Radio România Internațional

Tag: rata somaj

  • Muncind în România

    Muncind în România

    Bucureştiul va fi primul oraş din România care le va permite străinilor din state non-UE să lucreze inclusiv ca şoferi de taxi, Uber sau Bolt. Pe fondul lipsei de şoferi profesionişti, companiile de transport din România solicită, de cel puţin 5 ani, ca statul român să permită importul de şoferi profesionişti din ţări unde economia nu este foarte dezvoltată, precum Nepal, Sri Lanka, Vietnam, Filipine, şi unde limba engleză este vorbită la un nivel acceptabil.

    Măsura va fi posibilă ca urmare a acordului ca examinarea pentru obţinerea Calificării Profesionale Iniţiale să poată fi susţinută în limba engleză, regulă care va intra în vigoare din primăvara acestui an, pentru început doar în Bucureşti, în cadrul unor sesiuni speciale. Examinarea teoretică susţinută în limba engleză pentru obţinerea certificatelor de conducător auto taxi sau conducător auto în regim de închiriere va putea fi susţinută începând cu sesiunea din 1-2 martie şi, ulterior, din luna aprilie. Atestarea profesională a conducătorilor auto profesionişti este o condiţie obligatorie pentru exercitarea acestei ocupaţii, atât în România, cât şi în orice stat membru al Uniunii Europene.

     

    Eliminarea de către guvernul de la Bucureşti a facilităţilor fiscale pentru programatori va afecta sectorul IT, atrag atenţia specialiştii. Ei consideră că domeniul se poate dezvolta dacă autorităţile şi companiile vor investi în digitalizarea administraţiei locale şi a economiei româneşti. La Cluj-Napoca, 2025 ar putea aduce o schimbare majoră prin dezvoltarea afacerilor bazate pe producţia de software cu drepturi de autor. Multe companii care produceau software în regim outsourcing se confruntă acum cu probleme. Pe de o parte, anumite sarcini simple au fost preluate de algoritmii de inteligenţă artificială, iar pe de altă parte, unele operaţiuni au fost mutate în ţări în care forţa de muncă este mai ieftină decât în România.

    Directorul executiv al cluster-ului Cluj IT, Andrei Kelemen, a declarat că au continuat însă să se dezvolte firmele care produc software propriu, protejat de drepturi de autor. Acesta a spus că industria IT resimte un recul, nu doar în România, ci în întreaga lume, iar lucrul acesta s-a văzut mai ales în ceea ce priveşte angajarea de noi specialişti în sector. Potrivit unor statistici neoficiale, industria românească de IT a depăşit pragul de 16 miliarde de euro în 2024.

     

    Spitalul Municipal Huşi, din judeţul Vaslui, se confruntă cu o lipsă acută a medicilor în secţii importante, precum cele de Terapie Intensivă, Interne sau Pneumologie. Din acest motiv, unitatea medicală nu îşi poate onora contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate, ceea ce îi aduce pierderi de milioane de lei. În secţia de Interne, anul a început cu ambii medici în concediu. Cel mai dificil însă, spun cadrele medicale, este faptul că nu poate fi asigurată garda la Secţia de Terapie Intensivă, iar în cazurile grave şi urgente ceilalţi medici din spital sunt nevoiţi să se descurce, deşi nu au competenţă pentru ATI.

    Spitalul Municipal Huşi este unitatea medicală care deserveşte întreaga zonă arondată municipiului Huşi, ceea ce înseamnă o populaţie de peste 50.000 de locuitori, atât din oraş, cât şi din comunele din jur. În aceste condiţii, spitalul caută să angajeze specialişti în medicină internă, boli infecţioase, pediatrie şi pneumologie. Printre condiţiile de eligibilitate se află cunoaşterea limbii române şi deţinerea cetăţeniei unui stat al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene. Detalii se găsesc pe site-ul ministerului sănătăţii, ms.ro.

     

    Rata şomajului la nivelul României a fost de 3,28% la sfârşitul lunii noiembrie 2024, cu 0,08% mai mare decât în octombrie, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Numărul total de persoane fără un job a depăşit 261.500. ANOFM arată că, din totalul celor înregistraţi, circa 55.800 primeau indemnizaţie de şomaj. Cei mai mulţi şomeri, peste 191.000, proveneau din mediul rural. De asemenea, în funcţie de vârstă, aproape 66.000 aveau între 40 şi 49 de ani, urmaţi de cei cu vârsta peste 55 ani, circa 59.000.

    La polul opus s-au aflat persoanele între 25 şi 29 de ani, care numărau aproximativ 15.000. Referitor la structura şomajului după nivelul de educaţie, şomerii fără studii şi cei cu nivel de educaţie primar au avut cea mai însemnată pondere în total (31,69%), iar cei cu studii universitare au fost cel mai puţin numeroşi, reprezentând doar 4,56 de procente.

     

  • Muncind în România – 15.10.2024

    Muncind în România – 15.10.2024

    Industria turistică din România caută soluţii, împreună cu instituţiile statului, pentru a atrage mai mulţi angajaţi români, dar şi străini, în condiţiile în care se confruntă cu o lipsă acută de forţă de muncă, a transmis Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România, care grupează asociaţii din oraşele Timişoara, Braşov, Constanţa, Cluj şi din judeţele Argeş, Bacău, Dolj şi Neamţ. Secretarul general al Federaţiei, Corina Martin, a declarat că domeniul HoReCa a semnalat nevoia majoră de forţă de muncă încă de dinainte de pandemie, dar restricţiile aplicate în acea perioadă au accentuat această nevoie, ceea ce i-a determinat pe patroni să se reorienteze către atragerea de cetăţeni străini, în special din Asia.

    Martin a spus că legislaţia ce guvernează procesul de angajare a lucrătorilor străini trebuie modificată şi îmbunătăţită inclusiv în interesul angajatorului român şi nu doar în cel al salariatului. Sunt încă termene mari de programare şi aşteptare pentru obţinerea dreptului de muncă şi a vizelor pentru intrarea în România pentru această categorie de personal, a menţionat aceasta. Corina Martin a mai spus că, odată intraţi în România, aceşti angajaţi sunt tentaţi să plece către alte ţări din Uniunea Europeană, un alt aspect în dezavantajul antreprenorului român, care a suportat cheltuieli substanţiale în vederea aducerii şi angajării lor în ţară. Ea a precizat că patronii de companii din HoReCa îşi doresc o legislaţie care să îi ajute să recruteze şi să angajeze mai uşor forţa de muncă din străinătate.

     

    Principala problemă a angajatorilor din România o reprezintă deficitul forţei de muncă, a afirmat ministrul român al Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Conform acesteia, companii mai mari sau mai mici din producţie, comerţ sau servicii, dar şi instituţii publice se confruntă în prezent cu o acută lipsă de personal. Este nevoie atât de ingineri, IT-işti, economişti, medici, cât şi de electricieni, sudori, lăcătuşi mecanici, dar şi de poliţişti sau lucrători în serviciile publice de urgenţă. Ministrul a arătat că pentru Ministerul Muncii, una dintre priorităţi este aceea de a întări piaţa de profil şi de a creşte gradul de formare şi ocupare. Oprescu a spus că, în aceste condiţii, este vital ca atât ministerul pe care îl patronează cât şi şi serviciul public de ocupare a forţei de muncă să continue prin politici adecvate să faciliteze perfecţionarea competenţelor angajaţilor, pe de o parte, şi să stimuleze prin subvenţii specifice angajatorii, pe de altă parte, pentru a reduce din costurile pe care le au cu forţa de muncă. Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă a organizat, vineri, la nivel naţional, o Bursă a Locurilor de Muncă pentru Absolvenţi, la care au participat 1.500 de agenţi economici care au oferit peste 28.000 de job-uri atât pentru absolvenţii de studii superioare, cât şi pentru cei fără o astfel de pregătire.

     

    România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene cu una dintre cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante în industrie, construcţii şi servicii, de doar 0,8% din totalul job-urilor, în timp ce media la nivelul UE este de 2,9 procente, reiese din cel mai recent infografic publicat de Monitorul Social, un proiect al Fundaţiei Friedrich Ebert România. Alături de România, conform statisticilor Eurostat din 2023, pe harta distribuţiei scăzute a locurilor de muncă vacante se regăsesc ţări din Europa de Est şi de Sud ca Polonia (cu 0,9%), Bulgaria (cu 0,8%), Slovacia (cu 1,1%) şi Grecia (cu 1,6%). La polul opus, o rată ridicată a locurilor de muncă vacante se înregistrează în ţări vestice cu economii puternice, precum Austria (4,7%), Belgia (4,6%), Olanda (4,5%) şi Germania (4,1%).

    În România, rata şomajului este de 5,6% şi se înscrie în media ţărilor membre ale UE, alături de state vestice precum Belgia, Luxemburg, Danemarca, dar şi de ţări din Europa de Sud şi Est, cum ar fi Slovacia, Cipru, Croaţia şi Estonia. Monitorul Social precizează că tendinţa României spre o rată scăzută a locurilor de muncă vacante trebuie să fie analizată în acord cu nevoia de autonomie şi mobilitate a persoanelor care desfăşoară munci de tip gig prin intermediul platformelor digitale de muncă, sau a persoanelor cu contracte intermitente şi activităţi de freelancing. Rata locurilor de muncă vacante reflectă procentajul posturilor neocupate din totalul locurilor de muncă existente într-o ţară sau într-un sector de activitate.

     

     

  • Estimări pesimiste ale FMI

    Estimări pesimiste ale FMI

    Fondul Monetar Internaţional a revizuit în
    scădere semnificativă estimările privind evoluţia economiei mondiale în acest
    an. Înrăutăţirea vine în urma unui impact negativ mai accentuat decât s-a
    anticipat al pandemiei asupra activităţii economice, în primul semestru din
    acest an, în timp ce redresarea proiectată pentru 2021 va fi mai graduală decât
    s-a previzionat iniţial. În special este semnificativ impactul nefavorabil
    asupra gospodăriilor, ceea ce pune în pericol progresele înregistrate în
    reducerea sărăciei extreme pe plan global realizate din anii 1990, se arată în
    cel mai nou raport privind economia mondială.

    Potrivit documentului, dacă în
    luna aprilie FMI estima că economia globală va înregistra anul acesta
    un declin de 3%, conform noilor previziuni, contracţia va fi de 5%. Economia
    americană ar urma să scadă cu 8%, în timp ce Zona Euro ar urma să înregistreze
    un declin de 10,2%. Spania şi Italia vor fi printre cele mai afectate. Astfel,
    se estimează că insolvenţele vor creşte cu 22% în Spania şi cu 37% în Italia
    până în 2021, raportat la nivelurile de anul trecut. Situaţia financiară
    actuală a companiilor din cele două țări este mai sănătoasă decât în perioada care
    a precedat criza financiară globală din 2009, firmele spaniole reuşind până în
    trimestrul al treilea al anului trecut să îşi reducă semnificativ datoria, cu
    20 de puncte procentuale, iar cele italiene şi-au îmbunătăţit de asemenea
    situaţia financiară, chiar dacă într-o mai mică măsură.

    În ceea ce priveşte
    România, în luna aprilie, FMI se aştepta ca economia să înregistreze o
    contracţie de 5% în acest an, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra
    un avans de 3,9%. Pe de altă parte, previziunile FMI arătau şi o creştere
    explozivă a ratei şomajului în România, de la 3,9% în 2019 până la 10,1% în
    2020, pentru ca în 2021 să se reducă la 6%. Piaţa forţei de muncă a fost puternic perturbată în toata lumea, în urma pandemiei, pe fondul
    declinului accentuat al activităţii economice.

    Conform datelor Organizaţiei
    Internaţionale a Muncii, din cei aproximativ două miliarde de angajaţi fără
    forme legale pe plan global, aproximativ 80% au fost afectaţi semnificativ. Există şi unele semne încurajatoare, apreciază FMI.
    Măsurile fiscale şi financiare adoptate pentru a contracara efectele pandemiei
    în unele state de la începutul crizei au evitat înrăutăţirea pierderilor pe
    termen scurt. Reducerea programului de lucru şi asistenţa acordată angajaţilor
    prin schemele de şomaj temporar au atenuat creşterea şomajului, în timp ce
    sprijinul financiar acordat firmelor şi măsurile autorităţilor de reglementare
    au prevenit înmulţirea falimentelor. În unele cazuri, acţiunile băncilor
    centrale au îmbunătăţit lichidităţile şi au limitat creşterea costurilor de
    împrumut, se arată în raportul FMI.

  • Jurnal românesc – 02.03.2017

    Jurnal românesc – 02.03.2017

    Fermierii români vor putea beneficia de garanţii de stat de până la 80%
    pentru cumpărarea de terenuri. Finanţarea se va face cu dobânzi şi comisioane
    de garantare reduse, potrivit unui proiect de act normativ, aflat în dezbatere
    publică pe site-ul Ministerului Agriculturii. Documentul mai prevede facilităţi
    şi pentru dezvoltarea afacerilor în domeniul producţiei vegetale, zootehnice şi
    acvaculturii, creşterea producţiei destinate pieţei interne şi externe.
    Măsurile au fost discutate în cadrul unei întâlniri avute de ministrul de
    resort Petru Daea cu bancherii, potrivit unui comunicat al Ministerului
    Agriculturii.


    În România, rata şomajului în luna ianuarie a fost de 5,4%, faţă de 5,5%
    în luna precedentă, ajungând la cel mai scăzut nivel din 2008, arată datele
    Institutului Naţional de Statistică. Totodată, numărul şomerilor a atins, în
    prima lună a acestui an, nivelul minim din 1994, de când există astfel de
    statistici. Potrivit Eurostat, în România, valoarea fondurilor guvernamentale
    alocate pentru susţinerea politicilor publice în domeniul forţei de muncă
    corespunde unei ponderi de circa 0,2% din PIB, ceea ce plasează România pe
    ultimul loc în UE.


    Prioritatea majoră a guvernului român este atragerea de fonduri europene
    în valoare de 5,2 miliarde de euro până la sfârşitul acestui an, a anunţat
    ministrul dezvoltării regionale, Sevil Shhaideh, care este şi vicepremier.
    România a pierdut 3,5 miliarde de euro din fondurile europene pe care le-ar fi
    putut accesa în perioada 2007-2013, iar din banii alocaţi pentru 2014 – 2020 -
    perioada în care are la dispoziţie aproape 30 de miliarde de euro – Bucureştiul
    a reuşit să absoarbă circa un procent. La nivel european, rata de absorbţie
    este de aproape 3 procente pentru calendarul financiar 2014 – 2020.


    Programul Rabla va continua şi în acest an, iar valoarea tichetelor va
    creşte de la 6.500 de lei, cât a fost în 2016, la 8.000 de lei, a declarat
    ministrul Mediului, Daniel Constantin. Bugetul alocat pentru Programul Rabla va
    fi la fel ca anul trecut, respectiv 220 de milioane de lei, iar cel mai
    probabil acest program va începe la sfârşitul lunii aprilie. Potrivit
    ministrului Mediului, pentru programul Rabla Plus va fi alocată o sumă mai mare
    faţă de anul trecut, iar în paralel Ministerul Mediului vrea să finanţeze
    crearea de staţii de încărcare a maşinilor electrice.


    Ministerul Finanţelor a lansat o campanie de informare în legătură cu
    publicitatea înşelătoare şi comparativă. 447 de firme, care comercializează
    produse alimentare, băuturi şi tutun, fac parte din eşantionul selectat pentru
    această acţiune. Proiectul are scopul de a le furniza comercianţilor informaţii
    despre prevederile legale din domeniul publicităţii înşelătoare şi comparative,
    precum şi despre consecinţele acestor practici. De asemenea, sunt analizate
    mesajele campaniilor publicitare pe care aceste firme le derulează, iar în
    cazul în care se constată încălcarea legislaţiei în domeniu, vor fi aplicate
    sancţiuni. Acţiunile de informare şi verificare sunt realizate de reprezentanţi
    ai structurilor de specialitate din Direcţiile regionale ale finanţelor
    publice. Comunicatul Ministerului de Finanţe mai precizează că, în perioada
    următoare, vor începe verificări similare şi în cazul produselor farmaceutice,
    activităţilor din turism şi comerţului cu produse nealimentare.

  • Jurnal românesc – 31.01.2017

    Jurnal românesc – 31.01.2017

    Rata
    şomajului în România s-a situat la 5,5% în decembrie, în scădere cu 0,2 puncte
    procentuale faţă de luna anterioară, arată datele Institutului Naţional de
    Statistică. Conform documentului, pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi a
    depăşit-o puţin pe cea a femeilor, valorile respective fiind 6,3% în cazul
    persoanelor de sex masculin şi 4,5% în cazul celor de sex feminin. Pe de altă parte, numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta
    75% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna decembrie a anului
    trecut.     În ultima lună a anului 2016, numărul şomerilor (în vârstă de
    15-74 ani) a fost de 507.000 persoane, în scădere cu 17,6% faţă de aceeaşi
    perioadă din anul precedent.


    De la 1 februarie 2017,
    salariul minim brut se va mări cu 200 de lei şi va ajunge la 1450 lei, iar
    acest lucru va duce automat la creşterea amenzilor pentru contravenţiile
    rutiere. Potrivit
    Codului Rutier, un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut
    pe economie şi astfel, cea mai mică amendă de circulaţie va fi de 290 de lei,
    pentru şoferii care vorbesc la telefon în timp ce conduc, dar şi cei care nu semnalizează când schimbă direcţia
    de mers, precum şi pasagerii care nu poartă centura de siguranţă.     Cei care nu acordă prioritate la trecerile de
    pietoni, trec pe culoarea roşie a semaforului sau depăşesc coloanele de maşini
    oprite vor fi sancţionaţi cu minim 580 lei, iar şoferii care depăşesc viteza
    legală cu 41-50 km/h sau conduc sub influenţa băuturilor alcoolice vor fi
    amendaţi cu cel
    puţin 1300 lei.
    Punctul de amendă a crescut, ultima oară, pe 1 mai 2016.


    Tot mai mulţi români
    profită de perioada de early booking şi îşi cumpără din timp pachetele pentru
    concediile acestei veri, numărul acestora crescând în ianuarie cu circa 20%,
    faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unei cunoscute agenţii de
    turism. Destinaţiile preferate ale românilor sunt în continuare insulele
    greceşti, dar şi Sardinia. Ritmul alert de achiziţie a pachetelor early booking
    se va menţine cel puţin până la sfârşitul lunii aprilie, turiştii români fiind
    tot mai înclinaţi spre planificarea timpurie a sejururilor, ce pot fi cu până
    la 25% mai ieftine faţă de cele cumpărate în plin sezon, susţin reprezentanţii
    agenţiei. Reducerile sunt mai consistente în primele luni de early booking,
    scăzând treptat pe măsură ce data la care se plaseză rezervările se apropie de
    călătorie.


    Fregata romaneasca Regele
    Ferdinand asigură conducerea manevrelor din estul Marii Negre la care,
    de miercuri, participă peste 2800 de marinari militari din ţări membre NATO.
    Exerciţiul multinaţional Sea Shield este primul din seria
    celor 50 de manevre navale de amploare planificate de Alianta Nord-Atlantica
    pentru acest an. Participă 16 nave de suprafaţă, un submarin şi zece aparate de
    zbor din Romania şi din ţările partenere. La Constanţa, cel mai mare port
    românesc, va fi prezent şi şeful Comandamentului Maritim Aliat, viceamiralul
    Clive Johnstone. Pe de altă parte, la Londra s-a anunţat că una dintre cele mai
    performante nave de luptă britanice va participa la prima misiune operativă a
    Marinei Regale în Marea Neagră, de la Războiul Rece încoace. Manevrele aliate
    din Marea Neagră au loc la aproape trei ani de la anexarea de catre Rusia, în
    martie 2014, a peninsulei ucrainene Crimeea.

  • Jurnal românesc – 30.10.2015

    Jurnal românesc – 30.10.2015


    Magistraţii români au confirmat, vineri, cererea Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Traian Băsescu pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în dosarul răpirii jurnaliştilor români în Irak. Instanţa a constatat ca rămasă fără obiect cererea de redeschidere a urmăririi penale faţă de Vasile Blaga, ministrul de Interne la acea vreme. Dosarul a fost deschis după ce fostul lider PRM, Corneliu Vadim Tudor, a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu şi pe Vasile Blaga că şi-au însuşit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak în 2005. În plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente afirmaţiile făcute într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu, şi anume că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliştilor ar fi dispărut 4 milioane de euro. Potrivit lui Nastasiu, autorităţile de la Bucureşti ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul Serviciului de Informatii Externe şi cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12 – 13 milioane de euro, însă răpitorii ar fi primit doar 9 milioane de euro. El îl acuza pe Traian Băsescu de faptul că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre negocierile din Irak şi suma reală plătită răpitorilor. Fostul preşedinte neagă ferm acuzaţiile.



    Rata şomajului s-a situat, în septembrie, la 6,8%, nivel identic cu cel din luna precedentă, dar în creştere cu 0,1% faţă de cel înregistrat în luna septembrie 2014, arată datele Institutului Naţional de Statistică publicate vineri. Potrivit sursei citate, rata şomajului pentru bărbaţi este de 7,9%, cu 2,5 puncte procentuale mai mare decât cea a femeilor. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,7% pentru luna septembrie 2015. Datele INS relevă că numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 77,1% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna septembrie 2015.



    Fostul şef al Securităţii din timpul evenimentelor din decembrie 1989, generalul Iulian Vlad, a făcut, joi, primele declaraţii publice, după 26 de ani, în legătură cu împrejurările în care a fost răsturnat regimul comunist. El a participat la o Conferinţă cu tema «1989 – Adevăr şi manipulare», organizată de Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu..Vlad a spus ca el şi generalul Stefan Guşe, şeful Statului Major al Armatei, nu au fost cooptaţi în ceea ce s-a numit “Cupola”, adică Consiliul Frontului Salvarii Nationale (CFSN), pentru că nu faceau parte din aceeaşi grupare, scrie Adevarul. Iulian Vlad (84 de ani) a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru evenimentele din decembrie 1989, din care a executat patru ani la Penitenciarul Jilava.


    .


    Averile celor mai înstăriţi 300 de români se încadrează între 16 milioane de euro si 1,5 miliarde de euro, potrivit celei de-a XIV-a ediţii a “Top 300 Capital”, lansată joi. Pentru al doilea an consecutiv Ion Tiriac ocupă primul loc în clasamentul celor mai bogaţi români, cu o avere de 1,5 miliarde de euro. În topul primilor zece clasaţi s-au produs însă modificări majore de la un an la altul. Poate cea mai importantă este devansarea lui Ioan Niculae de pe poziţia secundă de către fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl, doi antreprenori. Supranumit “regele mallurilor”, Iulian Dascălu a cunoscut cea mai spectaculoasă ascensiune, urcând cinci poziţii în clasament. Si, tot din domeniul imobiliarelor, îl regăsim în top 10 pe George Becali.