Radio România Internațional

Tag: rata somajului

  • Muncind în România – 30.04.2024

    Muncind în România – 30.04.2024

    Ministrul român al muncii, Simona Bucura-Oprescu, a spus că, imediat după sărbătorile pascale, instituţia va începe să elaboreze şi să pună în transparenţă publică un proiect în acest sens, care ar urma să transpună o directivă europeană în legislaţia naţională. Recent, ministrul a spus că sunt analizate diverse formule, indicatorii luaţi în calcul fiind productivitatea, inflaţia şi corelarea cu nivelul salarial mediu. Odată cu stabilirea acestui mecanism, salariul minim nu va mai fi stabilit doar printr-o negociere, ci va exista o formulă care se va folosi anual, ceea ce va asigura predictibilitate atât pentru angajatori, cât şi pentru angajaţi. Directiva europeană privind salariul minim pe economie trebuie pusă în aplicare până la 15 noiembrie, iar Uniunea Europeană îşi propune ca prin această măsură să stabilească un nivel internaţional al salariului minim, în condiţiile în care acesta diferă semnificativ între ţările UE. Până atunci, salariul minim brut ar urma să crească de la 1 iulie de la 3.300 de lei (aproximativ 663 de euro) la 3.700 de lei (circa 743 de euro).

     

     

    Sute de cetăţeni din Sri Lanka, veniţi în România la muncă, au sărbătorit intrarea în noul an, conform tradiţiilor din ţara lor, pe malul râului Ampoi, la Alba Iulia. Participanţii au avut parte de mâncare tradiţională, dar şi de dansurile şi muzica specifice ţării din care provin. La eveniment au fost prezenţi mai mulţi DJ şi au fost organizate jocuri interactive. Nu este prima petrecere de acest gen, pe care comunitatea din Sri Lanka o organizează la Alba Iulia, aceste manifestări devenind deja o tradiţie. La petrecere au luat parte cetăţeni din Sri Lanka atât din judeţul Alba, cât şi din împrejurimi. În judeţul Alba, aflat în centrul României, îşi desfăşoară activitatea câteva firme de construcţii mari care au angajat muncitori din Asia. Cei mai mulţi provin din Nepal, Sri Lanka şi India. În prezent, peste 10.000 de srilankezi lucrează în România în domenii precum agricultură, construcţii sau horeca.

     

     

    Complexul Energetic Hunedoara, din vestul României, organizează o nouă tranşă de angajări. După ce la începutul anului au fost scoase la concurs peste 40 de posturi, administraţia pregăteşte acum procedura pentru alte 325 de angajări. Acestea vor fi pe o perioadă limitată, în condiţiile în care compania îşi va înceta activitatea în 2032, ca urmare a unui program convenit cu Comisia Europeană. Directorul general la Complexul Energetic Valea Jiului, Eusebiu Durbacă, a spus că angajările vor fi făcute pentru exploatările Lupeni, Lonea şi Paroşeni. Deşi minele care mai funcţionează vor fi închise în mai puţin de 10 ani, cei ce vor se angajeze găsesc aici siguranţa locului de muncă şi vor beneficia de plăţi compensatorii la concediere. În prezent, Complexul Energetic Valea Jiului are aproximativ 2.000 de angajaţi care lucrează la 4 exploatări miniere şi livrează o producţie zilnică de 1.200 de tone de huilă.

     

    Rata şomajului înregistrat la nivel naţional în România a fost de 3,14%, la sfârşitul lunii martie, în creştere cu 0,08 procente faţă de luna anterioară, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Numărul total de şomeri a fost de 252.588 de persoane, dintre care aproape 55.000 primeau indemnizaţie de şomaj. Circa 119.000 de şomeri erau femei, în timp ce numărul şomerilor bărbaţi a fost de aproape 134.000. Cei mai mulţi şomeri, peste 65.000, aveau între 40 – 49 de ani. La polul opus s-au aflat  persoanele între 25 – 29 de ani, care însumau puţin peste 15.000 de şomeri. ANOFM precizează că, în ceea ce priveşte structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar aveau o pondere de 30,6% în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele sale, în vreme ce şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintau 34,5%, iar cei cu studii universitare 4,68%. În prezent, peste 50.000 de locuri de muncă sunt vacante în România.

  • Muncind în România

    Muncind în România

    Mai multe modificări cu privire la şederea şi angajarea străinilor în România au intrat în vigoare la 8 martie. Astfel, avizele pentru angajarea cetăţenilor străini nu vor mai fi acordate firmelor care au ca scop principal facilitarea intrării în ţară a acestora. De asemenea, angajatorii trebuie să demonstreze că desfăşoară activităţi pe teritoriul României corespunzătoare locului de muncă oferit şi că au achitat toate obligaţiile financiare către bugetul de stat. Respectarea noilor reglementări va fi verificată de reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări prin vizite în teritoriu la angajatori. Pe de altă parte, dreptul de şedere temporar al străinilor pentru ocuparea unui loc de muncă se prelungeşte la 2 ani, iar pentru lucrătorii înalt calificaţi la 3 ani. În plus, legislaţia permite acum ca, după minimum 12 luni de şedere legală într-un stat membru al Uniunii Europene, cetăţenii străini care deţin Cartea albastră europeană să aibă dreptul să se stabilească şi să lucreze în România fără obligaţia deţinerii avizului de angajare.

    Numărul migranţilor intraţi ilegal pe teritoriul românesc în 2023 a fost în scădere cu 77% faţă de anul precedent, transmite Poliţia de Frontieră din Timişoara, în vestul României. Instituţia arată că cea mai mare scădere, de 95%, a fost înregistrată la graniţa cu Serbia, unde numărul migranţilor ilegali a fost de 82 de persoane. În total, anul trecut au fost depistate peste 800 de persoane care au încercat să intre fraudulos pe teritoriul României, din Serbia. Poliţiştii de frontieră timişoreni spun că în prezent, principala provocare cu care se confruntă este migraţia pe sensul de ieşire din ţară. Astfel, aproximativ 1.000 de persoane au fost surprinse în 2023 în tentativa de trecere frauduloasă a frontierei de stat, faţă de numai 100 în 2022. Totodată, anul trecut au fost identificate peste 120 de persoane care au săvârşit infracţiuni de trafic de migranţi.

    Biroul pentru Imigrări al judeţului Suceava, în nord-estul României, transmite că în 2023 a asigurat managementul şederii şi rezidenţei pe teritoriul românesc pentru 3.566 de persoane, dintre care 2.753 din state non-UE şi 813 cetăţeni ai Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene. Cei mai mulţi cetăţeni din state terţe au provenit din Republica Moldova, Ucraina, Turcia, China, Nepal, Sri Lanka şi Bangladesh, iar din ţările UE majoritatea au fost din Italia, Austria, Germania şi Olanda. Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt conexe dreptului la unitatea familiei, angajare în muncă sau stabilire permanentă pe teritoriul naţional. De asmenea, anul trecut au fost eliberate 4.596 de avize de angajare în muncă pentru lucrători permanenţi şi detaşaţi. Solicitanţii de azil sunt îndemnaţi să utilizeze aplicaţia on-line de depunere a documentelor, la adresa portaligi.mai.gov.ro, pentru reducerea timpului de aşteptare la ghişeu şi eficientizarea procesului de preluare a documentelor.

    Mediul economic din judeţul Arad, în vestul României, se confruntă cu o criză a forţei de muncă, informează Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Instituţia arată că deficitul estimat este de până la 10.000 de muncitori. În februarie, rata şomajului în Arad era puţin peste 1%, valoare care determină companiile din judeţ să caute angajaţi în ţări afro-asiatice. AJOFM Arad transmite că lunar, la sediul său, sunt depuse solicitări pentru aproximativ 1.000 de oameni. Directorul AJOFM Arad, Marinel Henteş, a declarat că problema companiilor româneşti care insistă să angajeze străini este că mulţi dintre lucrătorii aduşi de intermediari la muncă din Sri Lanka, Bangladesh sau Pakistan stau pentru scurt timp, după care pleacă ilegal înspre vestul Europei.

  • Şomaj în scădere, în România

    Şomaj în scădere, în România

    Piața
    românească a muncii e un ghem de contradicții și paradoxuri. După admiterea
    țării în Uniunea Europeană, patru-cinci milioane de români au ales să se mute
    pentru un trai mai bun, în general, în țări din vestul continentului. Deși, de
    câțiva ani, primesc salarii comparabile cu cele din Occident, mulți medici
    continuă să plece. Pe șantierele din Franța sau Italia sunt echipe întregi de
    zidari români. În multe spălătorii auto din Germania se vorbește românește.


    Între timp, în țară a devenit o aventură să găsești un mecanic auto, un
    instalator sau un electrician priceput. Orășeni cu case de vacanță la țară se
    plâng că nu mai sunt oameni dispuși, contra cost, să le cosească iarba sau să
    le repare gardul.

    Deficitul de forță de muncă e cel mai acut resimțit, se pare,
    în sectorul HORECA și a fost parțial compensat cu oameni veniți din Asia: cameriste
    din China, chelneri din India, patiseri nepalezi, pakistanezi pe biciclete sau
    scutere care livrează mâncare la domiciliu.


    Săptămâna trecută, președintele
    Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, declara că în țară
    sunt peste două mii de cetățeni vietnamezi angajați cu acte în regulă și le
    cerea guvernelor de la București și Hanoi să garanteze continuitatea acestui
    flux de forță de muncă.


    În aceste condiții, spun experții, era inevitabil ca
    numărul românilor fără serviciu să fie în continuă scădere. Rata şomajului
    înregistrat la nivel naţional a fost, la finele anului trecut, de 2,93%, în
    scădere cu 0,12 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă din 2022, conform
    datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
    (ANOFM).     Prin comparație, în Ungaria vecină, rata șomajului a fost cu exact un
    procent mai mare, de 4,2. Numărul total al şomerilor din România era, în
    decembrie 2023, de 235.636 de persoane.


    Statisticile confirmă perpetuarea
    disparităților în fucție de sex, vârstă, mediu de rezidență sau studii.
    Potrivit sursei citate, 67.886 de şomeri proveneau din mediul urban şi 167.750
    din mediul rural. Numărul şomerilor femei era, la 31 decembrie, de 112.532, iar
    al şomerilor bărbaţi de 123.104. Majoritatea şomerilor se încadrează în
    intervalul de vârstă 40 – 49 de ani, urmați de cei de peste 55. Cele două
    categorii însumează peste o sută de mii de oameni. La polul opus se aflau persoanele
    între 25 – 29 de ani – mai puțin de 15 mii.


    În ceea ce priveşte structura
    şomajului în funcţie de nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu
    nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul înregistrat de
    autorități, circa 29%. Șomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă
    aproape o treime, iar cei cu studii universitare au o pondere de numai 4,55
    procente.



  • Creşterea economică se va accelera anul viitor în UE

    Creşterea economică se va accelera anul viitor în UE

    Economia europeană își va continua dezvoltarea și în 2019, pentru al șaptelea an la rând, iar Produsul Intern Brut real va crește în toate statele membre ale Uniunii Europene – arată previziunile economice de primăvară 2019, date publicităţii la Bruxelles. Deși persistă anumite incertitudini la nivel global, dinamica internă este în măsură să sprijine economia europeană.

    Previziunile economice de primăvară 2019 relevă că, începând cu anul viitor, creşterea în Uniunea Europenă se va accelera. Încetinirea recentă a creșterii globale și a comerțului mondial, alături de un grad ridicat de incertitudine cu privire la politicile comerciale, influențează perspectivele de creștere a Produsului Intern Brut în 2019 și 2020. La această situație contribuie și fragilitatea persistentă a sectorului de producție, în special în țările care se confruntă cu probleme specifice în industria automobilelor.

    Vicepreşedintele Valdis Dombrovskis, comisar responsabil pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a explicat că economia europeană rezistă în fața unui mediu extern puțin favorabil, inclusiv a tensiunilor comerciale. Se preconizează că, în toate statele membre ale Uniunii Europene, creșterea va continua și se va accelera anul viitor, pe baza unei cereri interne solide, a unor câștiguri constante în materie de ocupare a forței de muncă și a unor costuri de finanțare reduse.

    Comisarul Dombrovskis a avertizat că perspectiva nu este lipsită de riscuri. Pe plan extern, acestea includ o nouă escaladare a conflictelor comerciale și a deficiențelor de pe piețele emergente, în special China. Tot la captolul riscuri – interne, de această dată -, comisarul Dombrovskis a menţionat posibilitatea unui Brexit fără acord, incertitudinea politică și o posibilă revenire a cercului vicios datorie bancară – datorie suverană.

    La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a făcut o radiografie a situaţiei: Economia europeană s-a bucurat, şase ani la rând, de creştere şi rămâne pe acelaşi trend atât în acest an, cât şi anul viitor. Numărul persoanelor angajate a ajuns la un nivel-record, rata şomajului continuă să scadă, iar veniturile cresc. Şi investiţiile sunt în creştere. Deficitul bugetar în zona euro rămâne, în ansamblu, sub 1% din PIB şi ne aşteptăm ca datoria publică şi inflaţia să scadă. Creşterea mai degrabă moderată prognozată pentru acest an este generată de creşterea modestă din alte părţi ale lumii şi de încetinirea înregistrată în unele sectoare ale economiei. Incertitudinea rămâne ridicată şi există şi riscul unor obstacole în calea comerţului. Dar, în ansamblu, economia europeană este stabilă şi, aplicând politici corecte, ne putem asigura că va rămâne stabilă.

    Pierre Moscovici a subliniat că, totuși, europenii trebuie să fie pregătiți să ofere mai mult sprijin economiei, la nevoie, şi să aplice reforme care să stimuleze creșterea economică. Mai presus de toate – a avertizat comisarul -, nu trebuie să înclinăm balanța către protecționism, care nu poate decât să exacerbeze tensiunile sociale și economice existente în societățile noastre.


  • Ocuparea forței de muncă și situația socială se îmbunătățesc

    Ocuparea forței de muncă și situația socială se îmbunătățesc

    În comparație cu anul precedent,
    ocuparea forței de muncă din UE a crescut cu 1,7 %, ceea ce corespunde
    unui număr suplimentar de 4 milioane de persoane încadrate în muncă. Locurile
    de muncă permanente și cu normă întreagă sunt principalii factori care au
    contribuit la această creștere.

    Purtătorul de cuvânt al CE, Mina Andreeva a
    precizat: Raportul ne arată că situaţia economică a Uniunii
    Europene continuă să se îmbunătăţească. Mai exact, cu peste 236 de milioane de persoane
    angajate, rata ocupării forţei de muncă în Uniune a atins cel mai înalt nivel
    înregistrat vreodată. În plus, cele mai multe locuri de muncă create sunt cu
    normă întreagă şi permanente. Apoi, rata şomajului a ajuns la cel mai mic nivel
    din noiembrie 2008 încoace, iar în cursul anului 2017, în aproape toate statele
    membre, veniturile gospodăriilor au crescut.

    Între cel de-al treilea trimestru din
    2016 și cel de-al treilea din 2017, numărul angajaților cu contracte permanente
    a urcat cu 2,8 milioane, ceea ce reprezintă o creștere de trei ori mai mare
    decât cea a numărului de angajați cu contracte temporare (900 000). Numărul de
    lucrători cu normă întreagă s-a mărit cu aproximativ 3 milioane, până la 181 de
    milioane, în timp ce numărul de lucrători cu fracțiune de normă a crescut, de
    asemenea, cu aproximativ 300 000, până la 42,7 milioane. Rata ocupării forței
    de muncă în UE în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a
    urcat în mod constant în ultimii trei ani, ajungând la 72,3 % în cel de-al
    treilea trimestru al anului 2017, atingând cel mai ridicat nivel atins
    vreodată. Cu toate acestea, rămân în continuare disparități semnificative între
    statele membre. Ratele naționale de ocupare a forței de muncă au variat între
    58 % în Grecia și 82 % în Suedia. Raportul arată, de asemenea, că
    rata șomajului din UE se apropie într-un ritm constant de nivelurile
    înregistrate înainte de criză. Numărul
    persoanelor aflate în șomaj a scăzut cu aproximativ 8,6 milioane de persoane de
    la valoarea sa maximă înregistrată în aprilie 2013 și s-a menținut sub 18
    milioane de persoane în decembrie 2017, acesta reprezentând cel mai scăzut
    nivel al său începând din noiembrie 2008.

    Și situația financiară a gospodăriilor din
    UE a continuat să se îmbunătățească, înregistrând o rată de creștere de
    aproximativ 1,5 % de la un an la altul, aceasta fiind determinată în
    principal de creșterea veniturilor din muncă. Cu toate acestea, în mai multe țări, și anume
    Croația, Grecia, Italia, Portugalia și Spania, precum și în Țările de Jos,
    venitul brut disponibil al gospodăriilor s-a situat în continuare sub nivelul
    din 2008.


  • Guvernul a adoptat proiectul de buget pe 2018

    Guvernul a adoptat proiectul de buget pe 2018

    Sănătatea, Educaţia şi investiţiile
    sunt priorităţile Executivului de la Bucureşti, reflectate în fondurile
    care le vor fi alocate prin proiectul de buget pe 2018, aprobat miercuri. La
    baza calculelor Guvernului stau o creştere economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de 3,1%, un deficit
    bugetar de sub 3 procente     din Produsul Intern Brut şi un câştig salarial mediu
    net lunar de 2.614 lei    , echivalentul a aproximativ 570 de euro.

    Pentru prima dată, PIB-ul României depăşeşte 200 de miliarde de euro

    Proiectul
    bugetar pentru anul viitor este unul bun, bazat pe cifre nicidecum optimiste,
    aprecia, la începutul şedinţei de Guvern, premierul Mihai Tudose. Potrivit
    acestuia, pentru prima dată, PIB-ul României depăşeşte 200 de miliarde de euro.
    Mihai Tudose: Suntem consecvenţi în privinţa priorităţilor – Sănătate, Educaţie,
    infrastructură. La Agricultură am alocat în plus 23,6%, agricultura fiind unul
    dintre principalele motoare de creştere de anul acesta.

    Mai multe detalii privitoarela ministerele
    care vor beneficia, în 2018, de majorări bugetare a dat ministrul Finanţelor,
    Ionuţ Mişa: Ministerul Apărării Naţionale, majorare cu
    11,3% faţă de anul 2017; s-a asigurat astfel alocarea a 2% din Produsul Intern
    Brut     pentru acest minister, asigurându-se astfel respectarea angajamentului
    asumat de România în relaţia cu NATO. Ministerul Educaţiei Naţionale, majorare
    cu 240,9%; aici vreau să menţionez că, începând cu anul 2018, din bugetul
    Ministerului Educaţiei Naţionale se vor plăti şi drepturile salariale ale
    personalului din învăţământul preuniversitar de stat. Ministerul Sănătăţii,
    majorare cu 4,6% faţă de anul 2017.

    Ministrul de Finanţe a precizat, în
    egală măsură, că bugetele Camerei Deputaţilor şi Administraţiei Prezidenţiale
    vor fi majorate cu peste 29, respectiv 20%.

    Pe de altă parte, proiectul de
    buget pe 2018 ţine cont de creşterea cu 9% a salariului minim şi mediu net, de majorarea,
    de la 1 iulie, a pensiilor cu 10% şi a pensiei minime cu 23%. Bugetul mai prevede
    şi creşterea cu 30 de procente,de la 1 ianuarie, a indemnizaţiei persoanelor
    cu dizabilităţi. În acelaşi proiect bugetar sunt prevăzute şi resursele necesare
    pentru acordarea de vouchere de vacanţă pentru toţi salariaţii din sistemul
    public.

    Un alt obiectiv al Guvernului pentru anul viitor îl reprezintă
    reducerea ratei şomajului sub 4% şi creşterea numărului de salariaţi cu normă
    întreagă cu peste 200 de mii de persoane. În ceea ce priveşte absorbţia
    fondurilor europene    , Cabinetul condus de Mihai Tudose şi-a propus să atragă,
    anul viitor, cu 32% mai multe faţă de anul acesta. Mihai Tudose: 28,4 miliarde de lei va fi ţinta de fonduri europene atrase pentru
    2018. Aşa o ţintă realistă eu cred că o să o depăşim la anul, dat fiind faptul
    că ajunge la maturitate tot ceea ce s-a lucrat anul acesta, proiectele pe care
    le-am implementat.

    Proiectul de buget trebuie să treacă, acum, de
    Parlament şi să fie promulgat de preşedintele ţării.

  • Jurnal românesc – 2.10.2017

    Jurnal românesc – 2.10.2017

    Peste 1.500
    de copii din mai multe sate româneşti din regiunea Cernăuţi asistă, în aceste
    zile, pentru prima dată, la un spectacol de teatru în limba română, graţie unui
    proiect al Direcţiei Românii din Afara Graniţelor din cadrul Institutului
    Cultural Român, intitulat ‘Caravana cu Poveşti în Bucovina de Nord’.
    Mini-turneul de teatru pentru copii cu piesa ‘Dănilă Prepeleac’, susţinut de
    actorii Asociaţiei Culturale ‘Lupii Albi’, a început în localitatea Boian şi
    continuă în mai multe sate unde românii sunt majoritari. Casa de cultură din
    Boian, construită în stil sovietic, întunecată şi friguroasă, a fost
    neîncăpătoare pentru cei aproximativ 450 de copii sosiţi inclusiv din satele
    din împrejurimi. Cei mici au fost captivaţi repede de păţaniile lui Dănilă
    Prepeleac, de modul inedit şi amuzant în care este pusă în scenă povestea lui
    Ion Creangă. Preşedintele Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română din
    Ucraina, Lilia Govornean, partenerul local al proiectului, a subliniat faptul
    că asemenea proiecte sunt binevenite, întrucât copiii au acces la limba română,
    prin intermediul unor poveşti în care se regăsesc.






    Banca
    Naţională a României pune la dispoziţia specialiştilor români care lucrează în
    străinătate cinci posturi de înaltă competenţă, în cadrul programului Brain
    Regain – 2017, potrivit unui anunţ postat pe pagina de internet a băncii.
    Astfel, BNR a scos la concurs două posturi de economist principal la Direcţia
    modelară şi prognoze macroeconomice – Serviciul modele de prognoză
    macroeconomică si un post de economist principal la Direcţia stabilitate
    financiară – Serviciul politici macroprudenţiale. De asemenea, a fost scos la
    concurs un post de economist principal la Direcţia stabilitate financiară -
    Serviciul monitorizare riscuri sistemice şi un post de expert principal la
    Direcţia rezoluţie bancară. Termenul limită pentru depunerea aplicaţiilor este
    20 octombrie 2017. Pentru toate posturile scoase la concurs se cere, printre
    altele, cunoaşterea limbii engleze, deţinerea cetăţeniei române şi, la momentul
    depunerii aplicaţiei, a unui loc de muncă în străinătate. BNR precizează că
    niciun aplicant nu poate opta în acelaşi timp pentru două sau mai multe posturi
    vacante.




    Preţurile
    la energia electrică şi la combustibili s-au majorat de la 1 octombrie, in
    Romania, iar in zilele urmatoare va creste şi preţul gazelor. Tarifele la
    energia electrică au crescut, în medie, cu 3 lei şi 45 de bani pe lună la suta
    de kilowaţi, iar gazele pentru consumatorii casnici se scumpesc cu aproximativ
    6%. La 1 octombrie a intrat în vigoare si a doua majorare a accizei la
    carburanţi, cu 0,16 lei pe litru. Potrivit expertilor, aceste cresteri
    vor duce la scumpiri în lanţ pentru cele mai multe produse şi servicii, în
    special la alimente.







    In Romania,
    rata şomajului a fost, în luna august, de 5,1%, în scădere cu 0,1 puncte
    procentuale faţă de luna precedentă – informează Institutul Naţional de
    Statistică. Astfel, numărul şomerilor a fost estimat la 465.000 de persoane,
    mai puţin şi faţă de luna august a anului trecut, când numărul celor care nu
    aveau un loc de muncă depăşea 500.000 de persoane. În ceea ce priveşte
    distribuţia pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a fost, în august, cu 2,4 puncte
    procentuale mai mare decât la femei.

  • Jurnal românesc – 29.11.2016

    Jurnal românesc – 29.11.2016

    A fost lansat noul site al Ministerului
    Culturii, disponibil la adresa cultura.ro. Ministrul Corina Suteu a declarat,
    cu acest prilej, că platforma reprezintă încă un pas în direcţia transparenţei
    administrative şi a comunicării eficiente cu cetăţenii interesaţi de cultură. Ea a adăugat că unul din scopurile noului site este
    apropierea între administraţie şi artişti. Potrivit Corinei Suteu, cei care au
    lucrat la noul site şi-au dorit ca acesta să reflecte activitatea ministerului
    pe teren, să aibă o structură simplă şi clară, să fie bine adaptat diverselor
    gadgeturi, să ofere o interfaţă de administrare prietenoasă, să descrie cât mai
    pe înţeles activităţile, să includă infografice, să dea o nouă identitate Ministerului
    Culturii, să fie actual şi uşor de actualizat, să permită versiuni multilingve
    în viitor.




    In România, rata şomajului
    a fost, în octombrie, de 5,8%. Potrivit Institutului Naţional de Statistică,
    numărul şomerilor a fost, luna trecută, de 522.000 de persoane, la acelaşi
    nivel cu luna precedentă, dar în scădere faţă de aceeaşi lună a anului anterior
    (613.000 persoane). Pe de altă parte, rata şomajului la bărbaţi a fost cu 1,8
    puncte procentuale mai mare decât la femei. INS mai anunta ca numărul şomerilor
    cu varsta cuprinsa intre 25 si 74 ani reprezintă 76% din numărul total al
    şomerilor estimat pentru luna octombrie 2016.






    Franţa, Italia,
    Germania, Spania , Marea Britanie, Olanda, Polonia şi România au înregistrat,
    anul trecut, cea mai ridicată valoare a producţiei agricole din Uniunea
    Europeană, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
    Valoarea
    totală a producţiei agricole s-a ridicat la 411,2 miliarde de euro, la
    preţurile de bază din 2015, în scădere cu 1,8% faţă de 2014. În 2015, comparativ cu 2014, cea mai mare creştere a
    valorii producţiei agricole din Uniunea Europeană s-a înregistrat în Letonia
    (8,8%), Lituania (5,9%) şi Cipru (4,7%). Cel mai semnificativ declin s-a
    înregistrat în Luxemburg (minus 9,9%), Slovacia (minus 9,7%), Cehia (minus
    8,6%), Germania (minus 7,8%) şi România (minus 7,4%).




    Centrul pentru
    Eliberarea Permiselor din Pipera lucreaza, de luni, în două schimburi, între
    orele 7,00 şi 21,00, iar tot de luni funcţionează
    un sistem de programări online. Pentru aceste programări există ghişee
    separate. Ministrul Afacerilor Interne, Dragoş Tudorache, a anunţat aceste măsuri
    care au rezultat în urma discuţiilor pe care demnitarul le-a avut cu prefecţii
    din Bucureşti şi Ilfov, dar şi cu conducerea Direcţiei Regim Permise de
    Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor şi Direcţiei Generale de Paşapoarte,
    pentru a identifica soluţiile pentru eliminarea cozilor care se formează la
    sediul Direcţiei.




    Ministerul Culturii a transmis
    Parlamentului o listă de amendamente la OUG privind ”Cuminţenia Pământului”.
    Executivul cere aleşilor ca donaţiile pentru achiziţionarea sculpturii să poată
    fi restituite până la 31 decembrie 2017 pe bază de cerere scrisă.
    Totodată, Executivul prevede înfiinţarea Fondului Brâncuşi care va fi gestionat
    de către Administraţia Fondului Cultural Naţional, instituţie publică aflată în
    subordinea Ministerului Culturii, în vederea achiziţionării de opere de artă
    contemporană şi bunuri culturale aparţinând patrimoniului cultural mobil.
    Înfiinţarea acestuia este motivată prin ”numărul mare de donaţii
    înregistrate” şi prin ”lipsa unei strategii de achiziţie de artă de către
    stat”.

  • Jurnal românesc – 31.03.2016

    Jurnal românesc – 31.03.2016

    Fostul comandant al
    coloniei de muncă de la Periprava, Ion Ficior, a fost condamnat la 20 de ani de
    închisoare pentru crime împotriva umanităţii. Totodată, instanţa a mai dispus
    degradarea militară a acestuia şi obligarea lui la plata, în solidar cu statul
    român, a sumei totale de 310.000 euro daune morale către opt părţi civile din
    dosar. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată. Ion Ficior a fost trimis
    în judecată în 2014, fiind acuzat că în cei cinci ani în care a condus colonia
    de muncă de la Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie
    represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, care a
    dus la moartea a peste 100 de persoane. Potrivit anchetatorilor, între 1958 şi
    1963, aceşti deţinuţi nu beneficiau de asistenţă medicală şi medicamente, erau
    lipsiţi de hrană şi încălzire şi erau supuşi la numeroase pedepse, fiind
    torturaţi fizic şi psihic. Într-un caz similar, fostul comandant al
    Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, a fost condamnat definitiv,
    luna trecută, de Instanţa Supremă, la 20 de ani de închisoare pentru
    infracţiuni împotriva umanităţii pentru abuzurile exercitate asupra deţinuţilor
    politici.




    În România, spaţiul în care este
    permis fumatul ar putea fi redefinit, după ce, miercuri, senatorii jurişti au avizat favorabil
    modificarea mai multor articole din Legea antifumat, în vigoare din 16 martie.
    Astfel, potrivit propunerii, prin spaţiu public închis se înţelege orice loc cu
    acoperiş sau tavan, încadrat de pereţi de jur împrejur, spre deosebire de forma
    actuală care prevede un tavan şi cel puţin doi pereţi. De asemenea, spaţiul
    închis de la locul de muncă este redefinit ca fiind orice loc cu plafon şi
    încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora. Totodată,
    fumătorii se pot constitui în asociaţii sau cluburi care pot amenaja spaţii
    speciale dedicate exclusiv fumatului şi activităţilor asociate fumatului.
    Iniţiativa legislativă va intra în dezbaterea Senatului, care este prima Cameră
    sesizată.






    Camera Deputaţilor de
    la Bucureşti, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege prin
    care se elimină plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea
    copilului. Astfel, indemnizaţia va fi de 85% din media veniturilor nete
    realizate pe ultimele 12 luni, anterior datei naşterii copilului. Indemnizaţia
    minimă nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut garantat
    (1050 lei de la 1 iulie), iar plafonul maxim, de 3.400 de lei, pentru
    indemnizaţia pentru creşterea copilului a fost eliminat. Totodată, mamele pot
    sta acasă până când copilul împlineşte doi ani. Persoanele care se întorc la
    muncă înainte de perioada la care au dreptul la concediu pentru creşterea
    copilului beneficiază, în afară de salariu, şi de un ‘stimulent de inserţie’,
    în cuantum lunar de 50% din indemnizaţia minimă garantată. Dacă va fi promovată de preşedintele
    Klaus Iohannis, legea intră în vigoare pe 1 iulie.






    Rata şomajului
    a crescut uşor în România, în trimestrul
    patru de anul trecut, la 6,6%, faţă de 6,5% în trimestrul anterior, cel mai
    ridicat nivel fiind în rândul tinerilor cu vârste de 15-24 de ani, potrivit
    Institutului Naţional de Statistică. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a
    fost de 1,3 puncte procentuale (7,2% pentru bărbaţi faţă de 5,9% pentru femei),
    iar pe medii rezidenţiale, de 0,3 puncte procentuale (6,5% pentru mediul urban,
    faţă de 6,8% pentru mediul rural). Gradul de ocupare era mai mare pentru
    bărbaţi (69,7%, faţă de 52,9% pentru femei) şi pentru persoanele rezidente din
    mediul urban (62,2% faţă de 60,4% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor
    (15-24 ani) a fost de 23,5%. Pe segmentul 20-64 de ani, rata de ocupare a fost
    de 66,1% în ultimul trimestru din 2015, populaţia activă totalizând 9,08 milioane
    persoane, din care 8,48 milioane erau ocupate şi 602.000 de şomeri.