dobânzilor
    reprezentative ale BCE vor fi stabilite la niveluri suficient de
    restrictive atât timp cât va fi necesar.

    Riscurile în sensul creșterii la adresa inflației
    includ o posibilă reintensificare a presiunilor în sens ascendent asupra
    costurilor produselor energetice și ale alimentelor. Condițiile meteorologice
    nefavorabile, precum și evoluția crizei climatice în general ar putea determina
    creșteri peste așteptări ale prețurilor alimentelor. Plasarea îndelungată a
    anticipațiilor privind inflația peste nivelul țintei sau majorări salariale ori
    ale marjelor de profit superioare celor estimate ar putea conduce, de asemenea,
    la accelerarea inflației, inclusiv pe termen mediu.

    Pe de altă parte,
    diminuarea cererii, de exemplu ca urmare a unei transmisii mai robuste a
    politicii monetare sau a deteriorării mediului economic din afara zonei euro,
    ar determina atenuarea presiunilor asupra prețurilor, în special pe termen
    mediu.


  • BNR menţine dobânda de referinţă

    BNR menţine dobânda de referinţă

    După 11 majorări
    consecutive ale ratei dobânzii de politică monetară, între octombrie 2021 şi
    ianuarie anul acesta, Banca Naţională a României a menţinut dobânda-cheie la 7%
    pe an, stabilită în şedinţa de luna trecută. BNR a păstrat, de asemenea,
    nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în
    lei şi în valută ale instituţiilor de credit, adică acele sume pe care băncile
    comerciale sunt obligate să le deţină în conturile Băncii centrale. O
    explicaţie pentru decizia BNR ar fi că aceasta se aşteaptă ca rata anuală a
    inflaţiei să scadă mai repede decât s-a anticipat. Experţii BNR estimează,
    acum, că inflaţia va scădea sub 10% încă din trimestrul al treilea al acestui
    an şi că va înregistra la final de 2023 o valoare situată mult sub cea
    anticipată anterior.

    Noile date statistice reconfirmă, pe de altă parte,
    creşterea semnificativ peste aşteptări a activităţii economice în trimestrul al
    treilea din 2022. În aceste condiţii, decizia BNR era previzibilă, spune analistul
    financiar Adrian Codirlaşu: E cumva în linie cu ceea ce se întâmplă în
    regiune. Polonia are 6,75, Cehia are 7, inflaţii similare cu România. Mai mult,
    au venit ştiri pozitive din perspectiva reducerii inflaţiei din ţările
    dezvoltate. Mă refer la Statele Unite, unde inflaţia se reduce destul de rapid,
    din Uniunea Europeană, unde de asemenea inflaţia s-a redus peste anticipaţii.
    Şi, iarăşi, e foarte important preţul gazului metan a scăzut. Acum este undeva
    în jur de 55 de euro pe megawat-oră. A fost 340 de euro pe megawat-oră în
    august. Acesta a dus la scăderea substanţială a preţului energiei electrice. De
    asemenea, preţul cerealelor, deci pe partea de alimente, a scăzut. Şi acest
    lucru contribuie substanţial nu numai la reducerea ratei inflaţiei, ci şi la
    recuperarea activităţii din industrie, deci şi la creşterea economică mai mare.
    Prin urmare, această inflaţie mai mică, deci bănci centrale mai puţin agresive
    în a ridica ratele de dobândă, combinată cu preţuri mai mici duce şi la
    inflaţie mai mică şi la îmbunătăţirea proiecţiilor de creştere economică.

    Tocmai pentru că majoritatea specialiştilor anticipau măsura BNR, efectele ei asupra
    dobânzilor practicate de bănci vor fi limitate, crede Adrian Codirlaşu. Potrivit
    acestuia, informaţiile erau deja incluse în ratele de dobândă din piaţă, iar ratele
    erau, deja, pe un trend de scădere, unul care se va menţine. Ce mai contează la
    acest trend, în afara scăderilor anticipate ale ratei dobânzii, este
    lichiditatea din piaţa, mai spune analistul. Iar lichiditatea din piaţă a
    crescut substanţial în ultimul trimestru. Românii care au credite în lei cu
    costuri calculate în funcţie de ROBOR constată deja o plafonare sau chiar o
    uşoară reducere a acestui indicator. Totuşi, războiul din Ucraina va genera, în
    continuare, incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii
    economice şi, implicit, a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, atrag atenţia experţii
    BNR.


  • Politica monetară şi prognoze economice

    Politica monetară şi prognoze economice

    După aproape 1000 de
    zile în care menţinuse rata dobânzii de politică monetară la 1,75%, Banca
    Naţională a României a decis, în prima şedinţă a Consiliului de Administraţie
    din acest an, majorarea acesteia la 2%, iar acum, într-o nouă şedinţă, a
    hotărât un nivel de 2,25%. Evoluţia este în acord cu estimările majorităţii
    economiştilor şi survine pe fondul creşterii inflaţiei. Nivelul dobânzii cheie
    este important în principal pentru băncile comerciale care se împrumută de la
    BNR la nivelul acestei dobânzi, dar şi pentru investitorii străini care preferă
    ţările în care dobânzile sunt ridicate, pentru a obţine randamente cât mai
    bune.


    Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a precizat că această măsură
    este menită să tempereze inflaţia, astfel încât creşterea preţurilor să nu
    afecteze populaţia şi firmele. El a apreciat şi că majorarea dobânzii cheie va
    fi urmată cel mai probabil de creşterea ROBOR la trei luni, indice care
    influenţează rata dobânzilor la creditele în lei. În consecinţă, acestea se vor
    scumpi, dar scumpirea va fi moderată, a estimat Mugur Isărescu.


    Potrivit
    specialiştilor, dacă dobânda de politică monetară rămâne mult în urma inflaţiei,
    apare presiune pe curs, iar Banca Centrală trebuie să intervină vânzând valută şi
    scoţând astfel lei din piaţă, iar dobânda ajunge să crească oricum în aceste
    condiţii. Dacă, însă, Banca Centrală reacţionează la timp la creşterea inflaţiei
    majorând dobânda, costurile pentru întreaga economie vor scădea, volatilitatea
    se va diminua, la fel şi costurile împrumuturilor pe termen lung.


    Guvernatorul
    Băncii Centrale a mai spus că piaţa valutară funcţionează bine în România, cursul
    este stabilit de cererea şi oferta de pe piaţă, iar Banca Naţională nu poate
    interveni asupra cursului, pentru că ar afecta mecanismele economice.


    În
    aceeaşi zi în care la Bucureşti se luau aceste decizii, Comisia Europeană a avertizat
    că inflaţia a început să crească în România în a doua parte a anului trecut, în
    urma majorării preţurilor la alimente şi la energie. Bruxellesul estimează că
    avansul economiei României va încetini la 4,5% în acest an şi la 4 procente
    anul viitor, după ce a accelerat, în 2017, la 6,7% – se arată în Previziunile
    economice intermediare publicate de forul comunitar. Estimări asemănătoare apar
    şi în analiza făcută recent de Banca Mondială. În schimb, Comisia Naţională de
    Prognoză a anunţat, luni, că a revizuit în creştere, la 6,1%, proiecţia privind
    avansul Produsului Intern Brut, în acest an.