Radio România Internațional

Tag: ratificare

  • România – NATO, 20 de ani

    România – NATO, 20 de ani

    “România beneficiază ca stat membru NATO de cele mai solide garanţii de securitate din istorie şi îşi respectă angajamentele asumate la nivel aliat, contribuind totodată la întărirea securităţii comune şi a apărării colective”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis care a participat la conferinţa “România – NATO, 20 de ani”, organizată miercuri de ministerul Apărării.

     

    Potrivit șefului statului, actualul context generat de războiul de la graniţele țării creşte relevanţa României ca pilon de securitate şi stabilitate regional. Klaus Iohannis a subliniat că Bucureștiul trebuie să-și intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport.

     

    Klaus Iohannis:  “Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Nu poate fi însă garantată siguranţa oamenilor în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă. Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate”.

     

    La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a apreciat că aderarea la NATO a însemnat revenirea României la comunitatea de valori şi principii democratice occidentale.

     

    Marcel Ciolacu: “Astăzi, România este ancorată ireversibil în comunitatea euroatlantică şi reprezintă, la rândul său, o ancoră strategică a NATO pe Flancul de Est. România rămâne un aliat matur şi credibil, cu o atitudine proactivă şi cu capacitatea de a acţiona susţinut pentru îndeplinirea obiectivelor proprii şi protejarea valorilor aliate”.

     

    Prezent la eveniment, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a precizat că România este o ţară sigură datorită Armatei şi a Alianţei la care a aderat în urmă cu două decenii, devenind o sursă de securitate în regiune şi un pilon esenţial al NATO la Marea Neagră. Acesta a atras atenţia că o lume mai sigură pentru generaţiile viitoare depinde de sprijinul acordat în continuare Ucrainei vecine în faţa agresiunii ruse. România este în siguranţă pentru că ‘fiecare centimetru pătrat este apărat de forţele armatei NATO’, a afirmat și preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis, menţionând că principalul mesaj pe care îl transmite Alianţa este ‘protejarea ideii de libertate şi suveranitatea naţiunilor’.

     

    La evenimentul de la București au participat miniştrii apărării din ţările NATO şi şefi de stat major sau ambasadori ai statelor Alianţei Nord-Atlantice. În context, ministrul român al Aparării, Angel Tâlvar, a avut mai multe întâlniri bilaterale cu omologi și ambasadori din țările aliate.

     

    Amintim că România a aderat oficial la Alianţa Nord-Atlantică pe 29 martie 2004, prin depunerea instrumentelor de ratificare, iar pe 2 aprilie în acelaşi an a fost arborat drapelul ţării la sediul NATO.

  • Congresul SUA a ratificat victoria preşedintelui ales Joe Biden

    Congresul SUA a ratificat victoria preşedintelui ales Joe Biden

    Congresul SUA a ratificat joi victoria preşedintelui ales, democratul Joe Biden, în scrutinul prezidenţial din 3 noiembrie 2020. Ratificarea are loc după ziua de 6 ianuarie, care a fost marcată de un asalt asupra Congresului comis de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu Donald Trump cu scopul de a bloca procesul de confirmare a rezultatelor electorale.



    Biden şi vicepreşedintele Kamala Harris vor depune jurământul pe 20 ianuarie 2021. Ei au obţinut 306 voturi electorale.



    Preşedintele şi vicepreşedintele în exericţiu, Donald Trump şi Mike Pence, au bţinut 232 de voturi electorale.



    Donald Trump a recunoscut joi încheierea mandatului său şi a promis o tranziţie ordonată a puterii pe 20 ianuarie, după ce Congresul Statelor Unite a ratificat victoria preşedintelui ales, Joe Biden.

  • Românii şi vizele pentru Canada

    Românii şi vizele pentru Canada

    România şi
    Bulgaria sunt singurele state membre ale Uniunii Europene ai căror cetăţeni au
    nevoie de vize pentru a călători în Canada.

    Numărul ţărilor cărora SUA le
    solicită, la rândul lor, îndeplinirea unei astfel de formalităţi – în treacăt
    fie spus, relativ complicată – este şi mai mare: cinci. Între ele figurează, din nou,
    şi România. Dacă americanii spun că, cel puţin înainte de alegerile
    prezidenţiale, orice discuţie privind o eventuală liberalizare a regimului de
    vize pentru români este practic imposibilă,
    în schimb cu canadienii negocierile sunt în curs. Tonul este destul de aspru! A
    fost ‘ridicat’ de
    premierul Dacian Cioloş care, pe de o parte, în termeni extrem de diplomatici,
    a dat asigurări că există progrese în acest dosar. Pe de alta, a precizat că,
    în lipsa unei decizii la nivel politic la Ottawa, România, ca membră a Uniunii
    Europene, ar putea, asemenea Bulgariei, să nu ratifice acordul comercial
    Uniunea Europeană-Canada
    a cărui semnare, prevăzută în octombrie, depinde de ratificarea prealabilă a
    Parlamentelor naţionale.

    După o vizită, în luna iunie, în Canada, Dacian Cioloş
    a punctat: ‘Discuţia pe care am avut-o cu primul ministru Trudeau a fost una, eu
    consider, foarte bună. Dacă înainte de a pleca acolo, dânsul considera că
    Acordul de Liber Schimb (CETA) cu Canada nu are nicio legătură cu vizele, după
    această discuţie, a înţeles că trebuie să abordeze acest subiect la nivel
    politic şi că trebuie să pregătească o decizie. Am convingerea că vom vedea
    clarificări legate de poziţia Canadei cât mai repede, pentru că, altfel, sigur,
    şi noi avem anumite pârghii, ca stat membru al Uniunii Europene, pe care în mod
    clar le vom folosi. Eu nu pot să concep ca România să semneze un tratat cu
    Canada, fără ca cetăţenii români să poată beneficia pe picior de egalitate cu
    ceilalţi cetăţeni europeni de acest acord.’

    La începutul săptămânii
    viitoare, şeful Cancelariei primului ministru, Dragoş Tudorache, va avea
    discuţii, la Bruxelles, pe tema vizelor: ‘E o a doua întâlnire oficială la Bruxelles,
    luni, pe 11, în care suntem invitaţi România, Bulgaria, de către Comisie, şi se
    va deplasa şi ministrul migraţiei John McCallum, din partea Canadei. Voi
    participa la această întâlnire, voi avea o întâlnire bilaterală cu ministrul
    McCallum şi apoi o întâlnire tripartită, în care va participa şi Comisia şi
    Bulgaria, şi vom vedea stadiul discuţiilor şi al angajamentului pe care
    premierul Trudeau l-a luat în discuţia cu premierul Cioloş.’

    Comisia Europeană a asigurat Bulgaria şi România că face eforturi pentru
    a obţine eliminarea vizelor, afirmând, însă, că cele două nu ar trebui
    să lege această dispută de acordul comercial cu Canada, pe care Bruxelles-ul îl
    consideră bun şi doreşte să îl vadă semnat în octombrie. Partea română
    este optimistă, dar nu doreşte să se pronunţe asupra unei posibile soluţii,
    până nu sunt definitivate discuţiile.

  • Jurnal românesc – 27.04.2016

    Jurnal românesc – 27.04.2016

    Senatul de la
    Bucuresti a adoptat legea pentru ratificarea documentului prin care România
    acordă Republicii Moldova un împrumut rambursabil de 150 de milioane de euro.
    Actul normativ prevede că imprumutul este menit sa finanţeze deficitul bugetar.
    In noiembrie anul trecut, legea a fost trimisă pentru reexaminare de şeful
    statului, Klaus Iohannis, pe fondul tensiunilor politice de la Chişinău şi al
    incertitudinilor legate de aplicarea calendarului de reforme. Împrumutul ar
    urma să se acorde în maximum trei tranşe.


    Diaspora
    ştiinţifică reprezintă nu numai unul dintre cele mai importante motoare de
    dezvoltare pentru România, dar are şi capacitatea de a oferi o nouă direcţie
    ţării – a declarat ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de
    pretutindeni, Dan Stoenescu. La conferinţa ‘Diaspora ştiinţifică’, de la Timişoara, oficialul a subliniat că este
    nevoie de cooperare continuă şi foarte strânsă între cercetătorii din domeniul
    ştiinţific din România şi cei din diaspora, dar şi între aceştia şi
    instituţiile guvernamentale din ţară. Demnitarul a afirmat că trebuie să existe
    un parteneriat strategic între România şi diaspora, care să contribuie la
    îndeplinirea obiectivului creării de mai multă prosperitate pentru toţi românii,
    fie că trăiesc în ţară sau peste hotare.
    Stoenescu a anunţat că Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii
    de Pretutindeni şi Ministerul Educaţiei vor lansa un program de burse de
    cercetare cu tematica ‘Migraţia Contemporană a Românilor’. Beneficiarii acestor
    burse vor fi cercetători români din ţară sau din străinătate cu interes academic în domeniul
    migraţiei.


    Departamentul
    pentru Situaţii de Urgenţă a lansat aplicaţia DSU pentru telefoanele mobile,
    care are rolul de a pregăti populaţia să facă faţă situaţiilor de urgenţă. Aplicaţia
    poate fi descărcată gratuit din App Store şi Google Play. DSU are patru
    componente: informare, alertare, raportare şi învăţare. În secţiunea de ‘informare’
    utilizatorii aplicaţiei vor găsi cele mai noi ştiri din domeniul situaţiilor de
    urgenţă, direct la sursă. Prin secţiunea ‘alertare’ aplicaţia va grupa într-un
    singur loc toate informaţiile despre situaţiile de urgenţă care apar pe
    teritoriul României. Astfel, alertele meteo, cele de inundaţii, drumuri blocate
    se vor regăsi în această secţiune. De asemenea, utilizatorii aplicaţiei DSU vor
    primi push notifications de fiecare dată când apare o alertă în zona lor de
    interes. Prin secţiunea ‘raportare’ populaţia are ocazia să vină în sprijinul
    personalului din serviciile de urgenţă, iar prin cea de ‘învăţare’ utilizatorii
    au acces la zeci de articole despre comportamentul în caz de cutremur,
    inundaţii, incendii, acordarea primului ajutor şi măsuri salvatoare rapide. Ca noutate, lecţiile vin şi cu teste, unde pot
    fi verificate cunoştinţele acumulate prin parcurgerea articolelor. Potrivit
    secretarului de stat Raed Arafat, aplicaţia este finanţată de Fundaţia SMURD
    din fonduri extrabugetare în valoare de 17.000 euro în care este inclusă şi
    mentenanţa. Aplicaţia va fi upgradată continuu.


    Ministerul
    Afacerilor Externe pune la dispoziţia românilor un ghid de călătorie pentru
    vacanţa de 1 Mai, respectiv de sărbătorile pascale, în care prezintă, atât
    taxele şi regulile din Grecia şi Bulgaria, cât şi contactele autorităţilor
    române din statele respective. Ghidul conţine şi un set de informaţii de
    interes pentru cele mai frecventate destinaţii turistice în această perioadă.
    Ghidul de călătorie în Grecia şi Bulgaria poate fi accesat pe siteul www.mae.ro.

  • Retrospectiva săptămânii 11.10 – 17.10.2015

    Retrospectiva săptămânii 11.10 – 17.10.2015

    România
    la Consiliul European de toamnă de la Bruxelles





    Preşedintele român, Klaus
    Iohannis, a participat, joi, al Bruxelles, alături de liderii UE, la Consiliul European de
    toamnă, a cărui agendă a fost dominată de criza imigranţilor şi securizarea
    frontierelor externe ale Uniunii. Prevăzut iniţial să se desfăşoare timp de 2
    zile, summitul s-a încheiat joi noaptea cu anunţarea unui acord de principiu
    între UE şi Turcia, în privinţa stopării afluxului de
    imigranţi
    care se îndreaptă spre Europa. In schimbul unei
    cooperări mai bune a Ankarei pentru a opri valul de migranţi, liderii europeni au
    promis acestei ţări liberalizarea regimului de vize, asistenţă financiară şi
    deschiderea unor noi capitole de negociere pentru aderarea la UE, proces blocat
    în prezent. Turcia, considerată principala poartă de tranzit a fluxurilor de
    imigranţi care provin din Siria vecină, găzduieşte în prezent aproximativ două
    milioane de refugiaţi sirieni. În acelaşi timp, liderii
    europeni au decis să întărească frontierele externe ale Uniunii şi să găsească
    soluţii şi la criza umanitară generată de conflictul din Siria.Tematica
    refugiaţilor şi reformele din UE au fost discutate înaintea summitului de şeful
    statului român, Klaus Iohannis, cu preşedintele Parlamentului European, Martin
    Schulz.
    Iohannis a declarat că problema migraţiei trebuie tratată în integralitatea ei,
    în zonele în care apare, iar UE trebuie să colaboreze cu ţările de unde vin refugiaţii şi să acorde sprijin ţărilor de tranzit, cum
    este Turcia, dar şi statelor care găzduiesc în acest moment refugiaţi.



    Noul ambasador american la
    Bucureşti despre combaterea corupţiei şi îmbunăţirea mediului economic din
    România



    România a făcut progrese
    semnificative în combaterea corupţiei şi pentru îmbunătăţirea mediului
    economic, a susţinut noul ambasador al SUA la Bucureşti, Hans Klemm, la un
    forum pe teme economice desfăşurat în Capitală. El a spus că Romania are
    atu-urile necesare pentru a deveni o rampă de lansare a investitorilor în
    regiune si trebuie să îşi valorifice punctele forte şi avantajele strategice.
    Pe de altă parte, ambasadorul american a atras atenţia că este necesară
    reducerea drastică a influenţei politice în domeniul economic. El i-a îndemnat
    pe politicieni români să nu se mai amestece în administrarea companiilor de
    stat cu scopul de a obţine beneficii. Klemm a făcut, totodată, apel la liderii
    români să-i apere în mod public şi ferm pe procurorii care îi anchetează pe
    corupţi şi să sprijine un sistem judiciar independent.



    România acordă un împrumut
    Republicii Moldova vecine



    Deputaţii români
    au ratificat Acordul
    de Asistenţă financiară rambursabilă în valoare de 150 de milioane de euro
    pentru Republica Moldova vecină. Imprumutul
    este acordat pe o perioada de 5 ani, cu aceeaşi dobândă cu care se
    împrumută România pe pieţele externe. Banii vor fi eliberaţi în trei tranşe,
    iar prima dintre ele, în valoare de 60 de milioane de euro, va fi acordata luna
    viitoare. Prezent la Bucureşti în momentul ratificării, premierul moldovean,
    Valeriu Streleţ, a mulţumit României pentru
    sprijinul constant acordat Chişinăului în diverse domenii. El a subliniat că
    acest nou imprumut
    va fi folosit pentru promovarea reformelor şi modernizarea ţării. Premierul
    român, Victor Ponta, a explicat că situaţia dificilă în care se află acum
    Republica Moldova este urmarea reacţiei Rusiei la afirmarea aspiraţiilor
    europene ale Chişinăului: Republica Moldova are azi, acum,
    nevoie de un sprijin financiar pe care nu îl poate primi din altă parte decât
    din partea noastră pentru a trece peste o perioadă dificilă, pe care, eu v-o
    spun, o au în special din cauza sancţiunilor economice pe care Federaţia Rusă
    le-a impus Republicii Moldova pentru un singur gest: anul trecut Republica
    Moldova a semnat Acordul de asociere la Uniunea Europeană.     Valeriu Streleţ
    a fost primit şi de şeful statului, Klaus Iohannis, care a reafirmat că
    Republica Moldovase poate baza oricând şi mult pe
    România.


    Executivul român
    acordă facilităţi la plata obligaţiilor fiscale restante către bugetul de stat



    Persoanele
    fizice şi firmele care îşi plătesc până la 31 martie 2016 datoriile restante
    către statul român vor beneficia de ştergerea penalităţilor de întârziere de
    plată şi a unei părţi din dobânzi, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate,
    miercuri, de guvern. Premierul Victor Ponta a ţinut să sublinieze că nu este
    vorba despre o amnistie fiscală ci de un sprijin acordat contribuabililor
    care nu au reuşit să îşi plătească datoriile la buget până la 30 septembrie
    2015. Pentru a beneficia de prevederile ordonanţei contribuabilii trebuie să
    depună o cerere la organul fiscal de care aparţin.



    Reacţii
    la amplasarea în România a unor elemente ale scutului antirachetă


    Diplomaţia de la Bucureşti a reacţionat la
    acuzele unui oficial rus din cadrul Ministerului de Externe, Mihail Ulianov,
    potrivit căruia România încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF)
    prin amplasarea de elemente ale scutului antirachetă la Deveselu. MAE român
    consideră că acuzaţiile sunt nefondate şi reiterează faptul că această
    componentă europeană a sistemului antirachetă al SUA de la Deveselu este pur
    defensivă şi nu vizează Federaţia Rusă, ci ameninţări cu rachete balistice din
    afara spaţiului euroatlantic. Moscova a cerut, la începutul săptămânii,
    guvernelor SUA şi României să renunţe la instalarea de lansatoare de rachete
    Mk-41 în dispozitivul de apărare antirachetă de la Deveselu. Potrivit
    oficialului din MAE rus, amplasarea acestora este o provocare pentru
    securitatea internaţională, care va fi considerată de Moscova o încălcare
    serioasă a tratatului INF, încheiat în 1987 între SUA şi fosta Uniune
    Sovietică.

  • Jurnal românesc – 8.10.2015

    Jurnal românesc – 8.10.2015

    Angajatorii
    din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România,
    1.687 de locuri de muncă vacante – informează Agenţia Naţională de Ocupare a
    Forţei de Muncă. Românii interesaţi să lucreze în Spaţiul Economic European pot
    opta pentru Spania, unde angajatorii oferă cele mai multe locuri de muncă -
    801. În Slovacia sunt disponibile 330 locuri de muncă, în Republica Cehă,
    angajatorii oferă pentru români 195 de locuri de muncă, în Suedia 130.
    Angajatorii din Germania oferă 116 locuri de muncă, cei din Ungaria au
    disponibile 50 de locuri, iar cei din Marea Britanie – 35. În Norvegia pot
    ajunge 22 de români, în Belgia sunt patru locuri de muncă, în Polonia trei, iar
    în Austria unul singur.


    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că a emis un ordin
    care prevede micşorarea perioadei de echivalare a diplomelor preuniversitare
    atât pentru românii care au învăţat în străinătate, cât şi pentru cetăţenii
    altor ţări care vor să studieze în România. El a precizat că, deocamdată,
    aceste modificări vor fi operate în învăţământul preuniversitar şi, în funcţie
    de rezultate, vor fi extinse şi la nivelul universitar. Ministrul a apreciat că e nevoie de o ‘evaluare
    profesionistă’ în ceea ce priveşte echivalarea diplomelor, astfel încât acestea
    să fie recunoscute în sistemul românesc.


    Guvernul de la Bucuresti a aprobat proiectul de lege privind
    ratificarea acordului prin care Republicii Moldova i se oferă un împrumut
    rambursabil în valoare de 150 milioane de euro. Premierul Victor Ponta şi-a
    exprimat, cu acest prilej, speranţa că autorităţile de la Chişinău vor
    continua, într-un ritm accelerat, reformele care să păstreze Republica Moldova
    alături de Uniunea Europeană şi de România. El a adăugat că, in acest moment,
    statul vecin traversează un moment extrem de greu, după ce, pe
    fondul scandalului generat de dispariţia unui miliard de dolari din sistemul
    bancar al republicii, FMI a anunţat că nu va negocia un nou program de împrumut
    cu Chişinaul. Prima tranşă din creditul acordat de
    România va fi livrată după ce Guvernul de la Chişinău îl va informa pe cel de
    la Bucureşti despre stadiul consultărilor şi negocierilor pe care le are cu
    Fondul.


    România acordă sprijin umanitar de urgenţă, cu titlu gratuit,
    pentru Serbia. Măsura survine în urma cererii de asistenţă formulate de către
    autorităţile sârbe către Comisia Europeană, în contextul actual al problemei
    migranţilor. Ajutorul umanitar constă în mii de paturi pliante şi saltele,
    pături şi saci de dormit.


    SMURD Bucureşti are, de miercuri, în dotare cinci noi motociclete,
    care vor contribui la reducerea timpului de intervenţie. Acestea sunt
    achiziţionate cu sprijinul unui supermarket şi al clienţilor săi şi se alătură
    celor două aflate deja în baza logistică a SMURD. Motocicletele sunt complet
    echipate pentru intervenţii de urgenţă, în special pe străzile pe care accesul
    ambulanţelor este dificil. Secretarul de stat în ministerul de Interne Raed
    Arafat a precizat că timpul de intervenţie al unei motociclete este de maximum
    cinci minute, faţă de media de opt minute a unei ambulanţe.

  • Retrospectiva săptămânii 14.09 – 20.09.2014

    Retrospectiva săptămânii 14.09 – 20.09.2014

    România şi energia



    România a devenit, săptămâna aceasta, una dintre victimele reducerii de gaze ruseşti, decizie pe care Moscova a luat-o unilateral şi fără un anunţ prealabil. Deşi livrările, în cazul României, nu au scăzut până la un nivel îngrijorător, Bucureştiul se teme, asemenea altor capitale comunitare, precum Viena, Varşovia sau Bratislava, afectate, şi ele, săptămâna aceasta, că Moscova exersează o practică pe care, la iarnă, ar putea s-o folosească drept armă energetică. Ministrul român delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, a dat asigurări că populaţia nu va avea de suferit la iarnă, indiferent de politica pe care Rusia o va promova în domeniul energetic, unul delicat pentru mai toată Europa. Într-un asemenea context, dominat de incertitudine, autorităţile de la Bucureşti au luat o decizie ce pare firească. Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale şi, respectiv, a Legii petrolului. Una dintre principalele modificări aduse este amânarea cu doi ani şi jumătate a liberalizării preţului la gaze. În discuţiile cu creditorii externi ai ţării, FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, termenul fixat fusese 31 decembrie 2018. Premierul Victor Ponta a declarat că măsura a fost luată şi pentru că, în lipsa unui sprijin social oferit populatiei, aceasta nu ar face faţă cresterii preţului la gaze ce ar urma liberalizării. Pe de altă parte, Guvernul de la Bucureşti încearcă să-i convingă pe italienii de la Enel, operator implicat în producţia şi distribuţia energiei electrice, să nu renunţe la operaţiunile din Romania. Decizia, una nemotivată, pare surprinzătoare, comentează analiştii economici, fiindcă Enel a obtinut profituri semnificative pe piaţa autohtonă a energiei. Pe de altă parte, remarcă experţii, retragerea Enel, companie inclusă în categoria investitorilor strategici, poate avea ca efect nefast îndepartarea altor potenţiali mari investitori externi.





    Reducerea CAS la angajator



    Controversata lege care prevede reducerea cu 5% a contribuţiilor sociale la angajator va intra în vigoare la 1 octombrie, odată cu promulgarea sa de către şeful statului, Traian Băsescu. El a declarat că, deşi măsura este utilă, Guvernul de stânga nu va avea resursele necesare să o acopere, mai ales în 2015. Preşedintele a apreciat că pierderile pe care le va suporta bugetul asigurărilor sociale, circa 3,2 miliarde de euro, ar putea fi compensate prin creşterea taxelor. Executivul susţine, însă, că scăderea CAS, măsură cerută insistent de mediul de afaceri, va reduce presiunea fiscală asupra antreprenorilor şi va crea locuri de muncă. Opoziţia de centru-dreapta critică momentul ales de executiv, cu două luni înaintea alegerilor prezidenţiale, iar marile confederaţii sindicale consideră că măsura nu face decât să întregească profiturile companiilor, în special ale multinaţionalelor. Reducerea CAS nu a primit undă verde nici din partea creditorilor externi ai Romaniei. De altfel, discuţiile cu instituţiile financiare internaţionale au fost reluate săptămâna aceasta, în premieră, la Bruxelles.





    România susţine apropierea Ucrainei de UE



    Ministerul de Externe de la Bucureşti Ministerul (MAE) a salutat ratificarea, simultan, de Parlamentul European şi de cel de la Kiev a Acordului de Asociere Ucraina – UE. MAE apreciază că votul exprimat la Strasbourg şi Kiev consfinţeşte avansarea Ucrainei pe calea europeană. De asemenea, diplomaţia română şi-a reiterat sprijinul ferm pentru alegerea pro-europeană formulată în mod liber de către poporul ucrainean şi şi-a exprimat convingerea într-o ratificare rapidă a Acordului şi de către celelalte state membre UE. La începutul lunii iulie, România a fost primul stat comunitar care a ratificat Acordurile de Asociere între UE şi trei state ex-sovietice, Rep.Moldova, Georgia şi Ucraina.





    Regionalizarea, în varianta propusă de UDMR



    Un proiect de regionalizare a Romaniei, ce include şi criteriul etnic, a fost făcut public de UDMR, la co-guvernare. Partidele aflate la putere, cum este PSD, dar şi cele din opoziţie, cum sunt PNL şi PDL, nu cred în reuşita proiectului, care, dacă ar prinde viaţă, ar oficializa aşa-numitul Ţinut Secuiesc, întins pe trei judeţe din centrul ţării şi în care sunt masaţi etnicii maghiari. Reprezentanţii celor trei formaţiuni au atras atenţia că un asemenea demers nu respectă Constituţia şi au amintit că România este considerată un etalon la nivel european în materie de respectare a drepturilor minorităţilor etnice. La rându-i, liderul UDMR, Kelemen Hunor, susţine că formaţiunea sa nu se gândeşte la separatism.




    Inundaţii, din nou



    Patru judeţe din vestul şi sud-vestul României – Timiş, Caraş — Severin, Gorj şi Mehedinţi – au fost afectate de inundaţii. S-au înregistrat decese şi importante pagube materiale. Guvernul a aprobat ajutoare de urgenţă pentru sinistraţi.




    RadiRo, o nouă ediţie



    Sfârşitul săptămânii este marcat de debutul, la Bucureşti, a celei de-a doua ediţii a Festivalului RadiRo – Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio, singurul de acest gen din Europa. Pe lângă Orchestra Naţională Radio, participă orchestre simfonice Radio din Finlanda, Cehia, Germania şi Franţa. Evenimentul, care se va încheia pe 27 septembrie, este organizat de Radio România.

  • Jurnal românesc – 5.09.2014

    Jurnal românesc – 5.09.2014

    Jean Claude Juncker, care va prelua la 1 noiembrie preşedinţia Comisiei Europene, a continuat, joi, la Bruxelles, audierile candidaţilor pentru posturile de comisar european, printre care şi propunerea României, eurodeputata social-democrată Corina Creţu. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei Europene, odată cu nominalizarea d-nei Creţu, care este vicepreşedinte al Parlamentului European, numărul de femei din viitoarea Comisie Europeană a ajuns la 9, din totalul de 28, cifra minimă stabilită de Parlamentul European ca noua echipă a lui Juncker să obţină votul în Legislativul comunitar. Atribuirea portofoliilor se face după audierea tuturor candidaţilor.



    Executivul de la Bucureşti a aprobat un proiect de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind măsuri de creştere a încrederii şi securităţii. Potrivit acordului, încheiat pe o perioadă de cinci ani şi semnat în martie, la Kiev, de miniştrii de Externe din cele două ţări, România şi Ucraina îşi vor notifica, cu cel puţin 42 de zile înainte, activităţile militare pe care le desfăşoară în zonele de frontieră. În ceea ce priveşte Insula Şerpilor, din apropierea ţărmului românesc al Mării Negre, Ucraina se obligă să nu deţină şi să nu amplaseze aici armamente ofensive (tancuri, avioane, elicoptere de luptă). Guvernul român a aprobat şi Protocolul incheiat între Ministerul de Interne din România şi cel din Serbia privind înfiinţarea şi funcţionarea unui Punct comun de contact la frontiera româno-sârbă, semnat la Bucureşti în mai 2013.



    Distrugãtorul USS Ross va face escale în portul Constanţa în perioadele 5-7 septembrie şi 11-12 septembrie. Vizita navei americane are ca scop dezvoltarea relaţiilor bilaterale între Fortele Navale ale României şi cele ale Statelor Unite ale Americii în cadrul Parteneriatului Strategic. Nava americană va participa la exerciţiul multinaţional SEA BREEZE 2014, exerciţiu la care Forţele Navale Române vor participa cu fregata Regele Ferdinand şi corveta Contraamiral Eustaţiu Sebastian.



    Ministerul Muncii şi UNICEF au semnat un acord pentru prevenirea violenţei împotriva copiilor. Acordul va dura până în 2017 şi stabileşte principalele direcţii de colaborare pentru a asigura şanse egale de dezvoltare pentru toţi copiii din România, cu precădere pentru cei mai vulnerabili şi marginalizaţi. În 2011, au fost raportate 11 mii de cazuri de violenţă împotriva copiilor. Multe dintre aceste cazuri au fost de neglijare a copiilor, urmate de abuz emoţional, fizic şi sexual. Cu toate acestea, se consideră că numărul de cazuri raportate reflectă doar o mică parte din cazurile de violenţă. Datele UNICEF arată că, atunci când un copil face ceva greşit, prima reacţie a 54% dintre părinţi este de a ridica vocea, iar 11% dintre părinţi pălmuiesc imediat copilul sau îl trag de păr.

  • Republica Moldova şi Ucraina, în atenţia Europei

    Republica Moldova şi Ucraina, în atenţia Europei

    La sfârşitul lunii trecute, Republica Moldova, Georgia şi Ucraina mai făceau un pas pe traseul integrării lor europene, semnând, la Bruxelles, acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE, respectiv partea economică a documentului bilateral în cazul Kievului.


    Acordurile au fost definite drept istorice de către preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, care a avertizat, însă, că succesul lor depinde de continuarea de către cele trei state ex-sovietice a reformelor care să le apropie de modul de viaţă european din punct de vedere politic, economic şi cultural.



    Susţinătoare fără rezerve a demersurilor europene ale statelor amintite, România a devenit, între timp, primul stat membru al UE care a finalizat procedura de ratificare a acordurilor de asociere amintite. Extinderea UE către regiunea Europei de Sud-Est trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pe agenda Uniunii, inclusiv după stabilirea noii configuraţii instituţionale la nivel UE, în procesul de constituire a viitoarei Comisii, precum şi în definirea agendei de priorităţi a Uniunii pentru următorii ani”, a apreciat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Dubrovnik, la conferinţa “Croaţia forum”, ministrul român de externe Titus Corlăţean.



    Cu atât mai mult este necesară promovarea extinderii către sud-estul Europei, consideră Corlăţean, în contextul tendinţelor eurofobe şi eurosceptice. Centrată pe procesul de integrare europeană a statelor din Balcanii de Vest, conferinţa a reunit înalţi oficiali europeni, miniştri de externe din statele membre UE şi din ţările vizate de politica de extindere, alături de invitaţi din China, Japonia, SUA şi Noua Zeelandă.


    “Extinderea a avut şi va continua să aibă un rol major în afirmarea relevanţei UE ca actor global”, a afirmat şeful diplomaţiei de la Bucureşti în alocuţiunea sa, scoţând în evidenţă beneficiile incontestabile aduse de către extindere statelor membre, Uniunii în ansamblul său, cât şi noilor state care aderă.



    România reprezintă un exemplu de succes al politicii de extindere, inclusiv în contextul performanţelor economice înregistrate în ultimii ani, a subliniat ministrul român, amintind că indicatorii macroeconomici ai Bucureştiului ilustrează o creştere economică sustenabilă şi îndeplinirea criteriilor europene de disciplină financiară.



    Ratificarea de către România a acordului de asociere dintre Ucraina şi UE a fost apreciată, pe de altă parte, şi de către liderul de la Kiev. Într-o convorbire telefonică, preşedintele Petro Poroşenko i-a mulţumit şefului statului român pentru susţinerea acordată ţării sale, iar Traian Băsescu a precizat că România, dar şi minorităţile române din Ucraina, susţin integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi eforturile preşedintelui Petro Poroşenko, privind reglementarea conflictului din Estul Ucrainei.

  • Retrospectiva săptămânii 6.07 – 12.07.2014

    Retrospectiva săptămânii 6.07 – 12.07.2014

    În România s-a încheiat sesiunea de vară a examenului de Bacalaureat



    În România, circa 60% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul în prima sesiune (iunie-iulie), o rată cu 3% mai mare faţă de cea de anul trecut. Şi la această sesiune au fost descoperite nereguli. Un inspector şcolar din Arad, acuzat că ar fi primit bani pentru a-i ajuta pe unii candidaţi să promoveze Bacalaureatul, a fost arestat la domiciliu pentru 30 de zile. Totodată, unii elevi, care au încercat să copieze prin diverse metode, au fost eliminaţi din examen şi nu vor mai putea susţine bacul două sesiuni. Deşi guvernanţii consideră cu lucrurile merg bine în domeniul educaţiei, preşedintele Traian Băsescu nu este mulţumit. El a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu ordonanţa de urgenţă care prevede instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei şi cercetării ştiinţifice. Şeful statului susţine că prin aplicarea actului normativ au fost adoptate o serie de modificări legislative cu un puternic impact negativ, atât în sfera învăţământului preuniversitar cât şi a celui universitar.




    Omul de afaceri Dan Voiculescu va fi cercetat în continuare sub control judiciar într-un dosar în care e acuzat de şantaj



    Preşedintele fondator al PC, omul de afaceri Dan Voiculescu, va fi cercetat în continuare sub control judiciar. Decizia, care nu este definitivă, a fost luata de Tribunalul Bucureşti, care a respins contestaţia formulată de acesta la măsura dispusă de procurorii anticorupţie în dosarul în care este acuzat de şantaj. El este acuzat că ar fi ameninţat trei oameni de afaceri că, daca nu vor încheia contracte de publicitate cu influentul trust de presă pe care l-a creat, va declanşa o campanie agresivă de discreditare. Voiculescu a respins acuzaţiile şi a afirmat că nu îi cunoaşte pe cei care l-au denunţat. El mai este judecat, încă din 2008, şi în dosarul privind privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, prin care ar fi provocat un prejudiciu de 60 de milioane de euro.




    Şeful statului roman, Traian Băsescu, a promulgat legile pentru ratificarea acordurilor de asociere între UE şi Rep. Moldova, Ucraina şi Georgia



    Preşedintele României, Traian Băsescu, a promulgat legile de ratificare a Acordurilor de Asociere între UE, pe de o parte, şi Rep. Moldova, Ucraina şi Georgia, pe de alta, semnate, în iunie, la Bruxelles. Potrivit şefului statului, pasul important făcut de cele trei ţări dovedeşte că nimeni nu poate opri evoluţia unei naţiuni. Moscova are de câştigat de pe urma intrării în vigoare a Acordurilor de Asociere — a spus Traian Băsescu — care a amintit, între altele, că, în baza lor, competitivitatea şi calitatea produselor şi serviciilor din Rep.Moldova, Ucraina şi Georgia vor fi la standarde europene. Săptămâna trecută, Parlamentul de la Bucureşti a încheiat procesul de adoptare a legilor de ratificare a Acordurilor de Asociere. A devenit, astfel, primul for legislativ din statele membre ale UE care a finalizat procedura de ratificare.




    Şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a fost prezent la Dubrovnik, la conferinţa Croaţia Forum



    Participare a ministrului român de Externe, Titus Corlăţean, la Dubrovnik, la conferinţa internaţionala Croaţia Forum – eveniment desfăşurat în prezenţa unor înalţi oficiali europeni, miniştri de externe din statele membre ale UE şi din ţările vizate de politica de extindere, alături de invitaţi din China, Japonia, Statele Unite si Noua Zeelandă. Principala temă aflată în dezbatere – procesul de integrare europeană a statelor din Balcanii de Vest. Evenimentul organizat de către guvernul croat a fost structurat pe trei secţiuni de dezbateri: Integrarea europeană a Balcanilor de Vest: similarităţi şi diferenţe; Viitorul politicii de extindere a UE; Provocările actuale pentru valorile europene.




    Legea care prevede scăderea CAS cu 5% naşte controverese între preşedinte şi premier



    Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că nu va promulga legea recent adoptată de Parlament, care prevede scăderea Contribuţiei de Asigurări Sociale cu 5 procente la angajator de la 1 octombrie. El a spus că această măsură, luată într-un moment în care încasările la buget nu sunt la nivelul aşteptărilor, riscă să afecteze stabilitatea fondului de pensii, al cărui deficit este cronic, dar şi indicatorii macroeconomici conveniţi cu creditorii internaţionali, în principal cu FMI. Preşedintele a cerut o consultare cu executivul pe această temă însă premierul Victor Ponta consideră că discuţiile sunt inutile, de vreme ce legea a trecut deja de legislativ. Salutată de mediul de afaceri, reducerea CAS pentru angajatori a primit, în schimb, aviz negativ din partea Consiliului Fiscal, organismul consultativ în elaborarea politicilor în acest domeniu.




    În următorii ani, populaţia României va continua să scadă



    Populaţia României va continua să scadă în deceniile următoare şi se estimează că va ajunge la aproximativ 12 milioane în anul 2060. Datele demografice au fost anunţate de Institutul Naţional de Statistică, cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, marcată în fiecare an pe 11 iulie. În 2013, numărul tinerilor din România a scăzut cu 50.000. Este vorba de persoane cu vârsta de cel mult 14 ani, în timp ce populaţia în vârstă de peste 65 de ani a crescut cu aproape 40.000. Datele arată că aproape 54% din populaţie locuia în mediul urban la începutul acestui an. Ponderea femeilor în populaţia României este de 51%. Durata medie de viaţă a femeilor este de peste 78 de ani, mai mare decât speranţa de viaţă la naştere în România, calculată de INS la 74 de ani şi jumătate.

  • Jurnal românesc – 4.07.2014

    Jurnal românesc – 4.07.2014

    Premierul Victor Ponta a declarat, joi, că parteneriatul cu Statele Unite ale Americii a fost întotdeauna foarte important pentru România. Într-un discurs la recepţia oferită de Ambasada SUA cu ocazia Zilei Naţionale, marcată pe 4 iulie, şeful Executivului a punctat, între altele, că militarii români au plătit un tribut foarte mare în Afganistan, pentru a arăta că România este un partener de nădejde. El a mulţumit, totodată, SUA pentru ajutorul acordat Republicii Moldova în drumul ei către democraţie şi integrare europeană.



    Ministerul de Externe a salutat votul de joi al Senatului de la Bucureşti, care, după Camera Deputaţilor, a aprobat Legile de ratificare a Acordurilor de Asociere la UE semnate de Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. Aceasta dovedeşte angajamentul solid, constant şi transpartinic al României faţă de parcursul european al celor trei state partenere şi faţă de aspiraţiile lor legitime de integrare europeană deplină – precizează diplomaţia de la Bucureşti. Amintind că Parlamentul României devine primul for legislativ din Uniunea Europeană care finalizează procedura de ratificare a Acordurilor de Asociere, MAE îşi exprimă speranţa unei ratificări rapide a celor trei documente şi de către celelalte 27 de state membre ale Uniunii.



    La Bucureşti va fi inaugurat oficial, luni, 7 iulie, Centrul Regional Francofon de Cercetări Avansate în Ştiinţe Sociale (CeReFREA). Acesta se doreşte un pol de excelenţă pentru studiul ştiinţelor sociale francofone. Misiunea Centrului este de a dezvolta programe autonome de cercetare, de a primi profesori, cercetători, doctoranzi şi post-doctoranzi în mobilitate şi de a susţine reţele de cercetare în domeniul ştiinţelor sociale prin conferinţe, evenimente ştiinţifice, seminarii şi programe.



    Satul Viscri din judeţul Braşov a fost vizitat, anul trecut, de 15.000 de turişti de pe aproape toate continentele, număr care va fi atins cu siguranţă şi în acest an – spune Caroline Fernolend, vicepreşedinta Fundaţiei Mihai Eminescu Trust, aflată sub patronajul Prinţului Charles de Wales. Rusia, Elveţia, Anglia, Franţa, Australia, Bulgaria, Noua Zeelandă, Germania sau Spania se numără printre ţările de unde provin turiştii. Satul Viscri a devenit cunoscut peste hotare după ce Prinţul Charles şi-a cumpărat aici, în 1996, o casă. Ulterior, a revenit aproape în fiecare an la Viscri, dar şi în judeţul Covasna, unde şi-a cumpărat alte proprietăţi.



    Ministerul de Externe informează cetăţenii români care intenţionează să călătorească în Bulgaria, sau care se află deja pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, că, potrivit specialiştilor bulgari în hepatologie, în urma recentelor inundaţii provocate de ploile puternice care au afectat portul Varna şi unele staţiuni bulgăreşti la Marea Neagră, există riscul ridicat ca apa mării să fie infectată cu virusul hepatic A. Turiştilor li se recomandă să nu consume midii crude, să utilizeze duşul după băile în mare, să respecte cu stricteţe regulile igienico-sanitare şi, pentru siguranţă, să se vaccineze împotriva hepatitei A.



    Crucea Roşie din România sărbătoreşte, anul acesta, 138 de ani de istorie şi activitate umanitară. Înfiinţată pe 4 iulie 1876, în incinta Spitalului Colţea din Bucureşti, Crucea Roşie a intervenit, de-a lungul istoriei sale, ori de câte ori România s-a confruntat cu război, epidemii sau dezastre. Cei 138 de ani de existenţă ai Crucii Roşii sunt marcaţi prin activităţi speciale în toate marile oraşe ale ţării: tombole, spectacole de teatru, demonstraţii de prim-ajutor, cross-uri sau jocuri pentru copii. Ca în fiecare an, însă, voluntarii sărbătoresc şi prin muncă, fiind prezenţi în stradă pentru a distribui apă, pentru a măsura tensiunea şi glicemia sau pentru a ajuta persoane vârstnice să-şi facă cumpărături.