Radio România Internațional

Tag: RATB

  • Luxemburg va deveni prima țară din lume în care transportul public va fi gratuit

    Luxemburg va deveni prima țară din lume în care transportul public va fi gratuit

    Luxemburg va deveni prima țară din lume în care transportul public va fi gratuit în totalitate. De anul acesta vor fi gratuități pe terenuri, tramvaie și autobuze promite noua coaliție de guvernământ luxemburgheză.

    Orașul Luxembourg, capitala micului Marele Ducat în prezent, călătorii plătesc 2 euro pentru două ore de călătorie, suficiente pentru aproape orice traseu, țara având o suprafață de nici 3.000 de kilometri pătrați. Biletele la clasa I costă 3 euro, iar un tichet la clasa a doua pentru o zi, pe orice mijloc de transport, costă 4 euro.

    În plus, tinerii și persoanele peste 60 de ani beneficiază de transport gratuit, iar cei care fac naveta au la dispoziție un abonament anual care costă 150 de euro.

    Şi în capitala României transportul public ar putea să fie gratuit dacă compania de transport public ar fi regândită, dacă s-ar accesa fonduri pentru modernizarea flotei de transport dar şi introducerea pistelor unice ar face ca transportul în capitală să fie unul la nivel European, a spus eurodeputatul Cristian Buşoi:


  • Automate de bilete pentru transportul în comun din Bucuresti

    Automate de bilete pentru transportul în comun din Bucuresti


    Bucureştenii şi cei care vizitează capitala României au la dispoziţie noi metode de achizitie a biletelor RATB. In doar 30 de secunde se pot obţine biletele fără statul la coadă la ghişeu. Săptămâna trecută, cinci automate de bilete cu interfaţă în română şi engleză au fost date în folosinţă în Gara de Nord, Piaţa Sudului, Piaţa Unirii, Piaţa Romană şi Obor. Cel de-al şaselea aparat este funcţional de mai mult timp pe Aeroportul Otopeni. Primăria Capitalei are în lucru un studiu de fezabilitate pentru achiziţia şi amplasarea în bucureşti a altor 500 de astfel de aparate. Punctele unde vor fi amplasate automatele de vânzare a biletelor vor fi anunţate după ce studiul va fi finalizat şi aprobat. La aceste automate pot fi reîncărcate titluri de călătorie, pot fi cumpărate bilete noi, carduri de tip Multiplu, carduri care pot fi folosite atât pe mijloacele de transport RATB, cât şi la metrou şi poate fi consultată harta reţelei de transport RATB. Plata se poate face atât în numerar, cât şi cu cardul, aparatele vor da rest şi bon.



    La sfârsitul anului trecut s-a trecut la biletul unic Metrorex – RATB. În Capitală, acest bilet poate fi folosit 60 de minute de la prima validare în orice mijloc de transport şi poţi efectua câte călătorii vrei, iar costul lor este 5 lei. O cartelă comună cu 10 călătorii costă 34 de lei (peste 7 euro), în timp ce abonamentul valabil o zi pe liniile urbane RATB şi Metrorex va avea un tarif de 17 lei (3,6 euro).Ultima validare se poate efectua cu un minut înainte de expirarea perioadei stabilite, de o oră, fiind permisă călătoria până la capătul liniei RATB sau până la ieşirea din staţiile Metrorex. Costul biletului unic este alcătuit din costul biletului RATB, în valoare de 1,30 lei, cel al biletului Metrorex, în valoare de 2,50 lei, la care se adaugă costul cardului şi cheltuielile cu mentenanţa. Biletele unice vor putea fi încărcate pe suport contactless ultralight şi validate, atât la porţile de acces din staţiile de metrou, cât şi la validatoarele din mijloacele de transport de suprafaţă. De asemenea, printr-un singur SMS la numărul 7458, se poate achita contravaloarea unui abonament de o zi, valabil pe toate liniile de transport urban sau pentru o călătorie pe liniile Expres. Preţul pentru abonamentul de o zi este de 9 lei ( aproape 2 euro), iar o călătorie pe liniile expres este de 4 lei. Cei interesaţi pot afla detalii la adresa de e-mail info@ratb.ro.


  • Lectura în spaţii neconvenţionale

    Lectura în spaţii neconvenţionale

    25% dintre românii care
    trăiesc în provincie declarau, în 2015, că nu au cumpărat nici o carte în
    ultimele 12 luni în timp ce în Bucureşti, doar 6% spuneau acest lucru. De
    asemenea, în timp ce 62% dintre bucureşteni declarau că au cumpărat, în acea
    perioadă, între una şi cinci cărţi, locuitorii celorlalte zone din România
    cumpăraseră tot între una şi cinci cărţi în proporţie de 48%. Datelor acestea,
    cuprinse în Barometrul de Consum Cultural de acum doi ani, li se pot adăuga
    cele recente aflate într-un
    studiu realizat de Asociaţia Curtea Veche, ONG care promovează lectura de
    plăcere în rândul copiilor din România. Valentina Roman,directoarea
    executivă a asociaţiei, ni le sintetizează. Doar 8% dintre copiii din Bucureşti citesc de plăcere în timpul lor
    liber. O mare parte din cei care nu citesc spun că nu au timp pentru asta,
    fiindcă sunt ocupaţi cu şcoala sau alte cursuri suplimentare de tip
    after-school sau pur şi simplu nu găsesc cărţi care să le placă. Părinţii i-ar
    obliga să citească volume care pe ei nu-i interesează.


    Realizată în decembrie 2016 pe eşantion reprezentativ de 1.082 de elevi bucureşteni cu
    vârsta între 11-14 ani, această cercetare a adus în prim plan şi frecventarea
    bibliotecilor publice. Dacă elevii merg sau nu merg la bibliotecă, aflăm tot de
    la Valentina Roman: Aproape două treimi ne-au spus că nu obişnuiesc să meargă la biblioteca
    şcolii pentru că acolo nu au un spaţiu unde să poată să stea să citească, nu au
    un spaţiu dedicat lecturii. Un alt motiv ar fi acela că acolo, nici nu găsesc
    titluri adecvate vârstei lor. Un alt procent mic dintre cititori merg şi la
    bibliotecile publice. Preferă să facă schimb de cărţi între ei, dacă unul
    dintre copii îşi cumpără un titlu dorit de ceilalţi. De altfel, şi marea
    majoritate a recomandărilor se fac între prieteni. Pe acestea, copiii le
    preferă în locul celor de la şcoală sau ale părinţilor.


    Deşi
    puţin cunoscute sau frecventate, bibliotecile de cartier pot fi nu doar un
    spaţiu propice lecturii sau luării cu împrumut a cărţilor, ci şi unul dedicat
    socializării sau activităţilor comunitare. Este ceea ce şi-au propus să arate,
    de-a lungul mai multor campanii, bibliotecarii din cadrul Bibliotecii
    Metropolitane Mihail Sadoveanu din Bucureşti, instituţie cu filiale în toate
    sectoarele capitalei şi aproape în fiecare cartier. Cea mai recentă campanie de
    acest fel s-a numit Călătoreşte cu o carte şi s-a desfăşurat împreună cu
    Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB). La începutul lunii martie,
    bibliotecarii s-au urcat în mijloacele de transport în comun şi au împărţit
    călătorilor zâmbete şi îndemnuri la lectură după cum ne-a povestit Anca
    Râpeanu, managerul general al Bibliotecii Metropolitane. Mare parte din
    bucureşteni, zi de zi, o bucată din viaţă şi-o petrec în mijloacele de
    transport în comun. Şi fiindcă traficul este atât de aglomerat şi călătorii
    petrec mai mult timp decât şi-ar dori în autobuz sau tramvai, ce-ar fi dacă ar
    folosi acel timp ca pe o pauză binevenită în care să citească o carte care le
    place? Dar ce am făcut pentru aceşti călători în mijloacele de transport în
    comun? Am profitat de faptul că era 1 martie – o zi specială pentru femei,
    pentru domnişoare şi doamne – şi le-am oferit felicitări făcute de copiii care
    participă la atelierele de creaţie organizate de Biblioteca Metropolitană
    Bucureşti. În felul acesta, încercăm să le spunem bucureştenilor nu doar că
    avem multe cărţi bune pentru împrumut puse la dispoziţia lor, în apropierea
    lor, ci şi faptul că le oferim şi alte tipuri de programe – educative, de
    socializare, de divertisment – la care pot participa oricând, tot gratuit.


    În
    cele şase zile de campanie, 50 de bibliotecari plus 7 voluntari şi 10 stagiari
    au călătorit cu autobuzele, tramvaiele şi troleibuzele din Bucureşti pe rutele
    cele mai apropiate de bibliotecile public din oraş. Au discutat direct cu circa
    11.000 de bucureşteni şi, pe lângă felicitări, au împărţit şi… cărţi de
    vizită. Ce fel de cărţi de vizită ne spune Marilena Chiriţă, şefa serviciului
    de Marketing şi Comunicare al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti. Ce carte de vizită mai potrivită poate
    avea biblioteca, dacă nu pliantul promoţional unde sunt listate toate cele 34
    de filiale ale noastre? Cei prezenţi în mijloacele de transport în comun -
    doamne, domnişoare, dar şi domni – au fost interesaţi de locaţiile noastre, de
    serviciile pe care le oferim. Am regăsit şi persoane care sunt deja utilizatori
    ai bibliotecilor noastre. În momentul în care, prezenţi fiind în autobuz sau în
    tramvai, intram în discuţie cu călătorii se crea un grup. Oamenii veneau cu
    întrebări, voiau să ştie cum pot avea acces la serviciile bibliotecii, că este
    gratuit, că poate una din filialele noastre se află la doi paşi de locuinţa lor
    sau de serviciu.


    Campania a avut ca
    motto: O carte bună poate fi citită în orice mijloc de transport în comun. Şi
    este încă prea devreme pentru a i se contabiliza reuşitele sau eşecurile. Nu acelaşi
    lucru se poate spune despre o altă campanie desfăşurată la Biblioteca
    Metropolitană, care dintr-un demers lunar a devenit unul săptămânal, tocmai
    fiindcă a prins la public. Este vorba despre Ora de poveşti. Anca Râpeanu: Am
    început cu 16 filiale unde un voluntar citeşte o poveste copiilor între 3 şi 6
    ani, însoţiţi de părinţi. Ora de poveşti a fost creată cu acest scop: copilul
    de trei ani nu este un cititor, dar poate deveni dacă i se citeşte şi dacă se
    obişnuieşte cu obiectul-carte. Faptul că vin însoţiţi de părinţi şi faptul că
    aceştia observă cum reacţionează copilul lor la lectura unei poveşti, sperăm că
    este un imbold pentru părinţi să le citească zilnic copiilor acasă, măcar vreo
    10-15 înainte de culcare.



    Şi poate această Oră de poveşti, petrecută
    în bibliotecă, îi va face şi pe părinţi să împrumute o carte pe care s-o
    citească în autobuz în lungul drum sau plictisitorul drum către serviciu.

  • Abonamentul de transport în comun te trimite la teatru

    Abonamentul de transport în comun te trimite la teatru


    “Călătoreşte cu RATB în lumea culturii bucureştene” este motto-ul unei campanii lansate de Regia Autonomă de Transport Bucureşti. În fiecare lună, 22 de instituţii culturale bucureştene oferă premii ce sunt trase la sorţi de utilizatorii transportului în comun bucureştean. Spectacole de circ, teatru şi chiar şi cursuri de limbi străine pot fi câştigate de călătorii fideli.



    Începută ca o acţiune de tip cadou de Crăciun, adică în luna decembrie a anului trecut, campania are deja vreo 2 mii de concurenţi înscrişi şi 650 de premienţi, adică de câştigători ai unei invitaţii pentru două persoane la vreun spectacol. Vine cu detalii Constantin Tobescu, purtător de cuvânt RATB: “Obiectivul este creşterea interesului pentru cultură la nivelul capitalei, având în vedere faptul că şi RATB-ul şi majoritatea instituţiilor de cultură, teatre, circ suntem în subordinea primăriei, este nevoie de o colaborare, pentru creşterea deschiderii oamenilor către cultură. Am iniţiat acest proiect împreună cu Direcţia cultură sport turism din primărie, am intrat în legătură cu majoritatea teatrelor, cu circul de stat, Casa Schiller şi cu alte instituţii de cultură, astfel încât pe durata a doi ani să colaborăm, instituţiile de cultură oferind invitaţii la spectacole pentru călătorii care se înscriu la tragerea la sorţi. Ne-am gândit să fidelizăm călătorii care au abonamente nominale, care pentru noi sunt cei fideli. Latura culturală reprezintă un aspect important şi ne dorim să dezvoltăm acestă colaborare. Vrem să colaborăm şi cu edituri, cum am colaborat pe perioada Târgului Gaudeamus. Vrem ca transportul public, având în vedere că este prezent în viaţa publică a oraşului permanent, să fie un instrument de deschidere către cultură. Acest gen de proiecte o puztem regăsi chiar la nivel eurpean, mă uitam la Regia de transport din Paris unde există astfel de proiecte.”



    Pentru a câştiga o invitaţie în cadrul campaniei, este de ajuns ca deţinătorul unui card nominal, cu abonament lunar, să acceseze site-ul RATB şi să se înscrie pentru tragerea la sorţi. Instituţiile de cultură partenere şi datele de contact ale acestora pot fi găsite, de asemenea, pe acelaşi site. Astfel, publicul va găsi într-un singur loc, accesând site-ul RATB, întreaga ofertă culturală bucureşteană.



    RATB precizează că toţi cei care s-au înscris începând cu 25.12.2016, vor fi incluşi automat în lista participanţilor la tragerea la sorţi care va fi organizată în luna februarie 2017.



    Acest proiect a început în luna decembrie 2016 şi se va desfăşura timp de doi ani, până în luna decembrie 2018, scopul său fiind de a creştere interesul publicului pentru actul cultural şi fidelizarea călătorilor, susţine Constantin Tobescu, purtător de cuvânt RATB, care ne-a asigurat că speră ca tot mai mulţi călători să fie interesaţi de cultură. Ce invitaţii au fost puse în joc? “Pentru toate spectacolele am avut invitaţii de la instituţiile de cultură: Avem invitaţii la Teatrul Ţăndărică, la spectacolul “Cei trei purceluşi”, “Croitoraşul cel viteaz”, “Capra cu trei iezi” şi altele. De asemenea, la teatrul ion Creangă, “Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”, şi altele. Teatrul Masca invită la “Nastasia”. Avem, de asemenea, la Circul Globus la spectacolul “Arena magică”. La teatrul Odeon, “De vânzare” sau “Când timpul nu se mişcă”, “Refugiul” şi “Ascensiunea lui Arturo”. De la Teatrul Stela Popescu, “Chiriţa din Iaşi”, “Harap Alb”. Sunt foarte multe spectacole. Interesul este mare, chiar am primit mesaje de la călători să colaborăm mai strâns cu teatrele, astfel încât să primim invitaţii şi pentru spectacolele care se joacă de obicei cu casa închisă.”



    Idei frumoase, susţinute cu entuziasm de instituţiile culturale bucureştene şi apreciate de călători, care, iată, îşi pot şi exprima preferinţele culturale. În plus, ne asigură organizatorii campaniei, dacă există câştigători interesaţi de alte premii decât cele câştigate, ei le pot schimba cu alţi călători folosind tot site-ul RATB ca intermediar.(


  • Transportul public din Bucureşti

    Transportul public din Bucureşti

    De curând, în Bucureşti,
    a fost reluată circulaţia autobuzelor turistice supraetajate, care dispun şi de
    audio-ghiduri în engleză, franceză, italiană şi română. Turiştii au la dispoziţie şi hărţi
    şi pliante cu informaţii despre obiectivele turistice de pe traseu, precum şi
    un sistem internet wireless gratuit.Cele 14 staţii sunt parcurse zilnic în aproximativ 50
    de minute, între orele 10,00 şi 22,00. Printre obiectivele de pe traseu se
    numără Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Arcul de Triumf, Muzeul de Geologie,
    Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, Muzeul Ţăranului Român,
    Ateneul Român, Muzeul Naţional de Artă, Palatul CEC, Muzeul Naţional de Istorie,
    Palatul Parlamentului, Patriarhia Română, Hanul lui Manuc, Curtea Veche şi
    Muzeul Municipiului Bucureşti. Preţul unui card de călătorie este de 25 de lei
    (5,8 euro) pentru adulţi şi de 10 lei (2,35 de euro) pentru copiii cu vârste
    între 7 şi 14 ani. Copiii în vârstă de sub 7 ani însoţiţi de adulţi beneficiază
    de gratuitate. Cardul de călătorie este valabil 24 de ore de la prima validare
    şi poate fi achiziţionat din autobuzele turistice.

    Pentru plata călătoriilor pe liniile de transport în
    comun din Bucureşti, se utilizează doar carduri magnetice care se validează în
    aparatele speciale din mijloacele de transport. Respectivele carduri pot fi
    achiziţionate din majoritarea staţiilor, de la ghişeele Regiei Autonome de
    Transport Bucureşti şi pot fi reîncărcate la aceleaşi ghişee. Tariful unei
    călătorii este de 1 leu şi 30 de bani (cca. 28 de eurocenţi) pentru liniile
    obişnuite de transport în comun de suprafaţă, de 1 leu şi 50 de bani (33 de
    eurocenţi) pentru liniile preorăşeneşti de transport şi de 3 lei şi 50 de bani
    (77 de eurocenţi) pentru liniile de autobuze expres 780 şi 783. Linia 780 face
    legătura între Gara de Nord (cea mai importantă gară din capitala României) şi
    Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, iar linia 783 – între
    aeroport şi centrul oraşului (Piaţa Unirii). Să notăm şi că abonamentul
    nenominal valabil o zi costă 8 lei (1,7 euro), iar cel valabil o săptămână
    costă 17 lei (3,7 euro). Copiii în vârstă de până la 7 ani sunt scutiţi de
    plata taxelor de călătorie.

    În Bucureşti, funcţionează şi 23 de linii de noapte
    care au terminalul central la Piaţa Unirii şi fac legătura cu zonele
    periferice. Între orele 23.00 şi 1.00, respectiv între orele 3.00 şi 4.30
    circulă la un interval de 40 de minute, iar între orele 1.00 şi 3.00 – la 120 de
    minute. Preţul unei călătorii cu autobuzele de pe aceste linii este tot de 1
    leu şi 30 de bani. Pe de altă parte, RATB a reintrodus serviciul care permite plata
    călătoriilor prin sms. Facilitatea este valabilă pentru abonamentul de o zi, în
    valoare de 8 lei şi 79 de bani, dar şi pe liniile expres 780 şi 783. Numărul de
    telefon este 7458.

    La metrou, o cartelă
    magnetică pentru două călătorii costă 5 lei (1,13 euro), iar cartela pentru 10
    călătorii costă 20 de lei (4,5 euro). O cartelă valabilă o zi costă 8 lei (1,8
    euro), iar una valabilă o săptămână pentru un număr nelimitat de călătorii
    costă 25 de lei (5,7 euro). Ghiduri privind traseele de transport în comun din
    Capitală pot fi procurate atât de la Aeroportul Henri Coandă Bucureşti
    Otopeni, cât şi de la multe dintre tonetele pentru vânzarea publicaţiilor.
    Astfel de ghiduri sunt disponibile şi pe Internet, la adresa Regiei Autonome de
    Transport Bucureşti, www.ratb.ro,
    şi la cea a Societăţii de Exploatare a Metroului, www.metrorex.ro,
    ambele site-uri fiind editate în engleză şi română.

  • Transportul public din Bucureşti

    Transportul public din Bucureşti

    De la început, amintim că, pentru plata călătoriilor pe liniile de
    transport în comun din Bucureşti, se utilizează doar carduri magnetice care se
    validează la aparatele speciale din mijloacele de transport. Respectivele
    carduri pot fi achiziţionate din majoritarea staţiilor, de la ghişeele Regiei
    Autonome de Transport Bucureşti şi pot fi reîncărcate la aceleaşi ghişee.
    Tariful unei călătorii este de 1 leu şi 30 de bani (cca. 28 de eurocenţi)
    pentru liniile obişnuite de transport în comun de suprafaţă, de 1 leu şi 50 de
    bani (33 de eurocenţi) pentru liniile preorăşeneşti de transport şi de 3 lei şi
    50 de bani (77 de eurocenţi) pentru liniile de autobuze expres 780 şi 783.
    Linia 780 face legătura între Gara de Nord şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, iar
    linia 783 – între aeroport şi centrul oraşului (Piaţa Unirii). Să notăm şi că
    abonamentul nenominal valabil o zi costă 8 lei (1,7 euro), iar cel valabil o
    săptămână costă 17 lei (3,7 euro). Copiii în vârstă de până la 7 ani sunt
    scutiţi de plata taxelor de călătorie.

    În
    Bucureşti, funcţionează şi 23 de linii de noapte care au terminalul central la
    Piaţa Unirii şi fac legătura cu zonele periferice. Între orele 23.00 şi 1.00,
    respectiv între orele 3.00 şi 4.30 circulă la un interval de 40 de minute, iar
    între orele 1.00 şi 3.00 – la 120 de minute. Preţul unei călătorii cu
    autobuzele de pe aceste linii este tot de 1 leu şi 30 de bani. La metrou, o
    cartelă magnetică pentru două călătorii costă 5 lei (1,13 euro), iar cartela
    pentru 10 călătorii costă 20 de lei (4,5 euro). O cartelă valabilă o zi costă 8
    lei (1,8 euro), iar una valabilă o săptămână pentru un număr nelimitat de
    călătorii costă 25 de lei (5,7 euro). Ghiduri privind traseele de transport în comun
    din Capitală pot fi procurate atât de la Aeroportul Henri Coandă Bucureşti
    Otopeni, cât şi de la multe dintre tonetele pentru vânzarea publicaţiilor. Astfel
    de ghiduri sunt disponibile şi pe Internet, la adresa Regiei Autonome de
    Transport Bucureşti, www.ratb.ro, şi la cea a
    Societăţii de Exploatare a Metroului, www.metrorex.ro,
    ambele site-uri fiind editate în engleză şi română.

  • Tragedia din clubul „Colectiv”

    Tragedia din clubul „Colectiv”

    Incendiul din clubul ‘Colectiv’ din Bucureşti a avut loc în noaptea
    de vineri, 30 octombrie 2015, în timpul unui concert gratuit al trupei rock
    Goodbye to Gravity. Conform datelor preliminare existente, focul a fost
    provocat de artificiile folosite în timpul concertului şi a dus la moartea a 60
    de oameni şi la rănirea altor 186.

    În ţară, datorită gravităţii evenimentului,
    au fost ţinute trei zile de doliu naţional iar, în urma protestelor populare
    masive, premierul Victor Ponta a demisionat, pe 4 noiembrie, împreună cu
    guvenul dominat de social-democraţi.

    În acest moment, criminaliştii continuă
    cercetările pentru a stabili în ce circumstanţe s-a produs cel mai grav accident din România de după
    anul 1989, precum şi care sunt
    responsabilii pentru această tragedie. Mai mulţi factori responsabili au fost
    reţinuţi de poliţie iar conducerea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
    Bucureşti a fost demisă, după ce presa a dezvăluit că instituţia a ascuns
    adevărul privind responsabilităţile ce-I reveneau în prevenirea incendiului de
    la Clubul Colectiv.

    În spitalele din
    Bucureşti mai sunt, acum, internate 37
    de victime ale incendiului, dintre care şase sunt în stare critică. 39 de pacienţi
    care au suferit arsuri sunt trataţi în Austria, Belgia, Olanda, Franţa,
    Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel. Guvernul va deconta, integral,
    tratamentul medical acordat acestora în spitalele din străinătate. Potrivit
    unei ordonanţe de urgenţă, s-a stabilit un cost lunar pentru un pacient de 90.000
    – 100.000 de euro, sumă care poate fi suplimentată, în caz de nevoie. Zeci de
    mii de români şi-au unit eforturile şi şi-au folosit energia, talentul şi
    timpul liber pentru a-şi ajuta semenii, după tragedia din clubul Colectiv,
    demonstrand solidaritate şi spirit
    civic.

    Potrivit ambasadorului SUA în
    România, Hans Klemm acţiunile lor I-au
    inspirat şi pe numeroşi membri ai comunităţii internaţionale.

    Miercuri, la
    Spitalul Clinic de Urgenţă ‘Bagdasar-Arseni’ din Bucureşti, a sosit un
    transport de materiale medicale, valoarea totală a acestui ajutor umanitar
    oferit de Guvernul Federal din Germania
    ridicându-se la 100.000 de euro. Memoria victimelor incendiului din 30
    octombrie este păstrată, inclusiv prin gesturi simple dar semnificative.

    Regia
    Autonoma de Transport Bucureşti a decis, miercuri, să denumească două staţii de
    tramvai şi troleibuz ‘Colectiv’ , în
    semn de omagiu adus tinerilor nevinovaţi care şi-au pierdut viaţa în tragedia
    de la clubul din Capitală.

  • Jurnal românesc – 27.11.2015

    Jurnal românesc – 27.11.2015

    România
    turistică rămâne o prezenţă modestă atât în plan intern, cât şi extern. Ţări
    mult mai mici au încasări mai mari din turism decât România, singura ţară
    europeană în care turismul nu reprezintă nici măcar 1% din PIB – arată datele
    publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Ţara noastră depăşeşte
    doar Lituania, Letonia şi Luxemburgul. Anul trecut, turiştii străinii au
    petrecut în jur de 4 milioane de nopţi în România. Spre comparaţie, în Ungaria
    străinii au petrecut peste 12 milioane de nopţi, în Bulgaria şi Cehia – peste
    20 de milioane, iar în Spania – peste 250 de milioane, cam câte ar contabiliza
    România în aproximativ 70 de ani. În studiul privind turismul din ţările
    europene, românii ocupă, totodată, ultimul loc în clasamentul zilelor petrecute
    în străinătate raportate la populaţie. Chiar dacă percepţia este că foarte
    mulţi dintre aceştia îşi petrec vacanţele în Grecia, Austria, Turcia sau
    Spania, datele indică faptul că, în medie, un român petrece, anual, de fapt,
    mai puţin de o zi în străinătate. În 2014, turismul din România a încasat în
    total 1,4 miliarde de euro, iar turiştii români au cheltuit în străinătate 1,8
    miliarde de euro.




    Regia Autonomă de
    Transport Bucureşti (RATB) a decis ca, începând de vineri, două staţii aferente
    unor linii de tramvai şi autobuz de pe Bulevardul Mărăşeşti şi de pe Splaiul
    Independenţei să fie denumite ‘Colectiv’, în memoria victimelor din clubul
    Colectiv.Potrivit unui comunicat, reprezentanţii
    RATB precizează că decizia este susţinută de mulţi călători care au trimis
    propuneri în acest sens. Amintim că, organizat într-un spaţiu
    impropriu, concertul unei trupe rock s-a sfârşit tragic odată cu aprinderea
    accidentală a materialului cu care era antifonat un stâlp de susţinere,
    incendiul propagându-se apoi cu repeziciune la plafonul clubului. Sute de
    oameni – de cinci ori mai mulţi decât ar fi avut dreptul clubul să primească -
    au fost prinşi sub bucăţile incandescente de material desprinse din tavan. 60
    de persoane şi-au pierdut viaţa. În spitalele din Bucureşti se mai află 37 de
    răniţi, iar în unităţi sanitare din străinătate 29.




    Cunoscutul tenor
    spaniol Jose Carreras a vizitat, vineri, Centrul de Transplant Medular al
    Institutului Clinic Fundeni. În cadrul Institutului bucureştean în anul 2000 a
    fost creat un departament de transplant medular pentru adulţi şi copii.
    Performanţele profesionale realizate în acest departament au fost influenţate
    pozitiv de colaborarea cu Centrul de Transplant Medular Regensburg, condus de
    profesorul Ernst Holler. Colaborarea a fost posibilă datorită unui twinning
    program finanţat de Jose Carreras Leukaemia Foundation – German branch.




    La Bucureşti a fost programată, vineri, o repetiţie pentru parada militară
    dedicată Zilei Naţionale a României. În acest an, peste 2.600 de militari şi
    specialişti cu 360 de mijloace tehnice din Ministerul Apărării Naţionale,
    Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de
    Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională
    a Penitenciarelor şi Poliţia Locală Bucureşti vor participa, pe 1 Decembrie, începând
    cu ora 11,00, la Parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României,
    în Piaţa Constituţiei din Bucureşti. Şi în acest an vor fi organizate de
    autorităţile locale în mai multe municipii reşedinţă de judeţ ceremonii de
    omagiere a eroilor sau parade militare.

  • Transportul public din Bucureşti

    Transportul public din Bucureşti

    Respectivele carduri pot fi achiziţionate din majoritarea staţiilor, de la ghişeele Regiei Autonome de Transport Bucureşti şi pot fi reîncărcate la aceleaşi ghişee. Tariful unei călătorii este de 1 leu şi 30 de bani (cca. 28 de eurocenţi) pentru liniile obişnuite de transport în comun de suprafaţă, de 1 leu şi 50 de bani (33 de eurocenţi) pentru liniile preorăşeneşti de transport şi de 3 lei şi 50 de bani (77 de eurocenţi) pentru liniile de autobuze expres 780 şi 783. Linia 780 face legătura între Gara de Nord (cea mai importantă gară din capitala României) şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă” Bucureşti, iar linia 783 — între aeroport şi centrul oraşului (Piaţa Unirii). Să notăm şi că abonamentul nenominal valabil o zi costă 8 lei (1,7 euro), iar cel valabil o săptămână costă 17 lei (3,7 euro). Copiii în vârstă de până la 7 ani sunt scutiţi de plata taxelor de călătorie.



    În Bucureşti, funcţionează şi 23 de linii de noapte care au terminalul central la Piaţa Unirii şi fac legătura cu zonele periferice. Între orele 23.00 şi 1.00, respectiv între orele 3.00 şi 4.30 circulă la un interval de 40 de minute, iar între orele 1.00 şi 3.00 – la 120 de minute. Preţul unei călătorii cu autobuzele de pe aceste linii este tot de 1 leu şi 30 de bani.



    În acestă perioadă, în Bucureşti, mai circulă încă autobuzele turistice supraetajate, care dispun şi de audio-ghiduri în engleză şi română. Cele 14 staţii sunt parcurse zilnic în aproximativ 50 de minute, între orele 10,00 şi 22,00. Printre obiectivele de pe traseu se numără Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Arcul de Triumf, Muzeul de Geologie, Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa”, Muzeul Ţăranului Român, Ateneul Român, Muzeul Naţional de Artă, Palatul CEC, Muzeul Naţional de Istorie, Palatul Parlamentului, Patriarhia Română, Hanul lui Manuc, Curtea Veche şi Muzeul Municipiului Bucureşti. Preţul unui bilet este de 25 de lei (5,8 euro) pentru adulţi şi de 10 lei (2,35 de euro) pentru copiii cu vârste între 7 şi 14 ani. Copiii în vârstă de sub 7 ani beneficiază de gratuitate. Cardul de călătorie este valabil 24 de ore de la prima validare şi poate fi achiziţionat din autobuzele turistice.



    La metrou, o cartelă magnetică pentru două călătorii costă 5 lei (1,13 euro), iar cartela pentru 10 călătorii costă 20 de lei (4,5 euro). O cartelă valabilă o zi costă 8 lei (1,8 euro), iar una valabilă o săptămână pentru un număr nelimitat de călătorii costă 25 de lei (5,7 euro).



    Ghiduri privind traseele de transport în comun din Capitală pot fi procurate atât de la Aeroportul “Henri Coandă” Bucureşti Otopeni, cât şi de la multe dintre tonetele pentru vânzarea publicaţiilor. Astfel de ghiduri sunt disponibile şi pe Internet, la adresa Regiei Autonome de Transport Bucureşti, www.ratb.ro, şi la cea a Societăţii de Exploatare a Metroului, www.metrorex.ro, ambele site-uri fiind editate în engleză şi română.

  • Transportul public din Bucureşti

    Transportul public din Bucureşti

    De la început, amintim că pentru plata călătoriilor pe liniile de transport în comun din Bucureşti se utilizează doar carduri magnetice care se validează în aparatele speciale din mijloacele de transport. Respectivele carduri pot fi achiziţionate din majoritarea staţiilor, de la ghişeele Regiei Autonome de Transport Bucureşti şi pot fi reîncărcate la aceleaşi ghişee. Tariful unei călătorii este de 1 leu şi 30 de bani (cca. 28 de eurocenţi) pentru liniile obişnuite de transport în comun de suprafaţă, de 1 leu şi 50 de bani (33 de eurocenţi) pentru liniile preorăşeneşti de transport şi de 3 lei şi 50 de bani (77 de eurocenţi) pentru liniile de autobuze expres 780 şi 783. Linia 780 face legătura între Gara de Nord (cea mai importantă gară din capitala României) şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă” Bucureşti, iar linia 783 — între aeroport şi centrul oraşului (Piaţa Unirii). Să notăm şi că abonamentul nenominal valabil o zi costă 8 lei (1,7 euro), iar cel valabil o săptămână costă 17 lei (3,7 euro). Copiii în vârstă de până la 7 ani sunt scutiţi de plata taxelor de călătorie.



    În Bucureşti, funcţionează şi 23 de linii de noapte care au terminalul central la Piaţa Unirii şi fac legătura cu zonele periferice. Între orele 23.00 şi 1.00, respectiv între orele 3.00 şi 4.30 circulă la un interval de 40 de minute, iar între orele 1.00 şi 3.00 – la 120 de minute. Preţul unei călătorii cu autobuzele de pe aceste linii este tot de 1 leu şi 30 de bani.



    La metrou, o cartelă magnetică pentru două călătorii costă 4 lei (88 de eurocenţi), iar cartela pentru 10 călătorii costă 15 lei (3,3 euro). O cartelă valabilă o zi costă 6 lei (1,3 euro), iar una valabilă o săptămână pentru un număr nelimitat de călătorii costă 20 de lei (4,4 euro).



    Ghiduri privind traseele de transport în comun din Capitală pot fi procurate atât de la Aeroportul “Henri Coandă” Bucureşti Otopeni, cât şi de la multe dintre tonetele pentru vânzarea publicaţiilor. Astfel de ghiduri sunt disponibile şi p.e Internet, la adresa Regiei Autonome de Transport Bucureşti, www.ratb.ro, şi la cea a Societăţii de Exploatare a Metroului, www.metrorex.ro, ambele site-uri fiind editate în engleză şi română

  • Transportul public bucureştean, sub ameninţarea grevei

    Transportul public bucureştean, sub ameninţarea grevei

    Angajaţii de la metroul din Bucureşti au făcut, marţi, o grevă de avertisment. Garniturile nu au circulat dimineaţa, timp de o oră, însa traficul nu a fost afectat deoarece protestul a avut loc foarte devreme, înainte ca mare majoritate a oamenilor să plece la muncă. Liderii sindicali au precizat că greva a fost generată de eşecul negocierilor cu administraţia cu privire la contractul colectiv de muncă şi solicită implicarea ministrului transporturilor, Ramona Mănescu.



    De cealaltă parte, conducerea Metrorex susţine că a dat dovada în permanenţă de disponibilitate şi deschidere în ceea ce priveste negocierea Contractului Colectiv de Munca, în concordanţă cu prevederile legale în vigoare, astfel încât activitatea societatii Metrorex să se desfaşoare normal, fără afectarea publicului călător. Dacă greva de avertisment nu va avea urmări pozitive pentru angajaţi, bucureştenii se pot aştepta şi la întreruperi mai lungi ale circulaţiei metroului. Mai mult, va fi declanşată greva generală, avertizeaza liderii sindicali.



    Ion Radoi: “Pe 30 septembrie va continua greva propriu-zisa pe termen nelimitat, şi asta înseamnă că în fiecare zi pâna la ora 16:00 metroul nu va circula. Facem încă o data apel la autorităţi să aplice Constitutia României în primul rând, să permită negocierile contractelor colective de munca, să raspundă la adresele necesare şi să aplice acest drept la negociere.”



    Ministerul Transporturilor dezaprobă intenţia de grevă generală şi a cerut administratorului reţelei de metrou soluţii clare de rezolvare imediată a revendicarilor angajaţilor.



    Sindicatele susţin că autorităţile trebuie să respecte Legea bugetului, potrivit căreia salariile trebuie indexate cu indicele de inflaţie.



    Reţeaua de metrou din Bucureşti are o lungime de aproape 70 de Km, distribuiţi pe 4 linii magistrale, prima fiind inaugurată în 1979. Cea de-a 5-a magistrală, în construcţie, va avea o lungime de 9,6 km.



    Revenind la greva generală generală de la metrou anunţată pentru 30 septembrie, sindicatele din transportul de suprafaţă (RATB) au anunţat că se vor solidariza cu aceasta. În aceste condiţii, transportul public în Capitala ar putea fi blocat complet, un coşmar greu de imaginat pentru bucureşteni. Cei din RATB sunt nemulţumiţi că există multe vehicule defecte şi nu sunt piese de schimb pentru ele, iar altele au deficienţe care ar putea fi rezolvate usor, pentru a iesi în traseu.



    Totodată, sindicatele critică decizia de restructurare a 20% din posturile de conducere şi execuţie ale Regiei şi cer o întâlnire urgentă cu primarul general al Capitalei, pentru rezolvarea problemelor din transportul public.

  • Transportul public din Bucureşti (reluare din 05.07.2013)

    Transportul public din Bucureşti (reluare din 05.07.2013)

    În acestă perioadă estivală, în Bucureşti circulă din nou autobuzele turistice supraetajate, care dispun şi de audio-ghiduri în engleză şi română. Cele 14 staţii sunt parcurse zilnic în aproximativ 50 de minute, între orele 10,00 şi 22,00. Printre obiectivele de pe traseu se numără Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Arcul de Triumf, Muzeul de Geologie, Muzeul Ţăranului Român, Ateneul Român, Muzeul Naţional de Artă, Palatul CEC, Muzeul Naţional de Istorie, Palatul Parlamentului, Patriarhia Română, Hanul lui Manuc, Curtea Veche, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Muzeul Literaturii. Preţul unui bilet este de 25 de lei (5,8 euro) pentru adulţi şi de 10 lei (2,35 de euro) pentru copiii cu vârste între 7 şi 14 ani. Copiii în vârstă de sub 7 ani beneficiază de gratuitate. Cardul de călătorie este valabil 24 de ore de la prima validare şi poate fi cumpărat din autobuzele turistice.



    Societatea de exploatare a metrolului bucureştean şi Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) au pus în circulaţie de puţin timp bilete unice pentru metrou şi vehiculele RATB. Acestea sunt de trei tipuri, în funcţie de durata de utilizare, şi costă între 5 şi 30 de lei (între 1,1 şi 6,6 euro). Astfel, biletul unic 60 de minute, costă 5 lei şi este valabil, aşadar, o oră de la prima validare şi cu un număr nelimitat de validări în perioada de valabilitate, atât la Metrorex, cât şi la RATB. Apoi, la preţul de 30 de lei, este disponibil biletul unic multiplu cu 10 călătorii de câte 60 de minute. Călătorii pot circula şi cu abonamentul unic de o zi, care costă 16 lei (3,5 euro). Acesta este valabil timp de 24 de ore de la prima validare şi are un număr nelimitat de validări în perioada de valabilitate.



    Să menţionăm şi că, de puţină vreme, pentru plata călătoriilor pe liniile de transport în comun din Bucureşti se utilizează doar carduri care se validează la aparatele speciale din mijloacele de transport, renunţându-se, aşadar, la biletele de hârtie. Respectivele carduri pot fi achiziţionate din majoritarea staţiilor, de la ghişeele Regiei Autonome de Transport Bucureşti şi pot fi reîncărcate la aceleaşi ghişee. Tariful unei călătorii este de 1 leu şi 30 de bani (cca. 30 de eurocenţi) pentru liniile obişnuite de transport în comun de suprafaţă, de 1 leu şi 50 de bani (35 de eurocenţi) pentru liniile preorăşeneşti de transport şi de 3 lei şi 50 de bani (80 de eurocenţi) pentru liniile de autobuze expres 780 şi 783. Linia 780 face legătura între Gara de Nord (cea mai importantă gară din capitala României) şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă” Bucureşti, iar linia 783 — între aeroport şi centrul oraşului (Piaţa Unirii). Să notăm şi că abonamentul nenominal valabil o zi costă 8 lei (1,9 euro), iar cel valabil o săptămână costă 17 lei (4 euro). Copiii în vârstă de până la 7 ani sunt scutiţi de plata taxelor de călătorie.



    La metrou, o cartelă magnetică pentru două călătorii costă 4 lei (95 de eurocenţi), iar cartela pentru 10 călătorii costă 15 lei (3,3 euro). O cartelă valabilă o zi costă 6 lei (1,4 euro), iar una valabilă o săptămână pentru un număr nelimitat de călătorii costă 20 de lei (4,4 euro).

  • Transportul public din Bucureşti

    Transportul public din Bucureşti

    În acestă perioadă estivală, în Bucureşti circulă din nou autobuzele turistice supraetajate, care dispun şi de audio-ghiduri în engleză şi română. Cele 14 staţii sunt parcurse zilnic în aproximativ 50 de minute, între orele 10,00 şi 22,00. Printre obiectivele de pe traseu se numără Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Arcul de Triumf, Muzeul de Geologie, Muzeul Ţăranului Român, Ateneul Român, Muzeul Naţional de Artă, Palatul CEC, Muzeul Naţional de Istorie, Palatul Parlamentului, Patriarhia Română, Hanul lui Manuc, Curtea Veche, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Muzeul Literaturii. Preţul unui bilet este de 25 de lei (5,8 euro) pentru adulţi şi de 10 lei (2,35 de euro) pentru copiii cu vârste între 7 şi 14 ani. Copiii în vârstă de sub 7 ani beneficiază de gratuitate. Cardul de călătorie este valabil 24 de ore de la prima validare şi poate fi cumpărat din autobuzele turistice.



    Societatea de exploatare a metrolului bucureştean şi Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) au pus în circulaţie de puţin timp bilete unice pentru metrou şi vehiculele RATB. Acestea sunt de trei tipuri, în funcţie de durata de utilizare, şi costă între 5 şi 30 de lei (între 1,1 şi 6,6 euro). Astfel, biletul unic 60 de minute, costă 5 lei şi este valabil, aşadar, o oră de la prima validare şi cu un număr nelimitat de validări în perioada de valabilitate, atât la Metrorex, cât şi la RATB. Apoi, la preţul de 30 de lei, este disponibil biletul unic multiplu cu 10 călătorii de câte 60 de minute. Călătorii pot circula şi cu abonamentul unic de o zi, care costă 16 lei (3,5 euro). Acesta este valabil timp de 24 de ore de la prima validare şi are un număr nelimitat de validări în perioada de valabilitate.



    Să menţionăm şi că, de puţină vreme, pentru plata călătoriilor pe liniile de transport în comun din Bucureşti se utilizează doar carduri care se validează la aparatele speciale din mijloacele de transport, renunţându-se, aşadar, la biletele de hârtie. Respectivele carduri pot fi achiziţionate din majoritarea staţiilor, de la ghişeele Regiei Autonome de Transport Bucureşti şi pot fi reîncărcate la aceleaşi ghişee. Tariful unei călătorii este de 1 leu şi 30 de bani (cca. 30 de eurocenţi) pentru liniile obişnuite de transport în comun de suprafaţă, de 1 leu şi 50 de bani (35 de eurocenţi) pentru liniile preorăşeneşti de transport şi de 3 lei şi 50 de bani (80 de eurocenţi) pentru liniile de autobuze expres 780 şi 783. Linia 780 face legătura între Gara de Nord (cea mai importantă gară din capitala României) şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă” Bucureşti, iar linia 783 — între aeroport şi centrul oraşului (Piaţa Unirii). Să notăm şi că abonamentul nenominal valabil o zi costă 8 lei (1,9 euro), iar cel valabil o săptămână costă 17 lei (4 euro). Copiii în vârstă de până la 7 ani sunt scutiţi de plata taxelor de călătorie.



    La metrou, o cartelă magnetică pentru două călătorii costă 4 lei (95 de eurocenţi), iar cartela pentru 10 călătorii costă 15 lei (3,3 euro). O cartelă valabilă o zi costă 6 lei (1,4 euro), iar una valabilă o săptămână pentru un număr nelimitat de călătorii costă 20 de lei (4,4 euro).