Radio România Internațional

Tag: rata inflatiei

  • România, ușoară scădere a inflației

    România, ușoară scădere a inflației

    Rata anuală a inflaţiei în România a coborât uşor – de la 7,4% în luna ianuarie, la 7,2% în februarie – arată datele făcute publice de Institutul Naţional de Statistică. Palidă consolare! Pentru că, așa cum explică economiștii, aceasta înseamnă doar că prețurile nu mai cresc într-un ritm la fel de accelerat ca până acum, dar rămân, la raft, la fel de mari raportat la puterea de cumpărare a oamenilor.

     

    De altfel, tot potrivit statisticilor, prețurile în România înregistrează cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, unde media este de aproximativ 3%. În Cehia, de exemplu, inflaţia a scăzut sub trei procente în februarie, în Ungaria vecină este de 3,7%, iar Polonia va elimina de luna viitoare cota 0 pentru TVA, datorită domolirii peste aşteptări a inflaţiei.

     

    În România, în schimb, preţurile la alimente se menţin la un nivel ridicat, iar tarifele la servicii au intrat pe un trend ascendent. În februarie, faţă de luna precedentă, cel mai mult au urcat, în medie, preţurile mărfurilor nealimentare, urmate de tarifele serviciilor şi de preţurile alimentelor.

     

    Scumpiri semnificative s-au înregistrat luna trecută, comparativ cu ianuarie, la cartofi, cândva cea mai ieftină și la îndemână legumă – creșterea este de aproape 4,9%. Dar şi celelalte legume şi conserve de legume au înregistrat salturi de preţ, în medie, de peste 3,4%! Și fructele proaspete s-au scumpit cu aproximativ 4,7 procente, detergenţii cu aproape 3, iar dintre servicii, cele legate de abonamentele auto, cu 2,6%, iar cele de apă, canal, salubritate, cu aproximativ 2 procente. Ieftiniri mai relevante au consemnat, în februarie faţă de ianuarie, serviciile aeriene – peste 17% şi untul, cu mai mult de 9 procente.

     

    În ultimele 12 luni, în topul scumpirilor, pe primele locuri, se situează serviciile poştale, cu creşteri medii de peste 26,6% şi detergenţii, cu aproape 24 de procente, urmate de serviciile de apă, canal, salubritate şi de serviciile şi articolele de igienă, cosmetice şi medicale.

     

    Să amintim că, la finele anului 2023, rata inflației era de 6,6%. Așa cum anticipase și Banca Națională a României, aceasta a crescut în ianuarie 2024 până la 7,4%, urmând ca, pe parcursul întregului an curent, să își reia descreşterea graduală. Creşterea a fost antrenată de majorarea şi introducerea, în ianuarie, a unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflaţiei va avea, ca resorturi majore, factori ce țin de ofertă – de pildă, corecţiile descendente ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale ţiţeiului, precum şi dinamica în descreştere a preţurilor importurilor. BNR anticipează o inflaţie de 4,7%pentru finalul acestui an şi de 3,5% pentru sfârşitul lui 2025.

  • BNR – măsuri antiinflaţie

    BNR – măsuri antiinflaţie

    Banca Națională a României a decis, marți, atât majorarea dobânzii de politică monetară, cât și a ratei dobânzii la care se mai pot împrumuta băncile de la Banca Centrală, în încercarea de a ține sub control inflația galopantă. Dobânda de politică monetară a ajuns de la 1,5 la 1,75% pe an, la doar o lună de la o măsură similară. Analiștii se așteptau la majorarea acesteia, mai ales în contextul în care și alte bănci centrale din regiune au luat recent astfel de decizii. În comunicatul BNR se arată că rata inflaţiei a continuat să urce şi să se menţină mult peste 3,5%, adică limita superioară a intervalului ţintit de bancă, pe seama majorării considerabile a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie, căreia i s-au alăturat influenţe venite din continuarea scumpirii combustibililor şi din creşterea semnificativă a preţurilor legumelor în luna septembrie.


    Rata anuală a inflației este aşteptată să îşi mențină tendinţa crescătoare până spre mijlocul anului viitor, în principal ca efect al majorărilor preţurilor produselor energetice în ultimele trei luni, anticipate și pentru primul trimestru din 2022, în contextul creşterii puternice a cotaţiilor internaţionale. Analistul economic Adrian Codîrlaşu a explicat pentru Radio România că majorarea preţurilor este şi o consecinţă globală a faptului că multe ţări nu au mai dorit să folosească energie care poluează mediul, iar tendinţa se va menţine pe termen lung:

    Pentru viitor, de asemenea e aşteptat ca aceste preţuri să rămână volatile. Poate nu vor mai crește, cu excepţia petrolului, mult mai mult peste nivelul actual, însă vor rămâne foarte volatile, dat fiind că sistemele energetice sunt într-o transformare pentru a face faţă cerinţelor noi ale reglementatorilor cu privire la poluare. Prin urmare, avem acest şoc şi ce este important? Preţul oricărui bun sau serviciu din coşul de consum va fi afectat de cel puţin unul din aceste produse energetice. De ce? Pentru că aceste produse contribuie la producerea bunului sau prestarea serviciului, deci vom avea ceea ce se numeşte inflaţie de runda a doua sau efecte de runda a doua, deci o creştere a inflaţiei prin transpunerea preţurilor acestor produse energetice în toate bunurile şi serviciile din coşul de consum.


    Potrivit BNR, inflaţia ar urma să scadă relativ rapid şi să ajungă sub 3,5% în trimestrul al treilea din 2023. Până atunci însă, Institutul Național de Statistică anunță că rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,9% în luna octombrie 2021, de la 6,3 procente în septembrie, în condiţiile în care energia electrică, gazele naturale, combustibilii şi uleiul comestibil s-au scumpit cel mai mult în ultimul an. În plus, octombrie este prima lună în care nu s-a înregistrat nicio ieftinire raportat la aceeaşi lună a anului anterior.



  • De ce creşte inflaţia?

    De ce creşte inflaţia?

    În martie, Institutul
    Naţional de Statistică     anunţa că rata anuală a inflaţiei a urcat în România, în
    luna februarie, la 4,7%, de la 4,3 procente în ianuarie. Este nivelul maxim
    înregistrat în ultimii 5 ani. Potrivit INS, creşterea a avut loc pe fondul
    scumpirii mărfurilor alimentare, a celor nealimentare şi a serviciilor.


    De
    asemenea, în ultima prognoză, publicată în februarie, Banca Naţională a
    României     a revizuit în creştere, de la
    3,2 la 3,5%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an şi a estimat
    un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019. Raportul
    prezentat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arăta că principalii factori     care au pus presiune pe inflaţie au fost majorarea
    tarifului energiei electrice    , o nouă majorare a accizei la combustibil,
    excedentul de cerere şi creşterea consumului. El a avertizat, atunci, că
    motorul creşterii economice a rămas consumul, ceea ce afectează echilibrul
    extern al economiei.


    Recent, reprezentanţi ai Executivului şi ai PSD au acuzat Banca Naţională a României şi investitorii străini de
    creşterea inflaţiei, motiv pentru care     şeful statului, Klaus Iohannis, s-a
    oferit să medieze între Guvern şi BNR pe această temă.


    Klaus Iohannis: Acea abordare, de a arunca în curtea BNR-ului inflaţia sau creşterea
    dobânzilor, este una fundamental greşită şi nu va rezolva absolut nimic. Este
    fundamental greşit să acuzi, nu ştiu, investitorii străini sau firmele străine
    de creşterea inflaţiei, de creşterea dobânzilor. Nu! Politicile
    discutabile ale guvernelor PSD şi în domeniul salarizării, şi în domeniul
    economic, şi în domeniul fiscal au dus la aceste nelinişti în Piaţă şi au dus,
    implicit, la creşterea inflaţiei şi la creşterea dobânzilor.


    Klaus Iohannis,
    care s-a consultat, miercuri, cu conducerea Băncii Centrale legat de riscurile
    cu care România se confruntă în prezent în ceea ce priveşte inflaţia şi coordonarea
    politicilor economice, a subliniat că este esenţială independenţa BNR în
    privinţa deciziilor de politică monetară    . Aceasta este o condiţie fundamentală
    pentru un stat membru al Uniunii Europene – a punctat şeful statului. El a mai
    spus că Banca Naţională trebuie să urmărească cu responsabilitate şi
    determinare obiectivul fundamental de asigurare a stabilităţii preţurilor,
    astfel încât veniturile românilor să nu aibă de suferit prin scăderea puterii
    de cumpărare.


    La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat
    principalii factori ai creşterii preţurilor, care, a spus el, nu depind de
    politica monetară dusă de Banca Naţională.


    Potrivit ministrului Finanţelor,
    Eugen Teodorovici,
    discuţia de săptămâna viitoare pe care premierul Viorica Dăncilă o va avea cu
    guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, se va concentra pe rata inflaţiei şi pe
    indicele ROBOR     – rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe
    piața interbancară, stabilită de BNR.

  • Jurnal românesc – 16.02.2017

    Jurnal românesc – 16.02.2017

    Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, l-a primit miercuri pe preşedintele Consiliului de Afaceri Americano – Român (AMRO), Eric Stewart, aflat într-o vizită în România. Ministrul Meleşcanu a salutat activitatea şi rolul important al AMRO în promovarea României ca destinaţie atractivă pentru companiile americane, precum şi în stimularea investiţiilor şi schimburilor comerciale bilaterale. Totodată, el a apreciat sprijinul acordat de consiliu unor iniţiative comune la nivel guvernamental, care au contribuit la îmbunătăţirea climatului investiţional din Romania. Potrivit MAE, şeful diplomaţiei române a subliniat angajamentul noului Executiv pentru aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA. La rândul său, Eric Stewart a mulţumit şefului diplomaţiei române pentru sprijinul constant pe care Ministerul de Externe l-a acordat iniţiativelor consiliului, în mod special în derularea dialogului cu instituţiile guvernamentale româneşti. El a salutat progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte măsurile dedicate îmbunătăţirii mediului de afaceri, fapt care contribuie la creşterea interesului companiilor americane de a dezvolta în continuare investiţii pe termen lung în România.



    Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de somaţie referitoare la reglementările naţionale privind comerţul cu amănuntul al produselor agricole şi alimentare. În România, potrivit legii, marilor magazine li se solicită să cumpere cel puţin 51% din produsele agricole şi alimentare de la producătorii locali. Comisia consideră că măsura poate duce la nerespectarea principiului liberei circulaţii a bunurilor. Comisiile reunite de afaceri europene şi agricultură din Senat au hotărât să creeze un grup de lucru pentru a armoniza legislaţia românească cu cea comunitară.



    În Romania, rata anuală a inflaţiei a reintrat, în ianuarie, dupa 19 luni, în teritoriu pozitiv, în condiţiile în care preţurile de consum au crescut cu 0,1% comparativ cu luna ianuarie 2016, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare si al ieftinirii celor nealimentare. Rata anuală a inflaţiei în ultima lună a anului trecut a fost de minus 0,5% comparativ cu luna decembrie 2015. BNR a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, la 1,7%.



    Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a transmis, miercuri, o serie de precizări din care reiese că preţul electricităţii va rămâne constant, în timp ce preţul gazelor va creşte cu 5%-6%. În ceea ce priveşte piaţa gazelor naturale, odată cu finalizarea procesului de liberalizare la 1 aprilie 2017 şi în funcţie de evoluţia preţului la gazele din producţia internă, care ar putea ajunge la 68-72 lei/MWh faţă de 60 lei/MWh cât este în prezent, va avea loc o modificare de preţ cu aplicabilitate de la acea dată de sub 10%. ANRE a mai precizat că, la nivelul consumatorilor casnici finali nu se va resimţi în facturi un impact consistent întrucât, în perioada verii şi până aproape de sfârşitul lunii noiembrie, consumul de gaze este unul foarte scăzut.



    Peste 250 de agenţii de turism şi tour-operatorii din 14 ţări participă, joi si vineri, la Bucureşti, la Târgul de Turism al României. Firme autohtone, precum si din Austria, Bulgaria, Egipt, Croaţia, Federaţia Rusă, Grecia, Israel, Moldova, Palestina, Polonia, Republica Dominicană, Turcia, Ungaria vor prezenta vizitatorilor oferte personalizate în funcţie de bugetul şi preferinţele fiecăruia – pachete turistice pentru sărbătorile pascale, vacanţa de vară, circuite. Tour-operatorii au în ofertă vacanţe cu reduceri de 40-50%, valabile numai în perioada târgului, transport cu un euro, taxe de avion gratuite şi multe alte facilităţi.

  • Jurnal românesc – 14.11.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 14.11.2016 UPDATE

    Liderul
    Partidului Socialist, filorus, Igor Dodon, a câştigat, cu peste 52% din voturi,
    al doilea tur, de duminică, al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova. Adversara sa, pro-europeana Maia Sandu,
    lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate, a acumulat aproape 48% din sufragii
    – relevă rezultatele comunicate de Comisia Electorală Centrală. Maia Sandu a anunţat că va contesta rezultatul alegerilor la Curtea
    Constituţionala, întrucât, susţine ea, există suficiente dovezi că scrutinul a
    fost fraudat.Au participat peste 53% din cetăţenii
    moldoveni cu drept de vot. Scrutinul a fost marcat de proteste, după epuizarea
    buletinelor de vot la numeroase secţii din diaspora, inclusiv din Bucureşti.
    Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, şi-a manifestat
    regretul faţă de situaţia creată. Aceasta a declarat, într-o conferinţă de
    presă susţinută după închiderea urnelor, că problemele cu care s-au confruntat
    alegătorii din diaspora sunt o lecţie care trebuie învăţată. Ea a subliniat că
    decizia de organizare a secţiilor de votare din străinătate a fost luată în
    funcţie de numărul de cereri prealabile depuse de cetăţenii din străinătate,
    dar şi de participarea acestora la alegerile parlamentare din 2014. La ultimele
    alegeri parlamentare, la cele 95 de secţii de votare deschise în afara ţării,
    s-au prezentat 73.000 de persoane cu drept de vot, în condiţiile în care la
    alegerile prezidenţiale de duminică numărul acestora a depăşit 130.000. Alegerile
    au fost primele, după 20 de ani, în care cetăţenii Republicii Moldova şi-au
    votat direct preşedintele. Până acum, acesta era ales de Parlament.


    Alegătorii din diaspora trebuie să trimită plicurile cu votul prin
    corespondenţă astfel încât acestea să ajungă la Biroul electoral pentru străinătate
    cu până la trei zile înainte de data alegerilor parlamentare, inclusiv ziua de
    11 decembrie, informează Biroul electoral de circumscripţie nr. 43 pentru
    cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Potrivit acestuia,
    plicul exterior sigilat poate fi depus la orice oficiu poştal sau în orice
    cutie poştală. Plicul exterior sigilat poate fi depus de către alegător la
    orice operator de curierat pe cheltuiala sa. Aceste precizări vin ca urmare a
    ‘informaţiilor eronate’ vehiculate în mediul online cu privire la termenul şi
    modalitatea de trimitere a plicurilor exterioare cu voturile prin corespondenţă
    pentru alegerile parlamentare, arată sursa citată. În diaspora a început deja
    votul, deoarece cetăţenii români cu reşedinţa sau domiciliul în străinatate şi
    care s-au înscris în Registrul electoral au primit buletinele de vot prin Poşta
    Română şi, astfel, ei pot să voteze la alegerile parlamentare. Plicurile cu
    voturile prin corespondenţă se centralizează la Biroul Electoral de
    Circumscripţie 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara
    ţării.


    Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia
    preţurilor de consum în ultimul an, a crescut uşor în luna octombrie, faţă de
    luna precedentă, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Cifrele
    INS arată că toate categoriile de produse şi serviciile s-au scumpit luna
    trecută, dar cel mai mult au crescut preţurile la alimente, precum cartofii,
    fructele proaspete şi ouăle. De asemenea, energia termică s-a scumpit cu 3,2%,
    chiar în luna în care populaţia a început să folosească sistemele de încălzire.
    La polul opus, ieftiniri importante s-au înregistrat doar la citrice, celelalte
    preţuri având fluctuaţii mici. În urma evoluţiei din ultimele luni, BNR a
    menţinut prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2016, dar a urcat uşor
    estimarea pentru inflaţia de la sfârşitul anului viitor.